Autoritățile au publicat la mijlocul lunii noiembrie un concept cu privire la evaluarea extraordinară a judecătorilor, scrie moldova.org. Documentul, deocamdată fiind doar o concepție de 4 pagini, setează crearea mai multor instituții și colegii noi de evaluare a magistraților, însă, deocamdată, fără propuneri concrete de legislație. Experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) susțin că autoritățile trebuie să fie atente mai ales atunci când planifică instituirea unor mecanisme extraordinare, care ar putea submina independența justiției.
În planul publicat pe 15 noiembrie, Ministerul Justiției menționează că evaluarea judecătorilor și procurorilor va fi formată prin intermediul mai multor instituții. În primul rând, este vorba de crearea unei misiuni internaționale de monitorizare (MIM) care va crea o comisie de evaluare formată din 4 colegii de evaluare și un colegiu special de apel. În acest sens, autoritățile s-au inspirat din formatul utilizat de mai multe țări din spațiul balcanic și Europa de est.
„Și în Albania, și în Ucraina, și în Serbia au fost făcute toate cu titlu de excepție. Este o experiență care trebuie luată în considerare”, spune autorul opiniei CAPC, Radu Jigău.
Care sunt instituțiile?
- Misiunea Internațională de Monitorizare va fi formată din 7 membri – experți cu experiență și integritate – 5 sunt nominalizați de partenerii internaționali și 2 de societatea civilă. Componența nominală ar urma să fie aprobată de Guvern și apoi de Parlament cu 3/5 din voturi (adică 61 de deputați). Totodată, o particularitate este că deputații vor numi și vota la pachet întreaga componență și nu fiecare membru separat.Scopul acestei instituții este de a selecta membrii Colegiului de Evaluare și ai Colegiului special de Apel. Întrucât autorii propun crearea mai multor organe paralele celor existente (CSM și CSP), experții susțin că trebuie de accentuat, inclusiv în legislație, caracterul excepțional și limitat în timp al acestor prevederi. Totodată, orice modificare nu trebuie să afecteze atribuțiile și autoritatea CSM și CSP, care în sine reprezintă garanția independenței judecătorilor și, respectiv, a procurorilor.
„Orice normă care va submina autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor riscă a fi percepută ca o «acaparare» politică a sistemului judecătoresc, ceea ce ar putea cauza repercusiuni grave pentru independența acestui sistem”, atenționează experții. Totodată, o asemenea evaluare extraordinară ar putea crea un precedent periculos, care să fie folosit de următoarele guvernări pentru a scăpa de oamenii incomozi sistemului, fără a motiva suplimentar aceste decizii.
- Comisia de Evaluare este format din 12 membri care vor lucra în 4 colegii, câte 3 membri fiecare. Efectiv, aceștia se vor ocupa de evaluarea judecătorilor și procurorilor incluși în evaluarea extraordinară, analizând rapoartele întocmite pe fiecare subiect vizat, pe care le aprobă sau le resping. În cazul evaluării judecătorilor și procurorilor, aceste rapoarte sunt aprobate de CSM și CSP.
- Colegiul Special de Apel este un colegiu separat în cadrul Curții de Apel Chișinău. Este format din 7 judecători selectați de Misiunea Internațională și propuși de CSM, iar apoi numiți prin decretul președintelui. Acești judecători trebuie să aibă cel puțin 10 ani experiență.
De fapt, anume această atribuție a MIM trezește îngrijorare din partea experților CAPC, care spun că o subrogare în atribuțiile CSM la selectarea judecătorilor, chiar dacă se face în circumstanțe de excepție, ar putea duce la o încălcare a Constituției, spun aceștia, citând hotărârile Curții Constituționale nr. 24 din 1999 și nr. 9 din 2003.
Astfel, ca alternativă a numirii directe de MIM a judecătorilor din acest colegiu, experții CAPC solicită ca această măsură să fie substituită cu deținerea obligatorie a unui aviz de integritate pozitiv din partea acestei Misiuni Internaționale de Monitorizare.
