Un proiect de lege propus de fracțiunea PAS din Parlament, care dă dreptul consilierilor locali și reprezentanților ONG-urilor să conteste în judecată deciziile administrațiilor locale, este criticat de Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), iar Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) atrage atenția că unele prevederi creează confuzii în procedura administrativă. Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasile Grădinaru, spune că o parte din recomandări vor fi luate în calcul la examinarea în lectura a doua.
Moldova Curată scrie că proiectul de lege a fost depus la Parlament la 7 septembrie 2021, cu titlu de inițiativă legislativă a șase deputați PAS. Documentul presupune modificarea codurilor administrativ și de procedură civilă și a Legii privind administrația publică locală. Modificările oferă posibilitatea aleșilor locali și organizațiilor societății civile să conteste în instanță actele autorităților publice locale pe care le consider ilegale și care prejudiciază interesul public. La fel, în instanță se va putea cere suspendarea acțiunii actului contestat.
În nota informativă la proiect, autorii susțin că era nevoie de aceste modificări, pentru a da dreptul societății civile și aleșilor locali din opoziție „de a interveni efectiv atunci când problemele colectivităților sunt administrate ilegal, ori când sunt adoptate acte ilegale ce afectează interesul public”. „Actualmente, din lipsa unor norme clare, aleșii locali și reprezentanții societății civile sunt privați de dreptul de a iniția controlul de legalitate, controlul administrativ și judecătoresc asupra actelor normative cu caracter normativ, care pot afecta întreaga comunitate. Din acest motiv, se instituie un rol activ membrilor comunității de a iniția astfel de controale în privința actelor administrative ilegale cu caracter normativ”, se mai spune în nota informativă care însoțește proiectul de lege.
CAPC: „Unele prevederi sunt confuze, ceea ce poate periclita aplicarea corectă”
Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a expertizat proiectul și a atras atenția asupra unor riscuri pe care le implică adoptarea documentului în formula actuală. Opinia CAPC a fost expediată Parlamentului cu solicitarea să fie luată în calcul la adoptarea proiectului. Experții Centrului susțin că, deși modificările propuse au scopul de a îmbunătăți actul decizional la nivel local, textul proiectului aduce mai multe confuzii și neclarități. „În Opinia CAPC sunt menționate prevederi care încalcă regulile tehnicii legislative, ale clarității juridice, ceea ce ar putea avea ca efect apariția unor probleme de aplicabilitate a normelor. Un șir de prevederi nu-și au locul în articolele și alineatele propuse de autori, creând neclarități și diferite interpretări”, a explicat pentru Moldova Curată Viorel Pîrvan, coordonator de proiecte la CAPC.
Una dintre scăpări ar fi că nu s-a specificat cum vor fi aplicate noile prevederi la activitatea deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, care, la fel, „sunt asimilați aleșilor locali”.
Astfel, CAPC a propus revizuirea proiectului și ajustarea terminologiei folosite la cea din legile corespunzătoare, dar și consultarea largă a proiectului cu toți subiecții interesați, în special cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova. „Trebuie să ținem cont și de faptul că este o inițiativă legislativă a deputaților în Parlament, dar responsabil de domeniul administrației publice este Guvernul, care realizează și controlul legalității actelor APL, prin intermediul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. În acest sens, opinia Guvernului/Cancelariei de Stat este una foarte importantă”. Deocamdată Guvernul nu a expediat un aviz la acest proiect.
Viorel Furdui, director executiv al CALM: „În actualele condiții, riscăm să blocăm activitatea dministrațiilor locale”
La rândul său, Congresul Autorităților Locale din Moldova, o asociație obștească ce apără interesele administrațiilor locale, susține că în actualele condiții, o astfel de inițiativă ar bloca munca primăriilor și consiliilor locale. „Administrația publică locală și așa este supracontrolată în prezent. În același timp, trebuie să cunoaștem care sunt capacitățile umane și instituționale ale administrațiilor locale de a face față mai întâi competențelor principale care le revin, ca să le mai punem în sarcină și examinarea acestor contestații. Urmăriți ce se întâmplă, de exemplu, la Primăria și Consiliul Municipal Chișinău, unde este un deficit de 50% de personal – ei nu pot aduce și angaja specialiști buni să lucreze la salarii mici. Și așa greu funcționează această instituție, dar dacă îi mai dăm un mecanism suplimentar de contestare practic a fiecărei decizii a primarului și a consiliului, riscăm să blocăm în general activitatea administrației locale”, a declarat pentru Moldova Curată Viorel Furdui, directorul executiv al CALM.
Potrivit lui, CALM nu califică această inițiativă drept una proastă, doar atenționează că la acest moment ea nu este oportună și va dăuna mai mult decât va aduce un plus valoare actualului sistem, or, de multe ori, posibilitatea de a contesta se aplică, în opinia sa, de către persoane de rea credință, care intenționat pun piedici bunei funcționări a APL-urilor. Viorel Furdui îndeamnă guvernarea să privească în context larg mecanismele de control asupra APL și, în paralel cu astfel de inițiative, să ofere și instrumente de echilibru. „Eu înțeleg astfel de mecanisme să funcționeze în Suedia, în Danemarca, în Norvegia, unde există un anumit nivel de cultură politică, unde oamenii pun interesele generale mai presus de toate, nu contestă pentru fiecare fleac. Noi am înțelege introducerea unuia stfel de instrument dacă s-ar produce și schimbări care ar crește capacitatea administrațiilor locale de a face față acestor contestații. Dacă Guvernul, în paralel cu această inițiativă, ar veni cu schimbri la legea cu pivire la salarizare, să le dea dreptul administrațiilor locale să angajeze mai multă lume, ca la nivel instituțional să poată face față la toate aceste probleme… Noi așa încă am înțelege, dar nu să vii numai cu bâta, convențional vorbind, fără să contribui, să echilibrezi lucrurile”, mai spune Viorel Furdui.
Deputatul Vasile Grădinaru: „Unele sugestii vor fi incluse în proiect la examinarea în lectura a doua”
Potrivit paginii web a Parlamentului, proiectul se află încă la etapa acumulării avizelor de la comisiile parlamentare și de la Guvern, înainte să fie inclus pe agenda ședințelor plenare. Deputatul Vasile Grădinaru, unul dintre autorii proiectului, spune că documentul a fost supus dezbaterilor publice, dar nici CALM și nici CAPC nu au participat la ele, ca să-și prezinte și să-și argumenteze propunerile și obiecțiile.
„Totodată, cu CALM-ul am avut o discuție în care ei și-au spus opinia, iar noi i-am informat despre modificările ce urmează a fi efectuate în lectura a doua. Bineînteles ca proiectul va fi modificat și îmbunătățit. Suntem gata să discutăm și să acceptăm orice propunere/obiecție pertinentă, argumentată, care nu este bazată doar pe emoții. Cât privește Opinia CAPC, am recepționat-o și ne vom expune în curând”, a declarat pentru Moldova Curată deputatul Vasile Grădinaru, membru al Comisiei juridice, numiri și imunități.
Viorica Zaharia
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat de Asociația Obștească „Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției” (CAPC), cu suportul organizației Freedom House. Responsabilitatea pentru conținutul articolului aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.
