Prima Proiecte CAPC

Proiecte CAPC

ContentTitluCategoriiTip proiect
2024-07-04
Perioada de implementare: 7.10.2022 - 30.04.2024 (prelungire pînă la 31.12.2024)
 
 
Finanțator: Freedom House 
 
 
Parteneri: Ziarul de Gardă
 
 
Scopul proiectului: realizarea unei reforme a justiției incluzive, responsabile și transparente, prin implicarea societății civile, mass-media și cetățenilor în avansarea reformelor.
 
Principalele activități:
  • Elaborarea a 15 rapoarte de expertiză în privința proiectelor de legi examinate de către Parlament din domeniul justiție, anticorupție, etc.
  • Elaborarea metodologiilor de monitorizare a activității Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-veting) și Comisiei de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting CSJ)
  • Monitorizarea activității Comisiei Pre-veting și Comisiei Vetting CSJ
  • Elaborarea raportului de monitorizare a activității Comisiei Pre-vetting
  • Dezvoltarea instrumentului online de monitorizare a transparenței procesului decizional la nivelul autorităților publice centrale și de alertare a publicului în cazul devierii de la termenele și cerințele legale
  • Elaborarea tutorialului video privind instituția avertizorilor de integritate, care va explica pas cu pas acțiunile care trebuie întreprinse de un avertizor de integritate și acțiunile autorităților publice responsabile 
  • Elaborarea a 7 investigații jurnalistice privind activitatea Comisiei Pre-vetting și și Comisiei Vetting CSJ, precum și candidații evaluați de către aceste comisii
  • Elaborarea a 4 infografice privind instituția avertizorilor de integritate
Responsabilizarea sectorului justiției din MoldovaExpertiza, Informare și consultanță, Legislație, MonitorizareProiect curent
2024-07-04

Perioada de implementare: 01 Decembrie 2022 – 31 Martie 2024

 

Finanțator: Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ)

 

Partener: Asociația Presei Independente

 

Scopul proiectului: sporirea gradului de conștientizare a cetățenilor și consolidarea statului de drept, a combaterii corupției și a integrității prin implementarea unor instrumente inovatoare

 

Principalele activități:

  • Elaborarea platformei digitale de monitorizare a banilor publici OpenMoney.md care utilizează date deschise pentru a arăta conexiunile dintre contractele de achiziții publice și beneficiarii finali, fie că e vorba de instituții publice, companii de stat și private sau persoane
  • Campanie de informare cu privire la rolul avertizorilor de integritate
  • Acordarea asistenței juridice avertizorilor de integritate
Sensibilizarea publicului și dezvoltarea soluțiilor digitale în vederea consolidării statului de drept și a luptei anticorupțieInformare și consultanță, MonitorizareProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: 23 Mai 2022 – 22 August 2023

 

Finanțator: The Central Project Management Agency (Lituania), finanțat de Uniunea Europeană

 

Scopul proiectului: sprijinirea implementării activităților din Strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024, monitorizarea serviciului de justiție oferit cetățenilor pentru a evidenția deficiențele privind accesul la justiție și drepturile la un proces echitabil.

 

Principalele activități:

  • Monitorizarea ședințelor de judecată.

Aceasta a fost realizată în perioada 15 iulie 2022 – 30 mai 2023 în baza Metodologiei de monitorizare a ședințelor de judecată, care a stabilit criteriile de monitorizare a ședințelor de judecată. Eșantionul general al ședințelor de judecată monitorizate a cuprins 800 de ședințe de judecată, dintre care: în dosarele civile – 281; în dosarele administrative – 112, în dosarele penale – 281; în dosarele contravenționale – 126. Inclusiv următoarele subtip-uri de dosare: ședințe de judecată în dosarele în care se acordă asistență juridică garantată de stat – 76; ședințe de judecată în dosarele din domeniul ecologic – 19; ședințe de judecată în dosarele din domeniul protecției datelor cu caracter personal – 43; ședințe de judecată în dosarele din domeniul violenței domestice – 52; ședințe de judecată în dosarele privind recuperarea prejudiciului de la stat – 52. 75% (602) din totalul de ședințe monitorizate au avut loc în judecătorii, iar 25% (198) în curțile de apel. Majoritatea covârșitoare a ședințelor de judecată (92%) au avut loc în sala de judecată.

  • Monitorizarea calității hotărârilor judecătorești.

Eșantionul general de monitorizare a calității hotărârilor judecătorești a inclus, în total, 400 hotărâri judecătorești, dintre care 72% (287) au fost emise de instanțele de fond, 15%(60) în apel și 13%(53) în recurs. Majoritatea hotărârilor au fost date în dosarele civile 33% (130), 24%(95) în dosarele penale, 22% (90) în dosarele administrative și 21%(85) în dosarele contravenționale.

Creșterea transparenței, responsabilității și accesului la sistemul judiciarMonitorizareProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: 15 Februarie 2022 – 15 Decembrie 2022

 

Finanțator: Inițiativa Regională Anticorupție (RAI), Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crime (UNODC), finanțate de Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare (ADC).

 

Scopul proiectului: analiza cadrului legal existent privind recuperarea activelor din corupție, formularea eventualelor propuneri de îmbunătățire/consolidare, mediatizarea și ridicarea nivelului de conștientizare a instrumentelor legale existente.

 

Principalele activități:

  • Elaborarea Studiului: ”Reglementarea recuperării activelor din corupție”.

Studiul analizează cadrul normativ național privind instituția confiscării speciale, confiscării extinse, recuperării bunurilor infracționale, precum și standardele internaționale în legislația Republicii Moldova pentru recuperarea activelor.

Recuperarea activelor din corupție în MoldovaExpertiza, MonitorizareProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: Martie 2021 –August 2021

 

Finanțator: Swedish International Development Cooperation Agency

 

Scopul proiectului: implementarea priorităților majore, stabilite pentru CAPC în Systems-based Audit, prin revizuirea organizării și Statutului CAPC; fortificarea planificării strategice și a managementului financiar și de control a CAPC.

 

Principalele activități:

  • elaborarea proiectul noului Statut, reieșind din modelul Statutului pentru ONG, elaborat de Agenția Serviciilor Publice și ținînd cont de Legea nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale și recomandările auditului.
  • elaborarea Manualul intern al CAPC, care conține: managementul de personal; politica anticorupție și antifraudă; managementul proiectelor; managementul financiar; regulile și procedurile de contabilitate; regulile și procedurile de achiziții a bunurilor/serviciilor; politica de călătorii; politica parteneriatelor; politica de protecție a mediului; politica de granturi; politica de comunicare.
  • elaborarea Strategiei de dezvoltare și consolidare a CAPC pentru anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei.
Preparatory Support (pre core-support) to the CAPCExpertiza, Informare și consultanțăProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: Iunie 2021 – Ianuarie 2022

 

Finanțator: Freedom House

 

Parteneri: Centrul Național Anticorupție (CNA), Oficiul Avocatului Poporului (OAP)

 

Scopul proiectului:  contribuirea la reformele democratice semnificative, care să susțină libertățile fundamentale și responsabilitatea Guvernului în fața cetățenilor.

 

Principalele activități:

  • Campanii de informare, elaborarea produselor informative pentru sensibilizarea cetățenilor cu privire la importanța rolului avertizorilor de integritate și pașii concreți pe care aceștia îi pot face pentru a dezvălui practicile ilegale de la locul de muncă;
  • Instruiri a aleșilor locali, funcționarilor publici din APL, agenților economici, reprezentanților ONG și mass-media locală privind cadrul normativ și instituțional privind avertizorii de integritate;
  • Elaborarea documentelor de poziție cu privire la inițiativele/sesizările care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor și care aparțin în mod prioritar domeniului integrității și justiției.
Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din MoldovaExpertiza, Informare și consultanțăProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: August 2020-Aprilie 2021

 

Finanțator: Ambasada Marii Britanii la Chișinău

 

Partener: Institutul Național al Justiției (INJ)

 

Scopul proiectului:  contribuirea la aplicarea eficientă a Legii 122/2018 privind avertizorii de integritate

Principalele activități:

  • elaborarea blogului informațional: avertizori.capc.md care oferă informații diversificate privind avertizorii de integritate: articole informative, tutoriale video, infografice, legislație, cazuri cu implicarea avertizorilor de integritate în Republica Moldova, cazuri și experiența altor state în domeniul protecției avertizorilor de integritate;
  • elaborarea un suport de curs adresat judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova și organizarea cursului de instruire „Procedura de examinare a cauzelor cu implicarea avertizorilor de integritate”;
  • oferirea asistenței juridice avertizorilor de integritate (reprezentarea în fața angajatorului și a instanțelor de judecată);
  • diseminarea informațiilor privind avertizorii de integritate.
Consolidarea integrității publice în Republica MoldovaExpertiza, Informare și consultanțăProiect implementat
2024-07-04

Perioada de implementare: Noiembrie 2019-Aprilie 2020

Finanțator: Fundația Soros Moldova

Scopul proiectului:  contribuirea societății civile la consolidarea integrității în sectorul public, implicit a aleșilor poporului, prin punerea în aplicare efectivă a prevederilor legislației pentru asigurarea integrității și Codului penal privind coruperea alegătorilor.

Principalele activități:

  • sesizarea Autorității Naționale de Integritate privind iregularitățile depistate în procesul de analiză a declarațiilor de avere și interese ale candidaților pentru alegerile parlamentare
  • monitorizarea și contribuirea la punerea în practică a prevederilor Codului penal privind coruperea alegătorilor prin crearea unui suport teoretic (Ghid), precum și a unei practici de detectare și sesizare a autorităților publice privind cazurile de corupere a alegătorilor.
  • informarea publicului larg și mediatizarea gradului de implicare a autorităților publice pentru asigurarea integrității aleșilor.
Litigare strategică pentru asigurarea integrității aleșilor poporuluiInformare și consultanță, MonitorizareProiect implementat
2024-07-04

Sprijin pentru prevenirea și combaterea eficientă a corupției în sectorul justiției în Moldova

Perioada de implementare: August 2018 – Ianuarie 2021

Finanțator: Uniunea Europeană, EuropeAid/138640/DH/SER/MD

 Partener: Consorțiul  Hulla & Co. Human Dynamics KG

Obiectiv general: accelerarea reformei durabile a sectorului justiţiei din Republica Moldova, prin sprijinirea punerii în aplicare a legislaţiei de prevenire şi combatere a corupţiei în sectorul justiţiei. Realizarea componentei 2 din Proiectului Uniunii Europene ”Support to efficient prevention and fight against corruption in the justice sector”, EuropeAid/138640/DH/SER/MD,  întitulată ”Suportul şi contribuţia juridică şi academică”, activitatea 2.3.2  ”Monitorizarea a 1000 de audieri în instanţele de judecată”.

Principalele activități:

Monitorizarea respectării publicității ședințelor de judecată, eticii judecătorești în cadrul ședințelor de judecată, principiilor nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare, contradictorialității şi egalității părţilor în drepturile procedurale în 840 de ședințe de judecată în dosarele civile, penale și administrative, care au avut loc în judecătoriile și curțile de apel din Republica Moldova.

Sprijin pentru prevenirea și combaterea eficientă a corupției în sectorul justiției în MoldovaProiect implementat
2024-07-04
Perioada de implementare: 7.10.2022 - 30.04.2024 (prelungire pînă la 31.12.2024)
 
Finanțator: Freedom House 
 
Parteneri: Ziarul de Gardă
 
Scopul proiectului: realizarea unei reforme a justiției incluzive, responsabile și transparente, prin implicarea societății civile, mass-media și cetățenilor în avansarea reformelor.
 
Principalele activități:
1. Elaborarea a 15 rapoarte de expertiză în privința proiectelor de legi examinate de către Parlament din domeniul justiție, anticorupție, etc.
2. Elaborarea metodologiilor de monitorizare a activității Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-veting) și Comisiei de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting CSJ)
3. Monitorizarea activității Comisiei Pre-veting și Comisiei Vetting CSJ
4. Elaborarea raportului de monitorizare a activității Comisiei Pre-vetting
5. Dezvoltarea instrumentului online de monitorizare a transparenței procesului decizional la nivelul autorităților publice centrale și de alertare a publicului în cazul devierii de la termenele și cerințele legale
6. Elaborarea tutorialului video privind instituția avertizorilor de integritate, care va explica pas cu pas acțiunile care trebuie întreprinse de un avertizor de integritate și acțiunile autorităților publice responsabile 
7. Elaborarea a 7 investigații jurnalistice privind activitatea Comisiei Pre-vetting și și Comisiei Vetting CSJ, precum și candidații evaluați de către aceste comisii
8. Elaborarea a 4 infografice privind instituția avertizorilor de integritate
Responsabilizarea sectorului justiției din MoldovaExpertiza, Informare și consultanță, Legislație, MonitorizareProiect curent
2011-11-01

Proiectul"Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa V" (în continuare Proiectul) este preconizat pentru perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011 şi reprezintă o continuare a Proiectului "Expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative şi diseminarea bunelor practici"implementat în perioada aprilie 2008 – decembrie 2009.

Misiunea Proiectului: Prevenirea răspîndirii corupţiei în Republica Moldova prin eliminarea normelor defectuoase, sporirea transparenţei şi responsabilităţii legislativului faţă dealegători, asistarea comunităţii legale şi societăţii civile în exercitarea controlului public asupra procesului legislativ şi facilitarea accesului public la informaţii diverse şi echilibrate despre riscurile legislaţiei în curs de adoptare.

Proiectul este susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Obiectivele Proiectului:

  • identificarea prevederilor legislative care favorizează sau pot favoriza acte de corupţie şi prezentarea recomandărilor privind eliminarea acestor riscuri din cuprinsul proiectelor de legi sau pentru reducerea impactului negativ al acestora şi luarea în considerare a recomandărilor de către forul legiuitor;
  • instituirea unui sistem de supraveghere a activismului legislativ al deputaţilor;
  • sporirea capacităţii membrilor comunităţii juridice şi societăţii civile de se angaja mai profesional în dezbaterile cu autorităţile publice – autori şi promotori a proiectelor de legi;
  • asigurarea diseminării unor informaţii echilibrate privind riscurile de coruptibilitate şi discriminatorii în proiectele de legi din agenda Parlamentului.