Cine va fi evaluat
Ministerul Justiției își propune să meargă cu trei etape. În prima vor fi evaluați judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție, Curțile de Apel, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Următoarele etape vor fi instanțele și procuraturile inferioare. Este evaluată astfel „integritatea subiectului evaluării”, iar nepromovarea acestei evaluări duce la eliberarea din funcție.
În cazul conceptului propus de Ministerul Justiției, persoana va fi verificată cu privire la activele și cheltuielile sale raportate la veniturile disponibile și declarate. În prezent, de verificarea integrității angajaților sistemului judiciar se ocupă Autoritatea Națională de Integritate, care urmărește activitatea fiscală în fiecare an sau la solicitarea angajatorului.
Totodată, nu va fi verificat doar subiectul, dar și membrii familiei acestuia, iar în cazul unor neconcordanțe, evaluarea integrității va fi eșuată.
Experții trag aici atenție la importanța de a determina perioada supusă evaluării. Dacă, de exemplu, în cazul subiectului această perioadă poate fi extinsă, în privința membrilor familiei autoritățile trebuie să demonstreze cel puțin prudență. Verificarea, potrivit experților, a averilor și cheltuielilor membrilor familiei poate fi făcută doar prin prisma prevederilor Codului Fiscal, întrucât aceștia nu au obligativitatea de a depune declarații de avere și interese personale.
„Legislația fiscală stabilește termene de prescripție speciale care nu depășesc perioada de 6 ani, iar impunerea membrilor familiei subiectului evaluării la justificarea veniturilor și cheltuielilor peste termenul de prescripție nu va găsi o justificare legală în condițiile în care aceștia nu sunt subiecți speciali”, argumentează experții.
Totodată, în opinia CAPC este sugerat și faptul că termenul „membru al familiei” este prea restrâns, întrucât au existat cazuri în care unii subiecți au utilizat persoane terțe care nu au legătură cu familia. „Au fost semnalate cazuri în care exponenții sistemului, pentru a legaliza mijloacele bănești obținute din scheme infracționale, transmit aceste valori în străinătate persoanelor de încredere care, ulterior, cu titlu de donații sau împrumut le transferă prin intermediul sistemului bancar acestora înapoi”, argumentează experții CAPC.
Ce se modifică în legislație
Autorii proiectului spun că sunt necesare „modificări ample la legislație”, inclusiv derogări de la cadrul legislativ existent. Totuși, la această etapă, nu este clar ce legi urmează a fi modificate. Autoritățile insistă că legile vor fi modificate cu cel puțin 3/5 din numărul deputaților aleși, asigurând astfel „un suport extins în Parlament”.
Totodată, pentru a suplini posturile vacante, potrivit Ministerului Justiției, Institutul Național al Justiției va fi suplimentat cu un număr mai mare de audienți, care vor fi și ei verificați la capitolul de integritate.
Totuși, în acest caz, expertul Radu Jigău punctează că întâi de toate trebuie să fie făcută o evaluare externă a activității INJ, dar și o evaluare externă a integrității și profesionalismului celor care urmează a fi promovați spre suplinirea posturilor.
Primii vor fi evaluați judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție, iar cei care vor pica evaluarea de integritate urmează să plece din sistem. Astfel, funcțiile vacante de la CSJ vor fi suplinite din rândul celor de la Curțile de Apel și Instanțelor de fond. „Dar cine sunt cei care vin în suplinire? Vor îmbunătăți ei actul justiției? Astăzi sistemul judecătoresc din Republica Moldova necesită nu numai integritate, dar și profesionalism”, spune Radu Jigău.
Experții punctează că instituirea unor norme juridice permanente pentru situații conjuncturale nu este recomandabilă. Aceștia concluzionează că evaluarea externă a judecătorilor nu poate fi efectuată prin subminarea independenței judecătorești și doar în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Moldova. În acest caz, recomandările Comisiei de la Veneția sunt imperative.
