Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a
efectuat expertiza coruptibilității proiectului de Lege pentru modificarea și
completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Comisia Națională de
Integritate art.1, 5, ș.a.; Legea cu privire la conflictul de interese
art.1, 2, 3, ș.a.; ș.a.)
Autor al inițiativei legislative este un grup de deputați
în Parlament.
Autorul proiectului, în nota informativă, confirmă
caracterul defectuos și lacunar al cadrului legislativ privind declararea averilor
și intereselor personale, care abundă în norme echivoce, inexactități și
suprapuneri de competențe. Recunoscînd necesitatea unei noi legi în domeniu,
autorul, prin proiect, nu insistă decît asupra eliminării celor mai majore
impedimente în activitatea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), impedimente
care nu-i permit să fie funcțională, să înregistreze rezultate viabile și să
ofere unele produse finite pentru societate. Astfel, se propune modificarea și completarea
mai multor acte legislative, în special pentru a:
– specifica în legile speciale ale deținătorilor de registre de stat și de
informații, în speță, a instituțiilor financiare și cadastru, a permisivității
accesării gratuite și necondiționate a bazelor de date;
– majora numărul scriptic și nivelul de salarizare al personalului;
– racorda cadrul legislativ privind activitatea CNI cu reglementările privind
declararea veniturilor, proprietății și a intereselor personale, precum și a
exclude interpretări echivoce;
– elimina normele care permit suprapuneri de competență
între diferite autorități în domeniul vizat;
– impune unele sancțiuni descurajatoare pentru nerespectarea prevederilor
legale ce țin de declararea veniturilor, proprietății, intereselor personale,
restricții și incompatibilități.
Prin proiect, în fapt, se propun un șir de modificări și completări la: Legea
nr. 180 din 19.12.2012 cu privire la Comisia Națională de Integritate (Legea
nr. 180/2012); Legea nr. 48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a
funcționarilor publici; Legea nr. 155 din 21.07.2011 privind aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice; Legea nr. 245 din 27.11.2008 cu
privire la secretul de stat; Codul contravențional al Republicii Moldova, nr.
218 din 24.10.2008; Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică
și statutul funcționarului public (Legea nr. 158/2008); Legea nr. 90 din
25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției; Legea nr. 16 din
15.02.2008 cu privire la conflictul de interese (Legea nr. 16/2008); Legea nr.
355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea și controlul veniturilor și al
proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor,
procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere
(Legea nr. 1264/2002); Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985 din
18.04.2002; Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local; Legea
cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25.02.1998; Legea instituțiilor
financiare, nr. 550 din 21.07.1995; Legea nr. 947 din 19.07.1990 cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit raportului CAPC, în general, proiectul este
oportun, necesitatea modificării și completării cadrului legal în domeniu fiind
notorie. Totuși, proiectul necesită îmbunătățiri esențiale, fiind identificați
mai mulți factori de coruptibilitate. Totodată, proiectul urmează a fi revizuit
astfel, încît să corespundă exigențelor tehnicii legislative.
În perspectivă, este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. CNI este
o autoritate-cheie în promovarea și supravegherea conformității etice a
serviciului public. În primul rînd, remarcăm că colegialitatea CNI nu este
justificată. Or, pornind de la atribuții, inclusiv în partea ce ține de
constatarea contravențiilor cu respectarea unor termene de prescripție, CNI
trebuie să fie un organ capabil să acționeze cu celeritate. În al doilea rînd,
numirile în funcție ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri
politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai
eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un președinte, care ar putea
fi asistat de un vicepreședinte. Președintele și vicepreședintele CNI ar trebui
să fie numiți de către Președintele RM, care, pornind de la statutul și
exigențele ce i se impun, este mai distant atît de Legislativ, cît și de
Executiv. Eventual, numirile ar putea fi precedate de un concurs public, fiind
necesare și norme legale în acest sens. În opinia noastră, aceasta ar asigura
probitatea și ar spori credibilitatea CNI.
Totodată, în perspectivă, reținem necesitatea unor intervenții mai
cuprinzătoare în domeniul declarării și controlului veniturilor, proprietății,
intereselor personale. Este necesară sistematizarea prevederilor Legii nr.
16/2008 și Legii nr. 1264/2002 într-un act legislativ unic, care ar reglementa
ambele domenii: atît declararea intereselor personale, inclusiv soluționarea
conflictului de interese, cît și declararea veniturilor și proprietății. Actul
legislativ sistematizat ar trebui să prevadă și un formular unic al declarației
cu privire la interesele personale, venituri și proprietate. Astfel: se va
evita abordarea nejustificată diferită a conceptelor, inclusiv în partea ce
ține de termenele de depunere; se va evita dublarea informațiilor solicitate a
fi declarate de către declaranți; se vor economici resursele, inclusiv umane,
ale CNI. Mecanismul ar fi și mai eficient, dacă s-ar pune în aplicare
completarea declarației on-line de către declaranți printr-un sistem
informațional automatizat special securizat. Ca urmare, procesul de declarare
și control ar deveni mai economicos și eficient, sporind și capacitățile CNI de
a verifica informațiile conținute în declarații.
Raportul complet poate fi accesat pe adresa: https://www.capc.md/ro/expertise/avize/nr-565.html
Această expertiză a fost
realizată în cadrul implementării proiectului „Expertiza coruptibilității
proiectelor actelor normative și legislative”, susținut financiar de MATRA Rule
of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands.