Atingerea obiectivelor Proiectului se va realiza prin derularea următoarelor activităţi:

I. Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative şi altor acte normative – CAPC va continua expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative înregistrate în Parlament şi a proiectelor actelor normative la solictarea expresă a unor autorităţi, cu prezentarea ulterioară a rapoartelor de expertiză Parlamentului şi autorităţilor solicitante.

II. Menţinerea şi administrarea unei baze de date on-line privind activismul deputaţilor în Parlament.  Baza de date include informaţii privind proiectele actelor legislative iniţiate şi promovate de către deputaţii în Parlament, informaţii privind participarea deputaţilor în dezbateri şi formularea de către aceştia a propunerilor şi declaraţiilor. Baza de date permite jurnaliştilor şi altor persoane interesate să utilizeze informaţia din baza de date a CAPC pentru a aprecia activismul aleşilor poporului.

III. Dezvoltarea şi promovarea în continuare a forumului CAPC privind expertiza coruptibilităţii. Membrii interesaţi ai comunităţii juridice şi ai societăţii civile, reprezentanţii mass-media vor fi informaţi asupra riscurilor de corupţie identificate în proiectele de legi supuse expertizei coruptibilităţii de către experţii CAPC şi vor fi invitaţi să participe la discuţiile iniţiate pe forumul CAPC, pentru a fi mai bine documentaţi atunci cînd vor aborda autorităţile, responsabile de elaborarea şi promovarea actelor legislative respective.

IV. Informarea publicului despre legislaţia în curs de elaborare. Oferirea posibilităţii publicului larg de a cunoaşte noile modificări legislative şi/sau oferirea timpului suficient pentru a contesta promovarea unor legi în detrimentul interesului public, de asemenea publicul va putea să aprecieze şi calitatea legilor promovate de partidele politice reprezentate în Parlament.

BADAN Maria
Jurist. Magistru în drept public. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei, ONG Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Protecţie socială, sănătate şi familie
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

BOSTAN Galina
Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al Proiectului Codului civil şi comentariului la Codul civil. Autor a unui număr însemnat de publicaţii în domeniul dreptului civil

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice

COJOCARU Cristina

Jurist. Magistru în drept privat. Experienţă didactică în calitate de lector la filiera anglofonă a facultăţii de drept USM. Experienţă profesională în cadrul Proiectului susţinut de UE “Judiciarul Civil şi Comercial” în Moldova, în cadrul Ambasadei SUA din Republica Moldova şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al unor publicaţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi în domeniul justiţiei.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

DIGOL Nicolae
Jurist. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Cancelariei de Stat şi Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova.  Experienţă didactică în cadrul Academiei de Poliţie şi Universitatea de Criminologie. Membru permanent în echipele de lucru pentru elaborarea Codului de procedură penală şi Codului contravenţional.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice

ERMURACHI Victor
Magistru în drept, lector universitar, avocat. Membru al Consiliului de administraţie a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Expert în domeniile:

  • Buget şi finanţe
  • Economie şi comerţ

GURIN Corneliu
Jurist. Experienţă profesională în cadrul Aparatului Parlamentului, deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public. Coautor al Legii privind actele legislative; al Codului electoral; al Clasificatorului general a legislaţiei Republicii Moldova; a Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penale şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti; a Legii cu privire la statutul refugiaţilor; a Legii cooperaţiei de consum; a Legii privind fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi producţiei alcoolice, al numeroaselor proiecte de acte legislative şi expertize juridice. Coautor al unor publicaţii în domeniul dreptului constituţional, al drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

IONIŢĂ Lilia
Jurist. Magistru în drept public. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al unor publicaţii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi în domeniul justiţiei.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

JIGĂU Radu
Jurist, lector universitar, consilier în proprietatea industrială. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Expert în domeniile:

  • Economie şi comerţ
  • Buget şi finanţe
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională
  • Agricultură, industrie alimentară şi mediu

MÎRZA Veaceslav
Magistru în drept, expert naţional al Institutului de Reforme Penale, al Programului EU-UNDP BUMAD. Experienţă profesională în cadrul sectorului public (Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova) şi privat. Autor şi coautor la multiplele proiecte de legi şi acte subordonate legii (proiectului Codului de executare (Cartea a II-a), proiectului Codului contravenţional, membru al grupurilor de lucru de definitivare a Codului de procedură penală, a Codului penal, de eficientizare a actului de justiţie ş.a.). Experienţă de expertizare a actelor normative sub aspectul constituţionalităţii, corespunderii prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi legislaţiei Comunităţii Europene.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

MEREŞEVSCHI Vladislav
Licenţiat în istorie şi drept. Experienţă profesională în învăţămîntul preuniversitar şi în administraţia publică locală.

Expert în domeniile:

  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

PAGONI Domniţa
Jurist, doctorandă, lector superior universitar, avocat. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat. Coautor al Proiectului Codului civil. Autor a unui număr însemnat de publicaţii în domeniul dreptului civil.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Economie şi comerţ

PÎRVAN Viorel
Jurist. Magistru în drept internaţional. Avocat. Experienţă profesională în cadrul Direcţiei Juridice a Aparatului Parlamentului.  

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

ROŞCA Nicolae
Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Membru al Comisiei de licenţiere a activităţii notariale şi al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Coautor al proiectului Legii cu privire la cadastrul bunurilor imobile; proiectului Legii cu privire la licenţiere; proiectului Legii cu privire la condominium; proiectului Legii cu privire la protecţia micilor întreprinzători; proiectului Legii cu privire la societatea cu răspundere limitată; proiectului Legii cu privire la organizaţiile necomerciale; proiectului Codului civil. Autor a numeroase publicaţii în domeniul dreptului afacerilor şi a dreptului civil.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Economie şi comerţ
  • Buget şi finanţe
  1. Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jursidicţia constituţională
  2. Economie şi comerţ
  3. Buget şi finanţe
  4. Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  5. Politică externă şi integrare europeană
  6. Drepturile omului şi relaţii interetnice
  7. Administraţie publică şi dezvoltare regională
  8. Agricultură, industrie alimentară şi medi
  9. Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
  10. Protecţie socială, sănătate şi familie

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Ţinînd cont de interesul viu al jurnaliştilor şi publicului larg faţă de activitatea deputaţilor în Parlament, (în special în perioda campaniilor electorale, cînd jurnaliştii examinează profilurile foştilor deputaţi antrenaţi în noi alegeri), CAPC a considerat necesar să elaboreze o bază de date, care să poate fi accesată on-line de către jurnalişti şi publicul larg şi care va conţine informaţii privind activismul legislativ al deputaţilor.

Baza de date va face posibilă identificarea deputaţilor care:

  • promovează proiecte de legi afectate de grave riscuri de coruptibilitate, riscuri de abuz şi discriminare;
  • promovează interese particulare prin intermediul iniţierii unor proiecte de legi;
  • iniţiază proiecte de acte legislative, care nu sînt viciate de riscurile de coruptibilitate/abuz/discriminare;
  • nu au iniţiat nici un proiect de lege sau nu au participat în dezbateri.

Prin lansarea acestei Bazei de date privind activismul deputaţilor, CAPC îşi propune să intensifice cooperarea sa cu jurnaliştii şi să sporească interesul publicului faţă de procesul legislativ, care este direct legat de procesele politice din ţară

Accesează Baza de date privind activismul deputaţilor.

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa V”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

În cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii – etapa V”, CAPC lansează un nou produs în scopul mediatizării şi diseminării informaţiilor privind activitatea de expertiză a coruptibilităţii. Această componentă presupune elaborarea şi distribuirea periodică a unui Digest (buletin informativ) în format electronic care va include informaţii privind:

  • rapoartele recente de expertiză ale CAPC la proiectele actelor legislative şi alte acte normative,
  • descrierea proiectelor supuse expertizei;
  • obiecţiile şi recomandările de bază ale experţilor CAPC;
  • referinţe la discutiile corespondente de pe forumul CAPC privind activitatea de expertiză.

Digestul va fi adresat următoarelor categorii de beneficiari:

  • deputaţii în Parlament, consilierii comisiilor permanente şi angajaţii Aparatului Parlamentului;
  • angajaţii ministerelor şi altor autorităţi administrative, implicaţi în procesul de elaborare şi promovare a proiectelor actelor legislative şi altor acte normative
  • reprezentanţii mass-media;
  • membrii organizaţiilor societăţii civile;
  • reprezentanţii publicului larg, interesaţi de domeniul procesului legslativ din Republica Moldova.

Accesul la informaţiile publicate în Digestul dezbaterilor legislative anticorupţie se va realiza prin abonarea solicitanţilor.

Buletinile informative (Digest) vor fi elaborate şi distribuite în dependenţă de numărul proiectelor de acte legislative expertizate şi diversitatea domeniilor în care intervin aceste proiecte. Persoanele care vor solicita abonarea la Digest vor avea opţiunea de a selecta domeniile, care prezintă interes pentru activitatea lor profesională.

Abonează-te!

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa V”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

În scopul diseminării bunelor practici şi perfecţionării activităţii de expertiză a coruptibilităţii, asigurării unei vizibilităţi mai bune şi a unei publicităţi mai ample a activităţii CAPC în domeniul expertizei coruptibilităţii, a fost lansat un forum on-line privind expertiza coruptibilităţii (în continuare, Forum).

Forumul conţine trei categorii pentru subiectele de discuţii şi anume:

  • Metodologia CAPC de efectuare a expertizei coruptibilităţii
  • Rapoartele de expertiză ale CAPC
Expertiza coruptibilitatii - etapa 5Expertiza, Informare și consultanțăProiect implementat
2010-10-19
Implementarea acestui proiect este posibilă graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului AED Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP).

Prin implementarea Proiectului, funcţionarilor publici locali din 10 raioane ale RM li se va acorda suport informaţional în desfăşurarea activităţii prin: instruirea acestora în domeniul tehnicii legislative şi oferirea unei broşuri pentru APL, care va  conţine: modele de acte normative emise de autorităţile publice locale; un model de Acord de parteneriat dintre ONG şi APL; explicaţii (extrase din legi) privind tehnica legislativă şi specificul de reglementare a unor domenii particulare.

Scopul proiectului: Contribuirea la crearea unui cadru normativ local adecvat pentru dezvoltarea economică şi socială a autorităţilor publice locale (APL), pentru consolidarea parteneriatului dintre APL şi societatea civilă, precum şi pentru respectarea drepturilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri local.

Obiectivele proiectului:

  1. Elaborarea unor modele de acte normative locale şi a unui Model de Acord de parteneriat dintre APL şi ONG.
  2. Organizarea a 10 seminare de instruire a reprezentanţilor APL în domeniul elaborării şi promovării (tehnicii legislative) actelor normative locale.

Principalele activităţi desfăşurate în cadrul implementării proiectului:

  1. Elaborarea broşurii
  2. Organizarea training-urilor pentru APL

Training-urile vor fi organizate în 10 raioane diferite din zona centrală a Republicii Moldova, în dependenţă de disponibilitatea APL.

Publicul-ţintă pentru instruiri va fi constituit din: juriştii şi funcţionarii publici din cadrul APL de nivelul II, secretarii APL de nivelul I. La training vor fi invitaţi şi reprezentanţii ONG locale şi mass-media locală.

Suport informaţional Autorităţilor Publice Locale (APL) în elaborarea actelor normative localeInformare și consultanță, LegislațieProiect implementat
2015-04-01

Proiectul „Promovarea măsurilor restaurative în cauzele de corupţie” este implementat de CAPC în perioada aprilie 2015 – martie 2015 cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova.

  Scopul Proiectului constă în mediatizarea şi contribuirea la cunoaşterea şi punerea în aplicare practică a măsurilor restaurative în cazurile de corupţie.

 Obiectivele proiectului sînt:

·      stabilirea şi consolidarea parteneriatelor pentru promovarea aplicării măsurilor restaurative în cazurile de corupţie;

·      crearea bazei teoretico-practice de instruire în domeniul aplicării instrumentelor restaurative în cazurile de corupţie;

·      dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor practice ale agenţilor publici în aplicarea măsurilor restaurative în cazurile de corupţie; 

·      preluarea unor bune practici din România privind aplicarea măsurilor de siguranţă în procesele penale;

·      promovarea măsurilor restaurative aplicabile în cazurile de corupţie prin elaborarea proiectului de act normativ şi desfăşurarea campaniei de mediatizare.

 Proiectul se va concentra pe trei direcţii majore de activitate:

 ·      constituirea unor parteneriate pentru promovarea şi diseminarea informaţiilor privind instrumentele restaurative aplicate în cauzele de corupţie Proiectului. CAPC va încheia 4 noi acorduri de colaborare cu instituţii naţionale care vor facilita şi vor contribui la implementarea Proiectului: Comisia Naţională de Integritate, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală  şi Institutul Naţional al Justiţiei;

·     crearea unei bazei teoretico-practice şi a unui corp de formatori pentru dezvoltarea instruirilor în domeniul aplicării instrumentelor restaurative în cazurile de corupţie. Materialele didactice vor fi distribuite în cadrul cursurilor de instruire;

·      promovarea şi mediatizarea instrumentelor restaurative în cauzele de corupţie. Această direcţie de activitate va fi asigurată prin elaborarea unui act normativ care va înlătura deficienţele atestate în procedurile restaurative şi care au fost reflectate în Studiul CAPC elaborat şi lansat public în 2014. De asemenea vor fi elaborate şi publicate articole prin care măsurile restaurative vor fi popularizate, esenţa acestora şi etapele pe care ar trebui să le parcurgă o victimă a unui act de corupţie vor fi relatate într-un limbaj accesibil pentru fiecare persoană interesată.

