Deși autorii proiectului de lege propun un șir de modificări la mai multe acte normative pentru a combate fenomenul corupției electorale și doresc să perfecționeze cadrul normativ național relevant, totuși acesta urmărește interese de grup, nu este suficient argumentat și nu a respectat etapele transparenței procesului decizional. Aceste concluzii reies din raportul de expertiză elaborat de experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).
Proiectul înaintat de un grup de deputați nu este suficient argumentat. „Autorii își justifică inițiativa prin evenimentele din cadrul ultimului scrutin desfășurat în Republica Moldova. Evenimentele respective, potrivit acestora, au demonstrat vulnerabilitatea autorităților publice în fața sarcinii de a face față unei campanii de fraudare a alegerilor și de corupere a alegătorilor. Mecanismele și instrumentele existente de combatere a corupției electorale, în opinia autorilor, s-au dovedit a fi insuficiente pentru contracararea acestui fenomen. Însă, aceștia nu oferă vreo analiză a datelor statistice, care ar fi relevante problemei invocate”, se menționează în documentul de expertiză.
Raportul mai arată că autorii nu abordează plenar aspectele ce țin de integritatea procesului electoral. Or, prevenirea și combaterea coruperii electorale este doar un aspect care ar trebui să fie abordat din perspectiva asigurării integrității în procesul electoral. Un aspect mai important este prevenirea și combaterea utilizării ilicite a resurselor administrative în scopuri electorale. Dacă coruperea electorală, de regulă, este practicată de către partidele din opoziția parlamentară și extraparlamentară, utilizarea ilicită a resurselor administrative în scopuri electorale constituie practici care sunt aplicate, în exclusivitate, de către partidele de la guvernare.
În opinia experților CAPC, proiectul promovează interese de grup și nu interesul public. De exemplu, proiectul conține prevederi care țin de înregistrarea partidelor politice. Procedurile administrative, în acest sens, devin mai îndelungate, dar și mai complexe. Normele ar putea descuraja apariția unor noi partide politice, iar eventualele intenții de înregistrare a unor noi formațiuni politice, cel mai probabil, nu s-ar încadra până la alegerile parlamentare din 2025. În acest mod, sunt avantajate partidele existente.
Un aspect de neignorat este și faptul că autorii nu au respectat etapele transparenței procesului decizional și termenele de consultare. Pagina web a Parlamentului nu conține toate documentele aferente proiectului. Acesta a fost aprobat în prima lectură înainte de a fi supus consultării publice. Totodată, proiectul a trecut în prima lectură fără avizul Guvernului, dar și fără avizul altor autorități care trebuie să se expună asupra acestuia. Mai mult ca atât, nota de fundamentare a proiectului nu face referințe la standarde internaționale, care ar fi relevante domeniului de intervenție normativă.
Toate constatările, dar și analiza detaliată a prevederilor sunt disponibile în raportul de expertiză publicat integral aici.
