„Proiectul de lege întrunește cerințele priorităților Guvernului Republicii Moldova, prevăzute la acțiunea nr. 3.7.1. din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, dar este necesară revizuirea textului din punct de vedere al tehnicii legislative pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate”. Aceasta este concluzia experților Centrului de analiză și prevenire a corupției (CAPC), care au analizat proiectul de lege de lege pentru modificarea unor acte normative (răspunderea disciplinară a judecătorilor și inspecția judiciară), elaborat de Ministerul Justiției.
În urma analizei proiectului, experții CAPC au constatat că cele mai importante propuneri se referă la majorarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului de la 2 la 3 ani, revizuirea categoriilor de abateri disciplinare, precum și modificarea condițiilor de accedere în funcția de inspector-judecător, transpunerea la nivel de lege a aspectelor ce țin de răspunderea disciplinară a inspectorilor-judecători, cum ar fi: răspunderea disciplinară privind statutul și garanțiile funcției, lista abaterilor disciplinare.
Proiectul propune revizuirea mecanismului de evaluare a inspectorilor-judecători, un mecanism neprevăzut în prezent în lege. De asemenea, noile prevederi reglementează competența Inspecției Judiciare și anume de a se autosesiza nu doar în temeiul încălcărilor depistate în cadrul controalelor efectuate în instanțe, ci și în baza informațiilor din presă sau din investigațiile jurnalistice. Privitor la majorarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului, această propunere este argumentată de faptul că termenul de 2 ani este unul relativ scurt în raport cu factorii care creează condițiile împlinirii termenului de prescripție înainte de atragerea judecătorului la răspundere disciplinară.
Analizând condițiile de accedere în funcția de inspector-judecător, experții au observat că autorul privelegiază judecătorii de a accede în funcția de inspector-judecător, în comparație cu alte persoane care întrunesc condițiile pentru a accede în funcția de inspector-judecător.
„Legea Supremă garantează atât dreptul la muncă, cât şi libera alegere a muncii. Consacrând această libertate, statul acordă fiecărei persoane posibilitatea de a-şi alege liber profesia şi, desigur, locul de muncă. O asemenea alegere este determinată de anumite aptitudini, necesităţi de ordin economic şi, evident, de voinţa celor interesaţi. „Există riscul ca activitatea inspectorului-judecător să devină una formală. Prin urmare, privilegierea judecătorilor, creează suspiciuni în ceea ce privește corectitudinea/legalitatea alegerii după merite a candidatului și aduc atingere principiilor competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean”, se arată în opinia CAPC.
Despre răspunderea disciplinară a judecătorilor, experții susțin că „în lipsa unor repere fixe, inclusiv normative, calificarea laturii obiective ale abaterilor disciplinare se face la discreția celor care aplică legea, care au о marjă nejustificat de largă de a califica un comportament ca fiind abatere disciplinară, judecătorul aflându-se într-o stare de incertitudine juridică.
Alte recomandări pentru îmbunătățirea proiectului, vedeți AICI.
Opinia a fost elaborată în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de CAPC, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA).