Promovarea măsurilor restaurative în cauzele de corupţieInformare și consultanțăProiect implementat
2008-07-01

În iulie 2008 CAPC, cu susţinerea financiară a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Suedia, a demarat proiectul „Sensibilizarea populaţiei împotriva corupţiei prin emisiuni radiofonice”. Proiectul a durat pînă în decembrie 2008 şi prevedea realizarea unui ciclu de 23 de emisiuni cu genericul „Zona liberă de corupţie”, desfăşurate împreună cu Radio Noroc. În perioada 1 iulie-10 septembrie 2008 au fost difuzate primele 12 emisiuni, în zilele de luni şi miercuri, după care, emisiunile au fost difuzate în zilele de miercuri, între orele 19.00-20.00.

Scopul proiectului este cultivarea intoleranţei publicului general faţă de corupţie prin implicarea mass-media şi a funcţionarilor publici în sensibilizarea populaţiei despre drepturile omului şi acordarea asistenţei juridice gratuite victimelor/martorilor corupţiei.

Obiectivele specifice prin care se urmăreşte contribuirea la realizarea acestui scop sînt:

  • informarea despre drepturile omului şi modalităţile de realizare a lor liber de corupţie, precum şi informarea despre inovaţiile legislative din domeniu;
  • sporirea transparenţei autorităţilor publice de a discuta despre corupţia ce afectează realizarea drepturilor omului;
  • oferirea accesului publicului la asistenţa juridică în cauzele de corupţie ce afectează realizarea drepturilor omului.

La fiecare emisiune radio au participat juriştii din cadrul CAPC şi reprezentanţi invitaţi ai autorităţilor publice. Pe parcursul emisiunilor au fost discutate diverse aspecte ale temelor abordate şi au fost date răspunsuri la mesajele scrise transmise de către ascultători pe parcursul emisiunii. Pe toată durata emisiunii, ascultătorii au avut posibilitatea să apeleze la linia fierbinte a CAPC pentru a denunţa încălcările despre care cunosc şi care aveau legătură cu tema emisiunii.


Emisiuni realizate


08 2008


Corupţia, împiedică realizarea drepturilor omului?
4 08 2008


Corupţia în medicină afectează dreptul la viaţă şi sănătate? Tratamentul pacienţilor oncologici.

6 08 2008

Corupţia în învăţămînt afectează dreptul la educaţie? Bacalaureatul şi admiterea 2008.
11 08 2008

Noua Lege anticorupţie va schimba ceva?
13 08 2008

Corupţia poate afecta dreptul la libera circulaţie? Taxele ilegale colectate de şoferii rutelor internaţionale cu pretextul facilitării trecerii în vamă.
18 08 2008

Corupţia în rîndurile poliţiei afectează dreptul la securitate individuală?
20 08 2008

Corupţia afectează dreptul la un proces echitabil? Neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti generează mecanisme corupţionale.
25 08 2008

Corupţia în administraţia publică locală împiedică soluţionarea problemelor cetăţenilor.
27 08 2008

09 2008

Corupţia afectează libertatea asocierii şi dreptul la învăţămînt gratuit? Contribuţiile forţate prin intermediul asociaţiilor părinteşti şi fundaţiilor.
1 09 2008

Dreptul la muncă poate fi afectat de corupţie? Noua lege a securităţii şi sănătăţii în muncă.
3 09 2008

Ce este conflictul de interese şi de ce trebuie acesta reglementat special?
8 09 2008

Corupţia în administraţia publică locală
10 09 2008

Corupţia în vamă
17 09 2008

Declararea veniturilor şi averilor funcţionarilor este o modalitate eficientă de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova?
24 09 2008

10 2008

Corupţia în rîndurile poliţiei rutiere
1 10 2008

Plăţile neoficiale în învăţămînt
8 10 2008

Corupţia cumpără grade de invaliditate?
15 10 2008

Noua lege a protecţiei martorilor asigură garanţii suficiente pentru protecţia celor care denunţă fapte de corupţie?
22 10 2008

Corupţia generată de sistemul asigurărilor medicale obligatorii
29 10 2008

11 2008

Corupţia generată de sistemul asigurărilor medicale obligatorii – continuare
5 11 2008

Prevenirea corupţiei
12 11 2008

Corupţia în universităţi
19 11 2008

Corupţia în rîndul avocaţilor: mit sau realitate?
26 11 2008

 

Emisiuni radio "Zona libera de corupţie"Informare și consultanțăProiect implementat
2006-03-01

Proiectul „Diminuarea nivelului corupţiei prin implicarea societăţii civile în procesul legislativ” (Expertiza coruptibilităţii – etapa 1) a fost implementat în perioada martie 2006 – octombrie 2006 cu susţinerea Fundaţiei Eurasia din contul mijloacelor alocate de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Misiunea proiectului a fost: Diminuarea nivelului corupţiei prin implicarea societăţii civile în procesul de creaţie legislativă şi crearea premiselor necesare pentru constituirea unei instituţii (reprezentant al societăţii civile) cu statut permanent care sa monitorizeze procesul de creaţie legislativă, in scopul excluderii prevederilor legale care generează sau favorizează corupţia.

Proiectul a demarat cu activităţi preparatorii de:

    • asigurare logistică a Proiectului;
    • definitivarea şi aprobare a domeniilor în care se oferă expertiza coruptibilităţii şi a criteriilor de selectare a proiectelor de acte legislative pentru procesul de expertiză;
    • elaborare şi adoptare a Instrucţiunii, care a stabilit cadrul instituţional şi organizaţional de desfăşurare a procesului de expertiză;
    • elaborare şi adoptare a Metodologiei de identificare a elementelor coruptibile a proiectelor actelor legislative;
    • selectare şi instruire a experţilor în domeniul expertizei coruptibilităţii.

Ulterior activităţilor preparatorii descrisea fost lansată activitatea nemijlocită de expertizare a coruptibilităţii proiectelor de acte legislative, fiind supuse expertizei 79 proiecte de acte legislative (vezi rapoartele de expertiză nr. 001-079).

Expertiza coruptibilității - etapa 1ExpertizaProiect implementat
2015-05-01

Proiectul„Consolidarea eforturilor societăţii civile de monitorizare a reformei sectorului justiţiei” îşi propune să concentreze eforturile a două ONG-uri: „Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei” şi „Juriştii pentru Drepturile Omului” www.lhr.md de monitorizare a noilor mecanisme de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor şi evoluţiei carierei acestora (prin intermediul portalului www.magistrat.md).

Proiectul va fi implementat în perioada mai - decembrie 2015, cu suportul financiar al Programului USAID de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept în Moldova (ROLISP), finanțat de USAID

Scopul Proiectului este sporirea transparenţei sistemului judiciar, prin evaluarea gradului de implementare a reformei instituţionale a sectorului justiţiei.

Obiectivele Proiectului sînt:

·        Monitorizarea activităţii organelor subordonate CSM;

·         Facilitarea accesului publicului larg la informaţiile privind evoluţia carierei judecătorilor;

·        Contribuirea la sporirea culturii juridice a justiţiabililor.

Activităţile Proiectului:

·       Monitorizarea colegiului pentru selecție şi a colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor;

·       Întocmirea rapoartelor trimestriale de monitorizare;

·       Organizarea şi desfăşurarea evenimentelor publice de prezentare a rapoartelor de monitorizare trimestriale;

·       Extinderea şi introducerea unor noi module pe portalul  www.magistrat.md;

·       Asigurarea traducerii în versiunea rusă a informaţiilor de pe portalul www.magistrat.md;

·       Elaborarea unui Ghid explicativ pentru justiţiabili privitor la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului din sistemul judiciar.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?
Reload Reload document
| Open Open in new tab

Extrage [387.77 KB]

Consolidarea eforturilor societăţii civile de monitorizare a reformei sectorului justiţieiMonitorizareProiect implementat
2006-10-01
Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

Proiectul Expertiza coruptibilităţii (etapa 2) a continuat proiectul pilot Diminuarea nivelului corupţiei prin implicarea societăţii civile în procesul legislativ” (Expertiza coruptibilităţii – etapa 1) şi a fost implementat de către CAPC în perioada 1 octombrie 2006 – 1 octombrie 2007 în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finananţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliului Europei.

În cadrul acestui proiect au fost realizate următoarele activităţi:

  • elaborarea în parteneriat cu CCCEC a Metodologiei pentru expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative şi alte acte normative şi expertizarea acesteia de către experţii Consiliului Europei ;
  • elaborarea Ghidului pentru efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi alte acte normative;
  • expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative (202 proiecte de acte legislative expertizate, rapoartele de expertiză nr. 080-281);
  • organizarea trainingului pentru CCCEC (1 training);
  • organizarea training-urilor pentru autorităţile publice centrale şi locale (14 training-uri desfăşurate în raioanele de sud şi centru ale republicii);
  • întocmirea şi prezentarea publică a Studiului privind eficienţa mecanismului expertizei coruptibilităţii.
Expertiza coruptibilității - etapa 2ExpertizaProiect implementat
2015-09-01

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative", va fi implementat de CAPC în  perioada 1 septembrie 2015  – 1septembrie 2016. 

Proiectul este susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands

Misiunea Proiectului: Prevenirea răspîndirii corupţiei în Republica Moldova prin eliminarea normelor defectuoase din proiectele de legi.

Obiectivele Proiectului:

  • identificarea prevederilor legislative care favorizează sau pot favoriza acte de corupţie şi prezentarea recomandărilor privind eliminarea acestor riscuri din cuprinsul proiectelor de legi;

  • sporirea gradului de supraveghere a activismului legislativ al deputaţilor;

  • asigurarea diseminării unor informaţii echilibrate privind riscurile de coruptibilitate în proiectele de legi de pe agenda Parlamentului.

Atingerea obiectivelor Proiectului se va realiza prin derularea următoarelor activităţi:

I. Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative şi altor acte normative – CAPC va continua expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative înregistrate în Parlament şi a proiectelor actelor normative la solicitarea expresă a unor autorităţi, cu prezentarea ulterioară a rapoartelor de expertiză Parlamentului şi autorităţilor solicitante.

II. Menţinerea şi administrarea unei baze de date on-line privind activismul deputaţilor în Parlament.  Baza de date include informaţii privind proiectele actelor legislative iniţiate şi promovate de către deputaţii în Parlament, informaţii privind participarea deputaţilor în dezbateri şi formularea de către aceştia a propunerilor şi declaraţiilor. Baza de date permite jurnaliştilor şi altor persoane interesate să utilizeze informaţia din baza de date a CAPC pentru a aprecia activismul aleşilor poporului.

III. Informarea publicului despre legislaţia în curs de elaborare prin organizarea conferinţelor de presă şi diseminarea comunicatelor de presă. Oferirea posibilităţii publicului larg de a cunoaşte noile modificări legislative şi/sau oferirea timpului suficient pentru a contesta promovarea unor legi în detrimentul interesului public, de asemenea publicul va putea să aprecieze şi calitatea legilor promovate de partidele politice reprezentate în Parlament.

EXPERTIZA CORUPTIBILITĂŢII PROIECTELOR ACTELOR LEGISLATIVEExpertiza, LegislațieProiect implementat
2008-04-19
Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative şi diseminarea bunelor practici" preconizat pentru perioada aprilie 2008 – ianuarie 2009 (în continuare, Expertiza coruptibilităţii etapa 3) reprezintă o continuare a Proiectului "Expertiza coruptibilităţii – etapa 2", implementat în perioada 1 octombrie 2006 – 1 octombrie 2007.

Misiunea Proiectului: promovarea metodologiei expertizei coruptibilităţii şi diseminarea bunelor practici ale CAPC şi CCCEC în domeniul expertizei coruptibilităţii.

Proiectul s-a desfăşurat în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finananţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliului Europei, realizînd un şir de activităţi divizate în 4 Module:

Modulul I. Desfăşurarea de către CAPC în comun cu CCCEC a training-urilor pentru autorităţile publice centrale şi locale privind expertiza coruptibilităţii a proiectelor actelor legislative şi proiectelor actelor normative ale Guvernului

Modulul II. Promovarea metodologiei expertizei coruptibilităţii şi diseminarea bunelor practici în prevenirea corupţiei

Modulul III. Susţinerea procesului legislativ prin înaintarea rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii la proiectele de acte legislative înregistrate în Parlament

Modulul IV. Dezvoltarea unui template electronic pentru facilitarea activităţii de întocmire a rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

Training-urile „Expertiza coruptibilităţii actelor normative ale autorităţilor publice locale” sînt preconizate pentru 8 raioane din zona de Centru a Republicii Moldova.

Obiectivele training-urilor:

  • promovarea metodologiei de efectuare a expertizei coruptibilităţii;
  • instruirea în jur de 160 de persoane implicate în procesul de elaborare, avizare şi aprobare a proiectelor de acte normative la nivel local;
  • dezvoltarea abilităţilor de identificare şi evitare (excludere) a potenţialelor elemente de coruptibilitate în actele normative de nivel local.

Auditoriul training-urilor:
Reprezentanţii organelor administraţiei publice locale (primarul oraşului, consilieri raionali, secretarul consiliului raional şi secretarii consiliilor locale, precum şi alte persoane implicate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii la nivel local).

Rezultate scontate:

  • cunoaşterea metodologiei de efectuare a expertizei coruptibilităţii;
  • o mai bună înţelegere a fenomenului şi efectelor corupţiei;
  • îmbunătăţirea calităţii actelor normative elaborate la nivel local.

