Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a efectuat expertiza
coruptibilității proiectului Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, structura
și modul de funcționare a acesteia.
Potrivit Ministerului Justiției (autorul
nemijlocit al proiectului), proiectul a fost determinat de necesitatea creării
unei instituții independente (Comisia Principală de Etică), care va fi responsabilă
de controlul declarațiilor de venituri și proprietate, precum și cele de
interese personale. În acest sens, potrivit autorului, a fost considerată
oportună adaptarea modelului României la realitățile Republicii Moldova, fapt
care se justifică prin apartenența atît a României, cît și a Republicii
Moldovei unui sistem de drept, sistemului romano-germanic. Autorul susține că
adoptarea proiectului va permite asigurarea în termen restrâns a unor rezultate
palpabile în implementarea politicii privind controlul declarațiilor cu privire
la interesele personale, precum și cu privire la veniturile și proprietatea
demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a
unor persoane cu funcție de conducere.
Nota informativă a fost plasată pe site-ul Parlamentului și conține
informații privitor la: condițiile ce au impus elaborarea proiectului;
principalele prevederi, locul actului în sistemul legislației, evidențierea
elementelor noi; reglementările corespondente din actele internaționale din
domeniul vizat; informații cu privire la experiența și practicile Letoniei,
Germaniei, Ungariei, Poloniei, Marii Britanii, Italiei, Spaniei, României.
Totodată, nota informativă nu conține o fundamentare economico-financiară a
proiectului, deși punerea în executare a noilor reglementări, prin care se
instituie o nouă autoritate publică, vor necesita cheltuieli financiare, care
trebuie justificate reieșind și din potențialul instituțional, limitat al
Comisiei.
În opinia CAPC, proiectul este unul absolut necesar. Legea nr. 16/2008 va
rămâne inaplicabilă atât timp, cât nu este înființată Comisia Principală de
Etică, nu este reglementat statutul și modul de funcționare a acesteia, nu este
aprobat modelul declarațiilor de interese personale. Înființarea Comisiei ar fi o oportunitate în
eficientizarea mecanismului național anticorupție.
Totuși, calitatea proiectului diminuează potențialul acestei oportunități:
– proiectul nu-și atinge scopul, lăsând fără reglementare procedura de
examinare și soluționare a conflictelor de interese;
– proiectul este compatibil cu standardele internaționale, care, de altfel, nu
oferă decât un cadru foarte general referitor la instituirea unui mecanism de
declarare a veniturilor și proprietății, de tratare și soluționare a conflictelor
de interese și de declarare a intereselor personale de către agenții publici,
condiții care sporește relevanța experienței altor state în domeniu;
– preluarea întocmai a modelului României, nefiind oferite soluții de
anticipare a eventualelor deficiențe instituționale (pe exemplul Agenției Naționale
de Integritate din România) este insuficient de argumentată;
– persistă anumit potențial de prejudiciere a drepturilor și libertăților
persoanelor, care, în opinia noastră, nu este proporțional interesului public
urmărit;
– proiectul conține norme concurente cu alte legi speciale, pe lângă acestea
conținând și alte elemente de coruptibilitate;
– reglementând statutul autorității, rămâne confuz în ce privește tratarea și
soluționarea conflictelor de interese;
– urmează să se revadă organigrama;
– necesită a fi perfecționat în ce privește limbajul și formulări.
Raportul complet al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției poate fi
accesat https://www.capc.md/ro/expertise/avize/nr-427.html