Cuprinsul training-urilor:

  • Elaborarea şi fundamentarea proiectelor de acte normative
    Abordarea acestui subiect în cadrul training-urilor locale prezintă un interes deosebit pentru reprezentanţii autorităţilor locale (aşa cum rezultă din experienţa CAPC), deoarece în cadrul acestei teme reprezentanţii autorităţilor locale sînt instruiţi cum trebuie să fie elaborat un proiect de act normativ: condiţiile generale de tehnică legislativă, actele normative care reglementează acest proces, procedurile preparatorii necesare; necesitatea justificării actelor normative; consecinţele nerespectării regulilor de elaborare şi aprobare a proiectelor de acte normative. Predarea acestui subiect este însoţită şi de examinarea unor studii de caz repartizate participanţilor.
  • Elementele de coruptibilitate şi alte erori admise în actele legislative şi alte acte normative
    Elementele de coruptibilitate sînt examinate în paralel cu alte erori admise în procesul de elaborare şi promovare a proiectelor de acte normative. Examinarea acestui subiect are drept scop informarea participanţilor cu privire la noţiunea şi categoriile elementelor de coruptibilitate, impactul negativ al acestor elemente. Participanţii la training examinează şi studii de caz, fiind invitaţi să identifice şi să califice anumite elemente de coruptibilitate în speţele distribuite de către formator.
  • Expertiza coruptibilităţii a proiectelor de acte normative
    În procesul examinării acestui subiect, participanţii sînt informaţi despre mecanismul expertizei coruptibilităţii proiectelor de acte normative: cauzele care au stat la baza promovării acestui mecanism, instituţiile implicate în acest proces. Participanţilor le este explicat scopul Metodologiei de efectuare a expertizei coruptibilităţii, modul de aplicare în practică a acestei Metodologii, le sînt prezentate rezultatele implementării expertizei coruptibilităţii de către CAPC etc.
  • Mecanismul naţional anticorupţie
    În cadrul acestei teme sînt abordate subiectele privitor la actele legislative şi normative din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, o atenţie sporită fiind acordată noilor reglementări (Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei (în redacţie nouă), Legea cu privire la conflictul de interese, Codul de conduită a funcţionarului public; Legea cu privire la serviciul public şi statutul funcţionarului public etc.). De asemenea, participanţii sînt familiarizaţi cu noile iniţiative în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi proiectele anticorupţie desfăşurate în Republica Moldova, atît de către instituţiile naţionale, cît şi de instituţiile regionale şi internaţionale. Un alt subiect al acestei teme se referă la instituţiile implicate în procesul de prevenire şi combatere a corupţiei, competenţele fiecărei autorităţi. În procesul predării acestei teme, formatorii utilizează rezultatele sondajelor de evaluare a percepţiei corupţiei de către populaţie, date statistice privitor la numărul infracţiunilor de corupţie, elucidînd situaţii ipotetice sau cazuri reale (cu păstrarea confidenţialităţii informaţiilor identitare) etc.

Metodologia cu privire expertizarea coruptibilităţii proiectelor actelor legislative (în continuare, Metodologia) a fost elaborată în vederea instituirii unor procedee şi mecanisme de efectuare a expertizei coruptibilităţii proiectelor de acte legislative.

Prin expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative efectuată de către experţii independenţi, societatea civilă îşi aduce contribuţia la formarea unui cadru juridic modern, compatibil cu cadrul juridic european. Contribuţia Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) este valorificată în conformitate cu prevederile Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005.

Vezi textul Metodologiei.

Instrucţiunea cu privire expertizarea coruptibilităţii proiectelor actelor legislative (în continuare - Instrucţiunea) este elaborată în vederea instituirii unor procedee şi mecanisme de efectuare a expertizei coruptibilităţii proiectelor de acte legislative. Instrucţiunea este în concordanţă cu principiile şi cerinţele Legii nr.780/2001 privind actele legislative şi urmăreşte realizarea prevederilor Legii nr.900/1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului şi a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.421-XV din 16.12. 2004, precum şi armonizarea prevederilor proiectelor de acte legislative cu exigenţele anti-coruptibilitate stabilite de legislaţia comunitară.
Prin expertizarea coruptibilităţii proiectelor de acte legislative de către experţii independenţi, societatea civilă aduce contribuţia sa la formarea unui cadru juridic modern compatibil cu cadrul juridic european. Contribuţia Centrului pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) va fi valorificată în conformitate cu prevederile Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005.  

Capitolul I
Dispoziţii generale

1. Prezenta Instrucţiune stabileşte cadrul organizaţional al procesului de expertiză a coruptibilităţii proiectelor actelor legislative (în continuare – expertiza), domeniile în care va fi efectuată expertiza, metodologia întocmirii rapoartelor de expertiză, termenele şi procedura de monitorizare a implementării expertizelor, efectuată în cadrul Proiectului „Diminuarea nivelului corupţiei legislative prin implicarea soceietăţii civile în procesul de creaţie legislativă” (în continuare – Proiect), implementat de CAPC.

2. În cadrul prezentei Instrucţiunii noţiunile utilizate vor avea următorul sens:
coruptibilitatea proiectului actului legislativ – identificarea în cadrul proiectului actului legislativ a unor norme care favorizează sau pot favoriza corupţia în procesul de aplicare a acestor norme;
domenii de expertiză – domeniile în care este oferită expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative;
expertiza coruptibilităţii – procesul de expertiză a proiectelor actelor legislative în vederea identificării normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia;
expert – persoana selectată de CAPC, responsabilă de întocmirea rapoartelor de expertiză, care dispune de formarea şi abilităţile necesare în domeniul reglementat de proiectul actului legislativ, prezentat pentru expertiză;
raport de expertiză – raportul întocmit de către expert potrivit normelor metodologice stabilite de prezenta Instrucţiune, care are drept scop identificarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia şi conţine recomandări de redactare a proiectelor actelor legislative în sensul ajustării lor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea corupţiei.

3. Expertiza proiectelor actelor legislative va fi efectuată atît în privinţa proiectelor de acte legislative integrale, cît şi în privinţa proiectelor de modificare, completare sau abrogare a actelor legislative.

4. Rapoartele de expertiză au un caracter de recomandare şi exprimă viziunea CAPC.

Capitolul II
Cadrul organizaţional al procesului de expertiză

5. În cadrul proiectului activează Colegiul redacţional care este o subdiviziune ce contribuie la asigurarea bunei desfăşurări şi monitorizarea procesului de expertiză a proiectelor actelor legislative.

6. Colegiul redacţional este format din doi reprezentanţi ai CAPC: directorul CAPC şi coordonatorul de Proiect şi reprezentantul Parlamentului. După caz, în Colegiul redacţional, la propunerea directorului CAPC, pot fi incluşi şi experţi ai CAPC.

7. Coordonatorul de proiect asigură interacţiunea dintre CAPC şi Parlament.

8. Expertiza va fi efectuată de către experţii selectaţi de CAPC în cadrul Proiectului.

9. Întru asigurarea coerenţei şi uniformităţii procesului de expertiză, precum şi în vederea eliminării unor eventuale disensiuni apărute în acest proces, în cadrul Proiectului vor fi convocate reuniunile periodice ale Colegiului redacţional şi a experţilor în cadrul cărora vor fi examinate problemele de concept, doctrină sau alte opinii controversate.

Capitolul III
Domeniile expertizei proiectelor actelor legislative

10. Domeniile expertizei proiectelor actelor legislative sînt stabilite conform Anexei nr.1 la prezenta Instrucţiune.

11. Lista domeniilor nu este exhaustivă şi poate fi modificată sau completată de Colegiul redacţional în dependenţă de modificările survenite în Clasificatorul general al legislaţiei Republicii Moldova, în Programul legislativ şi agenda de lucru a Parlamentului Republicii Moldova. Lista poate fi modificată de Colegiul redacţional din oficiu sau la propunerile argumentate ale experţilor.

Capitolul IV
Modul de selectare şi transmitere a proiectelor spre expertiză 

12. Proiectele actelor legislative vor fi selectate şi preluate de pe web-site-ul Parlamentului Republicii Moldova sau, după caz, vor fi transmise în adresa CAPC de către Parlamentul Republicii Moldova.

13. Selectarea proiectelor se va face de către Colegiul redacţional şi coordonatorul de proiect în conformitate cu domeniile definite de prezenta Instrucţiune.

14. În procesul selectării proiectelor actelor legislative se va ţine cont şi de practica Curţii Constituţionale, precum şi de informaţiile, obţinute în rezultatul monitoring-ului mass-media şi din publicaţiile de specialitate în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

15. La solicitarea expresă a organelor de lucru ale Parlamentului Republicii Moldova sau ale altor autorităţi publice, expertiza poate fi oferită şi la alte proiecte de acte legislative care nu constituie obiectul domeniilor stabilite de prezenta Instrucţiune.

16. După recepţionarea proiectului actului legislativ coordonatorul de proiect, în termen de 1 zi, va desemna expertul responsabil de întocmirea raportului de expertiză, potrivit specializării nemijlocite ale acestuia, şi îi va transmite proiectul actului legislativ spre expertiză.

17. În cazul unor proiecte de acte legislative voluminoase şi/sau complexe, coordonatorul de proiect poate desemna pentru efectuarea expertizei mai mulţi experţi, potrivit specializării acestora. În acest caz, întocmirea raportului final de expertiză va fi pus în sarcina unuia din experţi.

18. Transmiterea proiectului actului legislativ poate fi efectuată fie prin intermediul poştei electronice, fie prin transmiterea nemijlocită a proiectului actului legislativ pe suport de hîrtie către expertul responsabil. Recepţionarea va fi confirmată prin poşta electronică sau telefon, din acest moment începînd să curgă termenul pentru întocmirea raportului de expertiză.

19. Din momentul recepţionării proiectului actului legislativ, expertul este obligat să întocmească raportul de expertiză, conform Metodologiei stabilite în Anexa nr.2 la prezenta Instrucţiune, în termen de 10 zile calendaristice.

20. Termenul de prezentare a expertizei, în caz de necesitate, poate fi prelungit de către coordonatorul de proiect, la solicitarea motivată a expertului, dar nu mai mult de 3 zile calendaristice.

21. În cazuri excepţionale, la solicitarea expresă a Parlamentului Republicii Moldova sau, după caz, la solicitarea altor autorităţi publice, termenul de prezentare a raportului de expertiză poate fi restrîns, dar acest termen nu va fi mai mic de 3 zile calendaristice.

22. După recepţionarea raportului de expertiză, Colegiul redacţional va verifica conformitatea acestuia cu exigenţele stabilite de prezenta Instrucţiune şi-l va remite prin poşta electronică Parlamentului.

23. În scopul asigurării transparenţei procesului de expertiză, rapoartele de expertiză (avizele) vor fi plasate pe site-ul CAPC.

Capitolul V
Monitorizarea implementării expertizelor

24. Monitorizarea implementării recomandărilor experţilor se efectuează de către coordonatorul de proiect.

25. Pentru asigurarea evidenţei proiectelor de legi transmise spre expertizare, precum şi a rapoartelor de expertiză, coordonatorul de proiect ţine un registru al proiectelor de legi şi al rapoartelor de expertiză.

26. Coordonatorul de proiect, lunar, va elabora un raport de evaluare a numărului de proiecte de acte legislative expertizate, calităţii rapoartelor de expertiză, precum şi dacă rapoartele de expertiză au fost sau nu luate în considerare.

Support for this project К05-0332 was provided by the Eurasia Foundation with funds from the United States Agency for International Development (USAID). The opinions expressed herein are those of the author and do not necessarily reflect the views of USAID or the Eurasia Foundation.

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

„Ghidul pentru efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi alte acte normative” (în continuare, Ghidul) a fost întocmit de către CAPC în decembrie 2006 şi evaluat de către experţii Consiliului Europei.

Ghidul are scopul de a contribui la activitatea de întocmire a expertizelor ce identifică normele juridice cu riscuri de favorizare a corupţiei, constituind o bază teoretico-practică pe care se poate fundamenta activitatea de expertiză anticorupţie a legislaţiei. Acest document este util şi în activitatea de elaborare a actelor legislative şi altor acte normative, deoarece, oferă informaţii despre construcţiile normative şi omisiunile generatoare de efecte negative. Ghidul este elaborat în concordanţă cu dispoziţiile Legii nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative şi ale Legii 317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, fiind prima metodologie amplă pentru efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative.

Publicaţie disponibilă în limbile română (versiune revizuită şi actualizată), rusă şi engleză (versiunile iniţiale)

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

Nagacevschi Vitalie
Expert în domeniul „Drept constituţional şi administrativ, justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului”

Jurist, avocat, Preşedinte al organizaţiei obşteşti „Juriştii pentru drepturile omului”, membru al Consiliului de administrare al Uniunii Juriştilor din Moldova. Experienţă profesională în cadrul organelor Procuraturii, Ministerului Justiţiei. Coautor al Raportului privind exerciţiul compatibilităţii legislaţiei Republicii Moldova cu exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului; proiectului Legii privind refugiaţii; proiectului Legii cu privire la procuratură.

Gurin Corneliu
Expert în domeniul „Drept constituţional şi administrativ, justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului”

Jurist. Experienţă profesională în cadrul Aparatului Parlamentului, deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public. Coautor al Legii privind actele legislative; al Codului electoral; al Clasificatorului general a legislaţiei Republicii Moldova; a Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penale şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti; a Legii cu privire la statutul refugiaţilor; a Legii cooperaţiei de consum; a Legii privind fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi producţiei alcoolice, al numeroaselor proiecte de acte legislative şi expertize juridice. Coautor al unor publicaţii în domeniul dreptului constituţional, al drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Rusu Eugen
Expert în domeniul „Drept constituţional şi administrativ, justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului”

Jurist. Experienţă profesională în cadrul organelor Procuraturii. Fost deputat în Parlamentul de legislaturile XIII şi XIV, preşedinte al Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi al Parlamentului Republicii Moldova. Membru al Comitetului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane. Membru al Grupului de lucru pentru promovarea reformelor în domeniul sistemului de justiţie juvenilă.

Mîrza Veaceslav
Expert în domeniul „Drept constituţional şi administrativ, justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului”

Magistru în drept, expert naţional al Institutului de Reforme Penale, al Programului EU-UNDP BUMAD. Experienţă profesională în cadrul sectorului public (Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova) şi privat. Autor şi coautor la multiplele proiecte de legi şi acte subordonate legii (proiectului Codului de executare (Cartea a II-a), proiectului Codului contravenţional, membru al grupurilor de lucru de definitivare a Codului de procedură penală, a Codului penal, de eficentizare a actului de justiţie ş.a.). Experienţă de expertizare a actelor normative sub aspectul constituţionalităţii, corespunderii prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi legislaţiei Comunităţii Europene.

Roşca Nicolae
Expert în domeniul „Economie şi comerţ”.

Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Membru al Comisiei de licenţiere a activităţii notariale şi al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Coautor al proiectului Legii cu privire la cadastrul bunurilor imobile; proiectului Legii cu privire la licenţiere; proiectului Legii cu privire la condominium; proiectului Legii cu privire la protecţia micilor întreprinzători; proiectului Legii cu privire la societatea cu răspundere limitată; proiectului Legii cu privire la organizaţiile necomerciale; proiectului Codului civil. Autor a numersoase publicaţii în domeniul dreptului afacerilor şi a dreptului civil.

Baeş Sergiu
Expert în domeniul „Economie şi comerţ”.

Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Preşedinte al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Arbitru în Curtea de Arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi în Asociaţia Română de Arbitraj Comercial. Coautor al al proiectului Legii cu privire la cadastrul bunurilor imobile; al proiectului Legii cu privire la societatea cu răspundere limitată; proiectului Codului civil, al proiectului Legii cu privire la organizaţiile necomerciale. Autor a numeroase publicaţii în domeniul dreptului civil şi a dreptului afacerilor.

Pagoni Domniţa
Expert în domeniul „Economie şi comerţ”.

Jurist, doctorandă, lector superior universitar. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat. Coautor al Proiectului Codului civil. Autor a unui număr însemnat de publicaţii în domeniul dreptului civil.

Jigău Radu
Expert în domeniul „Economie şi comerţ”.

Jurist, lector universitar, consilier în proprietatea industrială. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Armeanic Alexandru
Expert în domeniul „Buget şi finanţe”.

Doctor în drept, conferenţiar universitar, şef de catedră în cadrul ASEM. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei şi al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Autor a unui număr impresionant de publicaţii în domeniul fiscal şi financiar.

Ermurachi Victor
Expert în domeniul „Buget şi finanţe”.

Magistru în drept, lector universitar, avocat. Membru al Consiliului de administraţie a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Cristina Cojocaru
Expert în domeniul „Educaţie şi învăţămînt, cultură, culte şi mass-media”

Jurist. Magistru în drept privat. Experienţă didactică în calitate de lector la filiera anglofonă a facultăţii de drept USM. Experienţă profesională în cadrul Proiectului susţinut de UE “Judiciarul Civil şi Comercial” în Moldova, în cadrul Ambasadei SUA din Republica Moldova şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al unor publicaţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi în domeniul justiţiei.

Mereşevschi Vladislav
Expert în domeniul „Educaţie şi învăţămînt, cultură, culte şi mass-media”

Licenţiat în istorie şi drept. Experienţă profesională în învăţămîntul preuniversitar şi în administraţia publică locală.

Marian Silvia
Expert în domeniul „Legislaţiei muncii, asigurării sociale, ocrotirii sănătăţii şi familiei”

Doctor în drept, licenţiat în economie, conferenţiar universitar. Experienţă profesională în cadrul Administraţiei ASEM, învăţămîntului universitar şi sectorului privat. Reprezentantul ASEM în instanţele judecătoreşti în cauze civile, penale; Oficiul Cadastral Teritorial; Ministerul Justiţiei; Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului etc. Autor a unor publicaţii în domeniul dreptului civil, dreptului funciar, dreptul afacerilor, dreptul muncii, dreptului fiscal.

Apostol Lilian
Expert în domeniul „Legislaţiei muncii, asigurării sociale, ocrotirii sănătăţii şi familiei”

Jurist. Lector al Centrului de perfecţionare a cadrelor Procuraturii. Experienţă profesională în cadrul organelor Procuraturii.

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

În octombrie 2007, CAPC a lansat lucrare a "Eficienţa mecanismului de efectuare a expertizei coruptibilităţii. Studiu" (În continuare, Studiul).

Scopul Studiului a fost să determine cît de eficient este mecanismul de efectuare a expertizei coruptibilităţii a proiectelor de acte legislative. Rezumatul principalelor constatări ale Studiului este prezentat mai jos.

În perioada octombrie 2006 – octombrie 2007 CAPC a supus expertizei coruptibilităţii 202 proiecte de acte legislative plasate pe pagina web a Parlamentului. În rapoartele sale experţii CAPC au formulat obiecţii referitoare la 2256 elemente de coruptibilitate depistate în proiectele expertizate. La momentul realizării acestui studiu 117 din 202 proiecte care au fost expertizate au fost adoptate de către Parlament şi publicate în Monitorul Oficial. Studiul relevă, inter alia:

  • Categoriile de elemente coruptibile frecvent identificate în proiectele de legi sînt: norme deficitare de trimitere şi blanchetă, concurenţa normelor şi lacune legislative (35,6%), atribuţii discreţionare excesive sau ambigui ale autorităţilor publice (28,6%) şi formulări lingvistice defectuoase (21,9%).
  • Eficienţa rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii întocmite de experţii CAPC a fost măsurată prin verificarea acceptării a 1064 obiecţii referitoare la elemente concrete de coruptibilitate identificate în 117 proiecte de legi supuse expertizei, care au fost adoptate de Parlament. Din 1064 de obiecţii au fost acceptate 562, ceea ce reprezintă un randament de 52,8% al rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii prezentate de către experţii CAPC.
  • Transparenţa procesului legislativ. Nepublicarea notelor informative pe pagina web a Parlamentului împreună cu textul proiectelor de acte legislative a fost criticată constant în rapoartele de expertiză ale CAPC. În rezultatul acestei critici a fost influenţată considerabil practică plasării notelor informative pe pagina web a Parlamentului. Eficienţa acestor critici a devenit vizibilă după primele 6 luni. Din luna mai 2007 a sporit frecvenţa plasării proiectelor însoţite de notele informative, iar începînd cu luna iulie 2007 nu au mai existat cazuri în care notele informative la proiectele noi plasate pe pagina web a Parlamentului să nu fie făcute publice împreună cu textul proiectelor.
  • Fundamentarea proiectelor. Majoritatea notelor informative la proiectele de acte legislative supuse expertizei au avut un caracter formal şi general, fără a explica detaliat necesitatea de promovare a proiectelor. Contrar cerinţelor Legii 780/2001, promovarea proiectelor a fost făcută fără evidenţierea în nota informativă a „elementelor noi, efectului social, economic şi de altă natură al realizării lor”.Implementarea a 75,7% din proiectele de legi examinate de către experţii CAPC presupunea cheltuieli financiare şi de altă natură, ceea ce înseamnă că potrivit Legii 780/2001 fundamentarea economico-financiară era obligatorie. Doar 3,9% din aceste proiecte au fost însoţite de o asemenea fundamentare.Referinţe la compatibilitatea proiectelor cu acquis-ul comunitar şi standardele internaţionale în textul notelor informative şi ale proiectelor au fost făcute doar în 17,3% de cazuri, ceea ce înseamnă că în restul 83,7% de cazuri nu a fost respectată exigenţa Legii 780/2001 despre includerea în notele informative a “referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză”. Prezenţa referinţelor exprese la acquis-ul comunitar în textul proiectelor de acte legislative nu a semnificat de fiecare dată o ajustare veritabilă a legislaţiei naţionale cu cea comunitară sau cu standardele internaţionale.
  • Promovarea şi prejudicierea intereselor contrar interesului public prin proiectele de legi înaintate în Parlament. Promovarea intereselor/beneficiilor în proiectele actelor legislative a fost atestată în 43,1% de cazuri. 70,1% din proiectele prin care se face promovarea intereselor/beneficiilor sînt calificate de experţi ca fiind contrare interesului public. 20,8% din toate proiectele au fost apreciate ca generatoare de prejudicii, contrare interesului public. S-a remarcat tendinţa clară a înaintării proiectelor ce promovează/prejudiciază anumite interese de către deputaţi (65%), tendinţă aproape dublă cantitativ în comparaţie cu proiectele înaintate de Guvern (35%).
  • Lărgirea atribuţiilor discreţionare ale autorităţilor publice prin proiectele de legi înaintate în Parlament. Includerea în proiecte a reglementărilor activităţii autorităţilor publice prin care se urmăreşte lărgirea atribuţiilor discreţionare ale acestora reprezintă o tendinţă tipica a proiectelor emanate de la Guvern, evidenţiată în 43% de cazuri, pe cînd iniţiativele deputaţilor ce se referă la acest aspect sînt aproape de trei ori mai rar întîlnite, fiind atestate doar în 17% de cazuri. Înaintarea propunerilor legislative de către Guvern prin care se urmăreşte lărgirea atribuţiilor sale reprezintă la fel o promovare a intereselor, dar de data aceasta a intereselor departamentale ale autorităţilor publice centrale, care sînt şi autorii nemijlociţi ai proiectelor promovate de către Guvern.

Publicaţie disponibilă în limbile română şi engleză

Expertiza coruptibilității - etapa 3ExpertizaProiect implementat
2009-07-09

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Proiectul"Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV" (în continuare Proiectul) este preconizat pentru perioada iulie 2009 – decembrie 2009 şi reprezintă o continuare a Proiectului "Expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative şi diseminarea bunelor practici"implementat în perioada aprilie 2008 – decembrie 2009.

Misiunea Proiectului: Prevenirea răspîndirii corupţiei în Republica Moldova prin eliminarea normelor defectuoase, sporirea transparenţei şi responsabilităţii legislativului faţă dealegători, asistarea comunităţii legale şi societăţii civile în exercitarea controlului public asupra procesului legislativ şi facilitarea accesului public la informaţii diverse şi echilibrate despre riscurile legislaţiei în curs de adoptare.

Proiectul este susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Obiectivele Proiectului:

  • identificarea prevederilor legislative care favorizează sau pot favoriza acte de corupţie şi prezentarea recomandărilor privind eliminarea acestor riscuri din cuprinsul proiectelor de legi sau pentru reducerea impactului negativ al acestora şi luarea în considerare a recomandărilor de către forul legiuitor;
  • instituirea unui sistem de supraveghere a activismului legislativ al deputaţilor;
  • sporirea capacităţii membrilor comunităţii juridice şi societăţii civile de se angaja mai profesional în dezbaterile cu autorităţile publice – autori şi promotori a proiectelor de legi;
  • asigurarea diseminării unor informaţii echilibrate privind riscurile de coruptibilitate şi discriminatorii în proiectele de legi din agenda Parlamentului.

Atingerea obiectivelor Proiectului se va realiza prin derularea următoarelor activităţi:

I. Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative şi altor acte normative – CAPC va continua expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative înregistrate în Parlament şi a proiectelor actelor normative la solictarea expresă a unor autorităţi, cu prezentarea ulterioară a rapoartelor de expertiză Parlamentului şi autorităţilor solicitante.

II. Elaborarea şi administrarea unei baze de date on-line privind activismul deputaţilor în Parlament.  Baza de date va include informaţii privind proiectele actelor legislative iniţiate şi promovate de către deputaţii în Parlament, informaţii privind participarea deputaţilor în dezbateri şi formularea de către aceştia a propunerilor şi declaraţiilor. Baza de date va permite jurnaliştilor şi altor persoane interesate să utilizeze informaţia din baza de date a CAPC pentru a aprecia activismul aleşilor poporului.

III. Dezvoltarea şi promovarea în continuare a forumului CAPC privind expertiza coruptibilităţii. Membrii interesaţi ai comunităţii juridice şi ai societăţii civile, reprezentanţii mass-media vor fi informaţi asupra riscurilor de corupţie identificate în proiectele de legi supuse expertizei coruptibilităţii de către experţii CAPC şi vor fi invitaţi să participe la discuţiile iniţiate pe forumul CAPC, pentru a fi mai bine documentaţi atunci cînd vor aborda autorităţile, responsabile de elaborarea şi promovarea actelor legislative respective.

IV. Informarea publicului despre legislaţia în curs de elaborare. Oferirea posibilităţii publicului larg de a cunoaşte noile modificări legislative şi/sau oferirea timpului suficient pentru a contesta promovarea unor legi în detrimentul interesului public, de asemenea publicul va putea să aprecieze şi calitatea legilor promovate de partidele politice reprezentate în Parlament.

BADAN Maria
Jurist. Magistru în drept public. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei, ONG Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Protecţie socială, sănătate şi familie
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

BOSTAN Galina
Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al Proiectului Codului civil şi comentariului la Codul civil. Autor a unui număr însemnat de publicaţii în domeniul dreptului civil

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice

COJOCARU Cristina

Jurist. Magistru în drept privat. Experienţă didactică în calitate de lector la filiera anglofonă a facultăţii de drept USM. Experienţă profesională în cadrul Proiectului susţinut de UE “Judiciarul Civil şi Comercial” în Moldova, în cadrul Ambasadei SUA din Republica Moldova şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al unor publicaţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi în domeniul justiţiei.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

DIGOL Nicolae
Jurist. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Cancelariei de Stat şi Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova.  Experienţă didactică în cadrul Academiei de Poliţie şi Universitatea de Criminologie. Membru permanent în echipele de lucru pentru elaborarea Codului de procedură penală şi Codului contravenţional.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice

ERMURACHI Victor
Magistru în drept, lector universitar, avocat. Membru al Consiliului de administraţie a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Expert în domeniile:

  • Buget şi finanţe
  • Economie şi comerţ

GURIN Corneliu
Jurist. Experienţă profesională în cadrul Aparatului Parlamentului, deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public. Coautor al Legii privind actele legislative; al Codului electoral; al Clasificatorului general a legislaţiei Republicii Moldova; a Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penale şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti; a Legii cu privire la statutul refugiaţilor; a Legii cooperaţiei de consum; a Legii privind fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi producţiei alcoolice, al numeroaselor proiecte de acte legislative şi expertize juridice. Coautor al unor publicaţii în domeniul dreptului constituţional, al drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

IONIŢĂ Lilia
Jurist. Magistru în drept public. Experienţă profesională în cadrul Ministerului Justiţiei şi în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. Coautor al unor publicaţii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi în domeniul justiţiei.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

JIGĂU Radu
Jurist, lector universitar, consilier în proprietatea industrială. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat.

Expert în domeniile:

  • Economie şi comerţ
  • Buget şi finanţe
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională
  • Agricultură, industrie alimentară şi mediu

MÎRZA Veaceslav
Magistru în drept, expert naţional al Institutului de Reforme Penale, al Programului EU-UNDP BUMAD. Experienţă profesională în cadrul sectorului public (Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova) şi privat. Autor şi coautor la multiplele proiecte de legi şi acte subordonate legii (proiectului Codului de executare (Cartea a II-a), proiectului Codului contravenţional, membru al grupurilor de lucru de definitivare a Codului de procedură penală, a Codului penal, de eficientizare a actului de justiţie ş.a.). Experienţă de expertizare a actelor normative sub aspectul constituţionalităţii, corespunderii prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi legislaţiei Comunităţii Europene.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

MEREŞEVSCHI Vladislav
Licenţiat în istorie şi drept. Experienţă profesională în învăţămîntul preuniversitar şi în administraţia publică locală.

Expert în domeniile:

  • Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

PAGONI Domniţa
Jurist, doctorandă, lector superior universitar, avocat. Experienţă profesională în cadrul sectorului privat. Coautor al Proiectului Codului civil. Autor a unui număr însemnat de publicaţii în domeniul dreptului civil.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Economie şi comerţ

PÎRVAN Viorel
Jurist. Magistru în drept internaţional. Avocat. Experienţă profesională în cadrul Direcţiei Juridice a Aparatului Parlamentului.  

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  • Drepturile omului şi relaţii interetnice
  • Politică externă şi integrare europeană
  • Administraţie publică şi dezvoltare regională

ROŞCA Nicolae
Doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat. Membru al Comisiei de licenţiere a activităţii notariale şi al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Coautor al proiectului Legii cu privire la cadastrul bunurilor imobile; proiectului Legii cu privire la licenţiere; proiectului Legii cu privire la condominium; proiectului Legii cu privire la protecţia micilor întreprinzători; proiectului Legii cu privire la societatea cu răspundere limitată; proiectului Legii cu privire la organizaţiile necomerciale; proiectului Codului civil. Autor a numeroase publicaţii în domeniul dreptului afacerilor şi a dreptului civil.

Expert în domeniile:

  • Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jurisdicţia constituţională
  • Economie şi comerţ
  • Buget şi finanţe
  1. Autorităţi publice (Preşedintele, Parlamentul, Guvernul, Justiţia) şi jursidicţia constituţională
  2. Economie şi comerţ
  3. Buget şi finanţe
  4. Securitate naţională, apărare şi ordine publică
  5. Politică externă şi integrare europeană
  6. Drepturile omului şi relaţii interetnice
  7. Administraţie publică şi dezvoltare regională
  8. Agricultură, industrie alimentară şi medi
  9. Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
  10. Protecţie socială, sănătate şi familie

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Ţinînd cont de interesul viu al jurnaliştilor şi publicului larg faţă de activitatea deputaţilor în Parlament, (în special în perioda campaniilor electorale, cînd jurnaliştii examinează profilurile foştilor deputaţi antrenaţi în noi alegeri), CAPC a considerat necesar să elaboreze o bază de date, care să poate fi accesată on-line de către jurnalişti şi publicul larg şi care va conţine informaţii privind activismul legislativ al deputaţilor.

Baza de date va face posibilă identificarea deputaţilor care:

  • promovează proiecte de legi afectate de grave riscuri de coruptibilitate, riscuri de abuz şi discriminare;
  • promovează interese particulare prin intermediul iniţierii unor proiecte de legi;
  • iniţiază proiecte de acte legislative, care nu sînt viciate de riscurile de coruptibilitate/abuz/discriminare;
  • nu au iniţiat nici un proiect de lege sau nu au participat în dezbateri.

Prin lansarea acestei Bazei de date privind activismul deputaţilor, CAPC îşi propune să intensifice cooperarea sa cu jurnaliştii şi să sporească interesul publicului faţă de procesul legislativ, care este direct legat de procesele politice din ţară

Accesează Baza de date privind activismul deputaţilor.

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

În cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii – etapa IV”, CAPC lansează un nou produs în scopul mediatizării şi diseminării informaţiilor privind activitatea de expertiză a coruptibilităţii. Această componentă presupune elaborarea şi distribuirea periodică a unui Digest (buletin informativ) în format electronic care va include informaţii privind:

  • rapoartele recente de expertiză ale CAPC la proiectele actelor legislative şi alte acte normative,
  • descrierea proiectelor supuse expertizei;
  • obiecţiile şi recomandările de bază ale experţilor CAPC;
  • referinţe la discutiile corespondente de pe forumul CAPC privind activitatea de expertiză.

Digestul va fi adresat următoarelor categorii de beneficiari:

  • deputaţii în Parlament, consilierii comisiilor permanente şi angajaţii Aparatului Parlamentului;
  • angajaţii ministerelor şi altor autorităţi administrative, implicaţi în procesul de elaborare şi promovare a proiectelor actelor legislative şi altor acte normative
  • reprezentanţii mass-media;
  • membrii organizaţiilor societăţii civile;
  • reprezentanţii publicului larg, interesaţi de domeniul procesului legslativ din Republica Moldova.

Accesul la informaţiile publicate în Digestul dezbaterilor legislative anticorupţie se va realiza prin abonarea solicitanţilor.

Buletinile informative (Digest) vor fi elaborate şi distribuite în dependenţă de numărul proiectelor de acte legislative expertizate şi diversitatea domeniilor în care intervin aceste proiecte. Persoanele care vor solicita abonarea la Digest vor avea opţiunea de a selecta domeniile, care prezintă interes pentru activitatea lor profesională.

Abonează-te!

"Expertiza coruptibilităţii" este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

În scopul diseminării bunelor practici şi perfecţionării activităţii de expertiză a coruptibilităţii, asigurării unei vizibilităţi mai bune şi a unei publicităţi mai ample a activităţii CAPC în domeniul expertizei coruptibilităţii, a fost lansat un forum on-line privind expertiza coruptibilităţii (în continuare, Forum).

Forumul conţine trei categorii pentru subiectele de discuţii şi anume:

  • Metodologia CAPC de efectuare a expertizei coruptibilităţii
  • Rapoartele de expertiză ale CAPC
  • Studiul privind eficienţa mecanismului de expertiză a coruptibilităţii, elaborat de către CAPC pentru perioada 1 octombrie 2006 – 1 octombrie 2007.
Expertiza coruptibilității - etapa 4Expertiza, Informare și consultanțăProiect implementat
2008-01-01

Începînd cu ianuarie 2008 şi pînă în februarie 2009, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei desfăşoară proiectul „Monitorizarea implementării de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a Capitolului V al Planului Preliminar de Ţară (PPŢ)”. În cadrul acestui proiect sînt monitorizate activităţile de optimizare a activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, activitate ce se înscrie în una dintre priorităţile Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) - Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile şi Mass-media (CCMSCM).

Scopul activităţilor de monitorizare constă în evaluarea obiectivă a gradului de transparenţă şi a capacităţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei de a preveni şi combate corupţia, de a propune soluţii şi recomandări legale şi instituţionale ce ar îmbunătăţi actul de guvernare. Prin această monitorizare, CAPC îşi mai propune să aprecieze calitatea aplicării PPŢ.

Procesul de monitorizare se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de monitorizare a progresului şi impactului real al politicilor anticorupţie prin prisma implementării Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul programului SUA „Provocările Mileniului” şi a Hotărîrii Guvernului Nr. 32 din 11.01.2007 de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, iar rezultatele monitorizării sînt reflectate în rapoartele lunare şi trimestriale ale CAPC.

Vezi textul Metodologiei.

Programul Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova în cadrul căruia sînt desfăşurate activităţile de monitorizare, este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite Pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului Preliminar de Ţară pentru Moldova (PPŢ). Programul CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţionala (AED) în perioada iulie 2007 - martie 2009.

Această activitate este posibilă cu sprijinul Academiei pentru Dezvoltare Educaţională (AED), în cadrul programului CCMSCM, în baza acordului de cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Sumarul raportului de monitorizare a CCCEC pentru trimestrul I 2008

Constatările arătate mai jos constituie punctul de reper (termen de comparaţie a situaţiei) pentru monitorizarea de mai departe.

Comentariile de mai jos se referă la următoarele:
1. Acţiunile CCCEC conform PPŢ şi HG 32 care nu au ajuns la scadenţă
2. Acţiunile CCCEC conform PPŢ şi HG 32 care au ajuns la scadenţă.

1. Acţiunile CCCEC conform PPŢ şi HG 32 care nu au ajuns la scadenţă. Acţiunile prevăzute în HG 32 I.6-I.23, II.24-II.26, II.28-II.32 şi III.33-III.38 nu au ajuns deocamdată la scadenţă. Cu toate acestea, salutăm demararea implementării înainte de termen de către CCCEC a măsurilor:

  • I.10 „Elaborarea şi identificarea metodelor de implementare a Strategiei informaţionale”. CCCEC a elaborat şi a aprobat această Strategie, a recepţionat comentariile societăţii civile şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale, însă la adoptarea ei nu a ţinut cont de aceste comentarii. Reprezentaţii CCCEC au afirmat că comentariile respective vor sta la baza unei revizuiri a Strategiei deja adoptate, fără a concretiza termenul în care se va face aceasta. Totodată, plasarea textului strategiei la compartimentul „comunicate” de pe site-ul CCCEC, în lipsa oricărei invitaţii de prezentare a contribuţiilor din partea mas-mediei, reprezintă o mediatizare insuficientă a acestui document şi un grad scăzut de cooperare cu mas-media la elaborarea şi aplicarea lui.
  • I.11 „Modernizarea site-ului CCCEC” – lansat la 9 aprilie 2008.
  • II.28 „Elaborarea şi implementarea mecanismului de evaluare a nivelului corespunderii profesionale şi integrităţii colaboratorilor CCCEC”. La data lansării noului site al CCCEC, pe acesta a putut fi vizualizată informaţia privind demararea respectivelor activităţi de către Direcţia Securitate Internă.
    Menţionăm de asemenea că în privinţa acţiunii I.18 „Consolidarea capacităţilor de protejare a persoanelor care favorizează procesul penal; organizarea treningurilor pentru dezvoltarea unor tehnici şi strategii eficiente”, care nu a ajuns la scadenţă, monitorii CAPC au întreprins deja acţiuni în vederea monitorizării situaţiei (elaborarea chestionarelor).

2. Acţiunile CCCEC conform PPŢ şi HG 32 care au ajuns la scadenţă. Dintre acţiunile ce au ajuns la scadenţă, au fost:

  • Executate – măsurile:
    • „I.2 Publicarea noii structuri a CCCEC pe site-ul acestuia” (structura ar putea fi prezentată mai detaliat (denumirile şi informaţie generală despre subdiviziuni: servicii, secţii);
    • „I.3 Asigurarea transparenţei bugetului CCCEC prin plasarea acestuia pe site, structurat pe articole de cheltuieli” (există anumite divergenţe la acest capitol între PPŢ şi HG nr.32)
  • Executate parţial – măsurile:
    • „I.1Crearea departamentelor de investigaţii operative şi de prevenire prin elaborarea mecanismului de restructurare şi conlucrare cu celelalte subdiviziuni ale CCCEC”. A fost adoptată HG privind noua structură, deşi de facto departamentele nu au fost deocamdată create (formarea tuturor subdiviziunilor aprobarea regulamentelor acestora, a fişelor de post, stabilirea modului de interacţiune etc.).
    • „II.27 Revizuirea politicii de angajare în organele CCCEC”. Potrivit CCCEC au fost elaborate proiectele Regulamentului privind recrutarea, selectarea şi angajarea prin concurs în CCCEC şi a Instrucţiunilor cu privire la evaluarea performanţelor profesionale, atestarea şi promovarea în serviciu în cadrul CCCEC. Potrivit CCCEC, aceste proiecte nu pot fi aprobate deoarece recomandările părţii americane prevăd monitorizarea politicii de angajare prin intermediul Consiliului Civil, care, la moment, nu este creat.
  • Neexecutate – măsurile:
    • „I.4 Întocmirea şi publicarea Raportului anual privind modul de utilizare a bugetului pe articole” (nu există criterii predeterminate pentru conţinutul şi modul de întocmire a Raportului).
  • Neexecutate, din motive independente de voinţa CCCEC – măsurile:
    • „I.5 Identificarea ONG-urilor cu experienţă relevantă pentru a face parte din grupul reprezentativ al societăţii civile”. În această privinţă, urmează a fi soluţionată conceptual problema creării şi funcţionării Consiliului civil.

Deşi nu au ajuns la scadenţă, implementarea activităţilor „I.6 Elaborarea reglementărilor privind componenţa, scopurile, responsabilităţile, statutul grupului reprezentativ al societăţii civile şi stabilirea mecanismelor de asigurare a independenţei acestuia” şi „I.7 Treninguri de pregătire a grupului reprezentativ al societăţii civile pentru asigurarea transparenţei în activitatea sa, crearea şi promovarea „liniilor fierbinţi”, formularea recomandărilor conducerii CCCEC” se va confrunta cu aceiaşi problemă de ordin conceptual, descrisă mai sus cu referinţă la măsura I.5.

Sumarul raportului de monitorizare a CCCEC pentru trimestrul II 2008

La momentul finisării monitorizării implementării PPŢ şi HG 32 în trimestrul II al anului 2008, constatăm că din numărul total de acţiuni (38), CCCEC a realizat deja 10 acţiuni, iar 2 acţiuni au fost realizate parţial. 1 acţiune rămîne a fi nerealizată din motive independente de voinţa CCCEC. Celelalte 26 de acţiuni, la finisarea trimestrului II, nu au ajuns la scadenţă şi sînt în derulare.

Cît priveşte disponibilitatea, relevanţa, eficacitatea şi eficienţa măsurilor anticorupţie direcţionate spre implementarea HG nr.32, constatăm că:

  • în cadrul CCCEC există riscuri de corupţie, generate de gradul sporit de discreţie administrativă şi de îmbinarea funcţiilor de control şi urmărire penală. Cu toate acestea trebuie să menţionăm că, potrivit sondajului TI, CCCEC se bucură de o încredere din partea cetăţenilor dublă (30,6%) faţă de MAI (15,8%) şi faţă de vamă (15,4%). În acelaşi timp, CCCEC este privit mai rău decît fiscul (38,5%) de către contribuabili. Presupunem că credibilitatea sporită a cetăţenilor faţă de CCCEC în comparaţie cu alte organe de drept, se datorează şi activităţii eficiente a Direcţiei Securitate Internă a CCCEC.
  • impactul politicilor anticorupţionale în CCCEC nu va putea fi palpabil, atîta timp cît eforturile considerabile (trening-uri, conferinţe de presă, mese rotunde, şedinţe neformale, concepţii, etc) ale CCCEC nu vor fi sprijine tehnic şi financiar.

Sumarul raportului de monitorizare a CCCEC pentru trimestrul III 2008

La momentul finisării monitorizării implementării PPŢ şi HG 32 în trimestrul III al anului 2008, constatăm că din numărul total de acţiuni (38), CCCEC a realizat deja 13 acţiuni, iar 3 acţiuni au fost realizate parţial. Celelalte 22 de acţiuni, la finisarea trimestrului III, nu au ajuns la scadenţă şi sînt în derulare.

Cît priveşte disponibilitatea, relevanţa, eficacitatea şi eficienţa măsurilor anticorupţie direcţionate spre implementarea HG nr.32, constatăm că:

  • în cadrul CCCEC persistă riscuri de corupţie, generate de gradul sporit de discreţie administrativă. Totodată, trebuie să remarcăm activitatea destul de eficientă a Direcţiei Securitate Internă a CCCEC.
  • impactul politicilor anticorupţionale în CCCEC nu va putea fi palpabil, atîta timp cît eforturile considerabile (trening-uri, conferinţe de presă, mese rotunde, şedinţe neformale, concepţii, etc) ale CCCEC nu vor fi sprijine tehnic şi financiar.

Sumarul raportului de monitorizare a CCCEC pentru trimestrul IV 2008

Monitorizarea CCCECMonitorizareProiect implementat
2007-06-01

92-79-79 este o linie telefonică activă din 1 iunie 2007, la care pot apela persoanele care cunosc un caz de corupţie pentru a primi consultaţii juridice gratuite.

Această linie a fost lansată în cadrul proiectului "Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei" implementat de către Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei cu susţinerea financiară a Ambasadei Britanice Chişinău. Pentru mediatizarea liniei fierbinţi a fost iniţiată o campanie naţională de sensibilizare şi educare a populaţiei în domeniul anticorupţie.

Această linie fierbinte anticorupţie este activă în perioada 1 iunie 2007 - 31 martie 2008, cu program de luni pînă vineri, de la 9.00 - 21.00, perioadă în care este deservită de către patru jurişti operatori, care acordă consultaţii gratuite la telefon.  De asemenea, juriştii angajaţi de proiect oferă posibilitate de transmitere a cazurilor către organele de drept sau, dacă cetăţenii nu au încredere în acestea, cazurile pot fi transmise pentru investigaţii jurnaliştilor, cu consimţămîntul persoanei care sesizează.

Pentru a asigura un lucru cît mai calitativ al jurnaliştilor, în perioada 30 mai - 1 iunie 2007 a fost organizat seminarul "Dimensiunea legală în investigaţiile jurnalistice a cazurilor de corupţie", la care au participat  15 reprezentanţi ai mass-media. În calitate de traineri au participat reprezentanţi ai organelor de drept, ai Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuraturii Anticorupţie, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne.

În cadrul proiectului "Campania publică de sensibilizare a populaţiei împotriva corupţiei" a fost stabilită o cooperare cu publicaţia "Ziarul de Gardă", căreia juriştii operatori ai liniei fierbinţi, cu acordul petiţionarilor, transmiteau cazurile relevante pentru efectuarea investigaţiilor jurnalistice. Ziariştii şi operatorii liniei fierbinţi lucrau în echipă, astfel încît, înainte de publicare, articolele pregătite erau revizuite de către juriştii operatori responsabili de caz, pentru a asigura corectitudinea utilizării terminologiei juridice de către ziarişti sau pentru a face comentarii suplimentare.

Titlurile şi rezumatul de la începutul articolelor apărute în perioada martie 2007 – martie 2008 sînt prezentate în continuare:

  • "Ambasadori în turism diplomatic pe bani publici" 20 decembrie 2007
    "Vacanţe pe bani din bugetul de stat. Astfel este percepută numirea oficialilor R. Moldova în funcţii de ambasadori. Cel puţin aşa susţin unii angajaţi ai Ambasadei R. Moldova în Republica Populara Chineză despre mandatul lui Iacob Timciuc, ex–deputat PCRM, ex–ministru al Energeticii. Acesta, nefiind mulţumit de condiţiile din sediul misiunii diplomatice din China, a cheltuit timp de doar o luna aproximativ 12 mii de dolari ca să utileze ambasada la «nivel de ambasador»."
  • "Cînd nu le astupi borţile din buzunare, vameşii îşi pun masca de vameş" 24 ianuarie 2008
    "Vameșii le impun cetățenilor propriile taxe. Dacă pleci cu autocarul la Moscova, de exemplu, pentru a ţi se facilita trecerea frontierei, pe lîngă costul oficial al biletului, ești nevoit sa mai achiți 120 de lei. Chiar dacă pentru pasageri şi şoferi taxa a devenit o lege, responsabilii de la Departamentul Serviciului Vamal spun că nu au depistat acest fenomen."
  • "Racket în învăţămînt" 24 ianuarie 2008
    "Deși nu este prevăzută de lege, colectarea lunară a fondului şcolii sau a fondului clasei există. La aceste cheltuieli, mai adunam o cutie de bomboane, în semn de atenţie, o brăţara de aur, că e ziua dirigintei, taxa de înscriere la studii, care depăşeşte mia de lei, meditaţiile obligatorii, şi ajungem la concluzia că, în R. Moldova, învăţămîntul e "gratuit" pe banii părinţilor."
  • "Pacienţii "plătesc" greşelile medicilor" 31 ianuarie 2008
    "Cazurile de malpraxis (tratament medical incorect sau neglijent, n.r.) sînt destul de frecvente in R. Moldova, iar în ultima perioadă numărul acestora a început sa crească. Este foarte greu să demonstrezi astfel de cazuri, mai ales că cei care stabilesc verdictul sînt tot medici."
  • "Amputarea "degetelor" de muncă ieftine" 31 ianuarie 2008
    "După doar trei luni de activitate in calitate de lemnar la SA "Ma-Tomis", Ghenadi Tuzlucov a fost disponibilizat pe motiv ca nu mai este apt de munca: si-a amputat degetele de la mana dreapta."
  • "Operaţiunea "Primar în flagrant" 31 ianuarie 2008
    “Pe lîngă faptul că anul trecut este calificat drept an al eșecurilor, 2007 mai poate fi considerat şi anul reținerii în flagrant delict, pe motiv de luare de mită, a unor funcționari publici, fenomen constatat, în special, înainte şi după campania electorala pentru alegerile locale. Potrivit Direcției Investigare a Fraudelor a MAI în perioada 29 decembrie 2007 - 13 ianuarie 2008, au fost înregistrate alte 6 cazuri de corupere, 2 cazuri de trafic de influenţă şi un caz de primire a unei recompense ilicite de către un funcționar public."
  • "La Cucuruzeni, porcii directorului au mîncat grîul şcolii" 7 februarie 2008
    "Ilie Rabii, directorul Şcolii profesionale din Cucuruzeni, este un prototip al lui Ostap Bender în carne si oase. Toţi îşi dau seama că fură, însă nimeni nu poate demonstra acest lucru. Directorul pune la cale toate activitățile sale astfel încît nimeni, nici chiar cei de la CCCEC, să nu-i poată dovedi vina", susține Gheorghe Cernovol, maistru superior, pensionar cu un stagiu de 30 de ani de muncă la școala profesionala din Cucuruzeni."
  • "La Comisariatul General de Poliţie, corupţie sub formă de ajutoare financiare" 7 februarie 2008
    "Comisariatul General de Poliţie "solicită" ajutor din partea agenților economici pe un cont special al Băncii de Economii. Cel puțin, în ajunul zilei poliţiei naționale, 18 decembrie 2007, reprezentanții Comisariatului încasau pe acel cont bancar taxe de la mai mulți agenți economici, "tîrguindu-se ca la piață"".
  • "Flagrant cu poliţişti la libertate" 14 februarie 2008
    “Şeful Secției Urmărire Penală a Comisariatului de Poliţie Drochia şi un subaltern al acestuia au estorcat de la o persoană suma de 250 de dolari în schimbul unei decizii a acestora prin care cetăţeanul ar fi fost absolvit de calitatea de martor sau chiar de parte pe un dosar penal. Cetăţeanul s-a adresat la Centrul de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Corupției (CCCEC), acceptînd să participe la transmiterea sumei estorcate de polițiști şi la reținerea, "în flagrant", a acestora. Operațiunea s-a desfășurat "cu succes"".
  • "Spălare de bani în fîntîna grădiniţei" 21 februarie 2008
    "Directoarea grădiniței din Hîrtopul Mare, Maria Postoroncă, este suspectată de estorcarea unor sume de bani de la părinţii copiilor care frecventează aceasta instituție. Părinţii achită lunar cîte o suta de lei şi fiecare are varianta sa de răspuns atunci cînd este întrebat ce destinație au aceste sume."
  • "Mită legalizată" pentru reprezentanţii statului" 28 februarie 2008
    "Primirea de către funcționari ai Ministerului Finanțelor (MF), Ministerului Economiei si Comerțului (MEC), dar şi ai altor ministere a unor sume de circa 900 de lei lunar pentru participare trimestrială la ședințele consiliilor de administrare ale întreprinderilor de stat, în calitate de reprezentanți ai statului, nu este altceva decît o formă de "mită legalizată"".
  • "Justiţia "îmbogăţeşte" R. Moldova cu noi boschetari" 13 martie 2008
    Dacă este obiectul unor urmăriri judiciare, persoana cu handicap trebuie să beneficieze de o procedura legală care sa ţină seama integral de condiția sa fizică şi mintală. Cel puțin așa prevede Declarația cu Privire la Drepturile Persoanelor cu Handicap, proclamată de Adunarea Generală a ONU. Cu toate că R. Moldova este parte a prevederii, aceasta, însă, pare să nu funcționeze şi la noi.
  • "Banii migraților - nadă pentru poliţişti" 13 martie 2008
    Migrația cetățenilor R. Moldova peste hotare, miile de copii şi adolescenți rămași fără supravegherea părinţilor provoacă noi cazuri de corupție, practicate de unii polițiști. În special în localitățile rurale, aceștia îi "supraveghează" pe copiii celor plecați, insinuînd că riscă să devina subiecte ale unor cercetări penale, în cazul în care nu accepta sa le achite onorarii substanțiale.
  • "Profilaxia" notelor contra plată" 20 martie 2008
    În preajma sesiunii de iarnă, mai mulți studenți au contactat centrele de prevenire a corupției, motivînd că profesorii solicită diferite sume pentru o notă la examene. În unele cazuri, potrivit acestor studenți, profesorii îşi întocmesc chiar şi o lista cu preţuri pentru note.
  • "Figuri gonflabile la Casa Naţionalităţilor" 20 martie 2008
    Reprezentanții diferitelor popoare, care trăiesc în acest spaţiu geografic de zeci de ani, s-au retras de aici, pentru că, potrivit acestora, "acoperișul acestei case curge atît la propriu, cît şi la figurat", "se face business din cooperarea cu etniile şi nu avem din ce plăti", "sînt apărate doar interesele politice şi de familie". Ce se întâmplă, de fapt, sub acoperişul clădirii din str. Mateevici, nr. 109 din Chişinău?
  • "Al cui e CHISINAUL?" 3 iulie 2008
    In prezent CCCEC efectueaza o investigatie asupra delapidarii de la S.A. "Hotelul Chisinau" a sumei de circa 7 milioane lei. Urmarirea penala vizeaza conducerea SRL "Transimex-Prim" si SRL "Larga Vin LTD", firme care au figurat in actele Curtii de Conturi si pentru afaceri ilicite in cadrul Ministerului Transprotului si la "Calea Ferata".
  • "Maltratare în «Chișinău»" 10 iulie 2008
    Vineri, 4 iulie, a doua zi dupa aparitia, in Ziarul de Garda a articolului "Al cui e Chisinaul?", directorul hotelului, Alexandru Mahnatchin, in prezenta mai multor martori a agresat proprietara restaurantului "Chisinau" , fara a da vreo explicatie actiunilor sale. Iulia Culeasov, directoarea restaurantului este una din cei 6500 de actionari ai SA "Hotelul Chisinau" care, de cativa ani deja, nu mai primesc dividende in schimbul investitiilor facute. Potrivit martorilor, Mahnatchin ar fi agresat-o pe Culeasov, banuind-o ca ar fi furnizat informatii la "Ziarul de Garda".
  • "«Faraonul» sponsorizează Poliţia" 17 iulie 2008
    Comisariatul General de Poliţie estorchează ajutoare din partea agenţilor economici pe un cont special al Băncii de Economii. Procedura e simplă: Comisariatul trimite scrisori în care solicită ajutor, iar agenţii economici se văd obligaţi să transfere aceste "ajutoare" pe un cont bancar. Doar pe parcursul a două luni, noiembrie-decembrie 2007, din sponsorizările agenţilor economici, pe contul special al Comisariatului au fost colectaţi circa 150 mii de lei.
  • "Corupţia fierbinte şi telefonul rece" 17 iulie 2008
    Am format numărul. La celălalt capăt al firului o voce bărbătească a răspuns, remarcând că nu este Linia Fierbinte, dar pot să-i spun problema. Am aflat că de când Curtea Supremă de Justiţie s-a separat de Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil de plângerile cetăţenilor sunt reprezentanţii CSM. Am fost rugaţi să revenim peste zece minute, ca să discute între timp cu judecătorul, pentru a hotărî cum e mai bine de procedat. După zece minute am vorbit cu un responsabil de relaţii cu publicul din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, care a recomandat să sunăm la Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei "pentru că ei sunt profesionişti şi vor ajuta". Din păcate, nu mi-a putut oferi un număr de telefon de la CCCEC.
  • "Milioane publice: 666 cazuri de risipă = 9 cauze penale" 31 iulie 2008
    Potrivit raportului Curţii de Conturi pentru anul 2007, mai multe instituţii de stat şi administraţii locale, dintre cele supuse controalelor, au utilizat fraudulos banii publici. De obicei, aceste instituţii au depăşit cheltuielile prevăzute de buget sau au folosit banii publici contrar destinaţiei.
  • "O sută de lei despre imaginea ministerului" 31 iulie 2008
    Cel puţin 100 de lei este taxa neoficială plătită pentru testarea tehnică a unui automobil. Pentru a deţine acte în regulă, încă pentru un an, şoferul este determinat să scoată din buzunar anumite sume chiar dacăîl conduce nu are defecţiuni tehnice. Elementele acestei infracţiuni au ajuns şi «la urechile» Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Conformaţi «pe hârtie» standardelor europene, reprezentanţii ministerului par a fi îngrijoraţi mai întâi de toate de imaginea instituţiei.
  • "Cadourile corupte ale demnitarilor" 14 august 2008
    eşi legea interzice păstrarea anumitor cadouri pe care funcţionarii publici le primesc de la unele persoane, aceştia nu se prea grăbesc să o respecte. Nici organele de drept nu se grăbesc să tragă pe cineva la răspundere pentru astfel de acţiuni. Chiar dacă unele cadouri au servit drept cauză pentru deschiderea unui dosar, acuzaţiile aduse sunt nu corupţia sau protecţionismul, ci contrabanda. Şi asta, potrivit experţilor, dintr-un motiv cât se poate de simplu — legile cu privire la cadouri nu sunt funcţionabile. În acelaşi timp, fondul special în care ar trebui să fie colectate cadourile «interzise» este invizibil.
  • "WC-urile, condiţia copierii la BAC" 11 septembrie 2008
    Cine ştie carte are patru ochi, spune un proverb românesc. Bacalaureatul ar trebui să confirme nivelul de cunoştinţe al elevilor, însă mulţi spun că cine «nu se împarte degeaba ştie carte». Plângerile parvenite de la elevi şi părinţi la liniile fierbinţi anticorupţie în perioada sesiunii Bacalaureat 2008 ne demonstrează că banii daţi pe «sub mână» te pot transforma, peste noapte, din ultimul elev al clasei în primul pe lista de bacalaureat.
  • "Cancerul, încurajat de corupţie" 11 septembrie 2008
    «Bună ziua, dacă se poate considera «bună» o zi în care un barbat de 46 de ani moare în unul din saloanele Oncologiei. Nu e de vină doar cancerul, ci şi brutalitatea unor medici, care «stau cu mâna întinsă» lângă salon. Ei aşteaptă ca rudele bolnavilor să le «dăruiască» ceva bani. Unele surori medicale (ca să nu zic toate) aşteaptă, la fel, să le arunci în «pestelcă» ceva ca să facă o injecţie contra durerii etc., etc. Nu zic,Dumnezeu e mare şi această persoană e in mâinile Sale, dar nici o astfel de atitudine din partea personalului nu e acceptabilă. Acest lucru nu e numai dezastruos şi ruşinos pentru un medic, ci e şi periculos pentru pacient. Numai un măcelar poate (cu toata stima faţă de un măcelar) să se comporte în modul în care se comportă unii medici din această instituţie. E posibil oare să nu se reuşească a stârpi o iarbă atât de otrăvitoare cum e corupţia? E posibil că nici conducerea nu e în stare să ţină sub control aceste fapte brute? E un strigăt de disperare, ştiu că nimeni nu va răspunde la aceste întrebări. Ştiu chiar şi motivul lipsei de răspunsuri. Ştiu că pierd timpul în van scriind această scrisoare. Ştiu că o veţi arunca la coş. Dar Dumnezeu e martor că cine va neglija această scrisoare o să pătimească mult, mult, mult.
  • "Zece mii de cetăţeni au rămas cu dreptatea doar «pe hârtie»" 25 septembrie 2008
    La 23 septembrie, pentru a 43-a oară, CEDO a condamnat R. Moldova din cauza neexecutării deciziilor judiciare. De această dată, Guvernul va plăti unui fost deportat peste 33 mii de euro. Acum zece ani, instanţa de fond de la Orhei a obligat Consiliul Local să-i restituie lui Boris Prepeliţă locuinţa confiscată de autorităţile sovietice. Cazul acestuia a avut sorţi de izbândă doar la Curtea de la Strasbourg.
  • "Primarii pe «ruta» flagrantului" 20 noiembrie 2008
    Potrivit unui raport al Procuraturii Generale, în primele 10 luni ale anului 2008, instanţele de judecată au pronunţat peste 220 de sentinţe referitoare la flagelul corupţiei. Cea de-a cincea parte dintre acestea se referă la «oficialii publici» — primari, profesori sau colaboratori ai ofciului cadastral. 11 din cei peste 40 de oficiali sunt primari din diverse localităţi ale R. Moldova. Câţiva ani, primarii sunt victime ale unuia şi aceluiaşi scenariu: ruta Chişinău — Bumbăta, Chişinău — Buşila, Chişinău — Fazauca, Moara de Piatră — Bălţi, etc. Mai mulţi aleşi locali recunosc faptul că satele pe care le administrează au nevoie de rute care ar face conexiunea cu or. Chişinău sau cu alte localităţi. Dar, după ce edilii îşi pun semnătura pe certificatele necesare, aceştia se pomenesc cu organele de urmărire penală peste ei, imediat ce pretinşii agenţi economici le aruncă pe birou câteva sute de dolari.
  • "Pensia post-mortem, pe coridoarele «de stat»" 27 noiembrie 2008
    Chiar şi mizeră, din cauza unor erori ale instituţiilor de stat, pensionarul Dumitru Ciumac nu şi-a mai văzut pensia din 2005. Rudele acestuia au reuşit să ia banii abia după decesul bătrânului din iulie 2008. În timp ce dosarul de pensie pe numele Ciumac era pasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale la Casa Teritorială de Asigurări Sociale din Donduşeni, pensionarul trăia fără cei peste 200 de lei care i se cuveneau lunar.
  • "Vatra, loc de răfuială politică" 4 decembrie 2008
    «Primarul oraşului Vatra, Ion Bobeico, este acuzat că a săvârşit o serie de abuzuri şi încălcări ale legislaţiei şi a folosit funcţia pe care o deţine în interes personal. Toate aceste acuzaţii au parvenit la «Linia Fierbinte» a Centrului pentru Analiza şi Prevenirea Corupţiei, 92 79 79.
  • "«Glorinal» dă chei în apartamente cu mucegai" 11 decembrie 2008
    După ce achită zeci de mii de euro pentru o locuinţă proaspăt ridicată de importante companii de construcţii, proprietarii primesc cheile, deschid şi găsesc numeroase probleme chiar din prag. Acesta este şi cazul locatarilor din blocul de pe str. Asachi, 71/1 din Chişinău. Acum câţiva ani, compania «Glorinal» a ridicat acolo un complex care s-a dovedit plin de defecte. Mai mult decât atât, pentru a se eschiva de la achitarea impozitelor, compania îşi însuşeşte sume mai mari decât acelea pe care le indică în contract, fapt pentru care reprezentanţii companiei ar putea fi traşi la răspundere.
  • "Parcare şi spălătorie, la pachet cu Justiţia" 15 ianuarie 2009
    Anual, sute de mii de lei din bugetul statului sunt irosiţi de către directoarea unei şcoli-internat din municipiul Bălţi în temeiul unui contract semnat de aceasta cu patronul unui SRL. Totodată, cu sprijinul unor intermediari din justiţie şi din învăţământ, directoarea iese basma curată după toate «investigaţiile» organelor de drept. Astfel, ea îşi exercită în continuare funcţia.
  • "«Om la om şi măgar la măgar»" 19 februarie 2009
    Greşeala feciorului i-a adus nenorocire. S-a întâmplat în anul 2002. Galina Guzun lucra paznic la magazinul, brutăria şi moara care aparţin primarului din satul Negureni, r-nul Teleneşti. În una din zile, femeia, plecată la piaţă, l-a lăsat pe feciorul său, Alexei, să o înlocuiască la post. Anume acea zi a adus ghinion familiei Guzun, ghinion pe care îl resimt şi astăzi.
  • "Serial justiţiar în stil moldovenesc (I)" 19 februarie 2009
    O telenovelă în toată legea. Astfel poate fi numită istoria din care a ajuns să facă parte Tatiana Isaeva, o locuitoare din Chişinău, şi în care ea joacă rolul principal. Mai întâlnim în «serial» un angajat al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), care joacă, episodic, rolul de avocat. Ulterior, după ce şefii lui au aflat despre aceasta, «apărătorul» a promis «că nu va mai face aşa ceva». Evident, nu lipseşte «clientul», care, în vara anului 2008, a fost găsit mort în locuinţa sa.
  • "Apartamentul cu două testamente" 26 februarie 2009
    O telenovelă în toată legea. Astfel poate fi numită istoria în care Tatiana Isaeva, din Chişinău, a ajuns să figureze în rol principal.În acelaşi «serial» — un angajat al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), care, episodic, joacă rol de avocat. Ulterior, după ce şefii săi au aflat despre rolul de «apărător», acesta a promis «că nu va mai face aşa ceva».
  • "Copii în drum spre Israel" 12 martie 2009
    Soarta a doi copii din raionul Hânceşti se află în mâinile judecătorului. După mai multe procese de judecată, iniţiate la cererea unei mame plecate la muncă în Israel împotriva unui tată rămas acasă cu doi copii, se duce o luptă grea pentru a stabili locul în care cei doi minori ar trebui să aibă domiciliul în continuare.
  • "Cît costă dosarele Primăriei?" 12 martie 2009
    În preajma campaniei electorale 2005, mai mulţi funcţionari din echipa primarului de atunci al Chişinăului, Serafim Urechean, au fost reţinuţi, incriminându-li-se acte de corupţie. Au trecut exact patru ani şi R. Moldova este în pragul altor alegeri parlamentare. De atunci până în prezent lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dosarul acelor funcţionari a rămas şi până astăzi la aceeaşi etapă, adică în instanţa de fond.
  • "Dosariada opoziţiei" 19 martie 2009
    Lista primarilor inculpaţi a devenit mai lungă în perioada guvernării Partidului Comuniştilor. În pragul alegerilor din aprilie, fiecare partid din opoziţie poate aduce exemple în care primarilor le-au fost organizate flagranturi şi le-au fost intentate dosare penale. De cele mai multe ori primarii pierd procesele în instanţele naţionale, ca mai târziu să-şi recupereze pagubele morale şi materiale la Curtea de la Strasbourg. De ce? Pe de o parte, «PCRM foloseşte măciuca puterii pentru a distruge opoziţia», pe de alta — «Procuratura consideră un eşec orice dosar pierdut în instanţele naţionale», consideră edilii inculpaţi.

La 26 martie 2008 Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a făcut public Raportul "Apelul cetăţenilor la linia fierbinte anti-corupţie: responsabilitate civică sau curaj?"

Raportul face o analiză a apelurilor înregistrate la linia fierbinte anti-corupţie 92-79-79 în perioada 1 iunie 2007 - 29 februarie 2008. Principalele constatări ale raportului sînt prezentate în continuare.

În 9 luni de activitate a liniei fierbinţi au fost oferite consultaţii juridice gratuite la 914 persoane. Doar 16% dintre persoanele care au efectuat apeluri a comunicat o informaţie, conţinutul căreia putea fi corelat cu un pretins act de corupţie, celelalte 84% comunicînd despre acţiuni pe care le confundau cu acţiuni de corupţie, ceea ce vorbeşte despre o percepţie incorectă a fenomenului de către populaţie.

Analiza celor care au apelat la linia fierbinte anti-corupţie a demonstrat că o persoană care crede că ştie despre un caz de corupţie, nu rămîne indiferentă şi doreşte să comunice despre acest lucru este mai degrabă un bărbat, cu o vîrstă cuprinsă între 41 şi 60 de ani, fiind angajat în sectorul privat. Pe de altă parte, probabilitatea cea mai înaltă de înţelegere corectă a fenomenului corupţiei o prezintă tinerii în vîrstă de pînă la 25 de ani, elevi şi studenţi, sau angajaţii din sectorul public, în vîrstă de pînă la 40 de ani, adică, tocmai categoriile mai puţin dispuse să sesizeze despre un act de corupţie. Astfel, percepţia corectă a fenomenului corupţiei este invers proporţională vîrstei şi direct proporţională cu nedorinţa de a comunica despre actul de corupţie. Conchidem că generaţia tînără a ţării manifestă o înţelegere sporită a corupţiei, însă indiferenţa îi lipseşte de activismul şi responsabilitatea civică necesare pentru a comunica despre abuzuri, pe cînd populaţia matură şi în vîrstă, deşi nu rămîne indiferentă faţă de manifestările de corupţie şi doreşte să sesizeze despre acestea, odată cu înaintarea în vîrstă tinde să le confunde tot mai des cu alte fenomene sociale negative.

Cele mai frecvente încălcări cu caracter corupţional, comunicate prin intermediul liniei fierbinţi 92-79-79, au fost atestate în domeniile: învăţămînt (30%), poliţie (20%), autorităţile publice locale (13%) şi medicină (12%). Totalitatea plîngerilor făcute cu privire la încălcări corupţionale în sectorul public constituie 90%, iar plîngerile referitoare la corupţia în sectorul privat - 10%. Totodată, majoritatea interlocutorilor exprimau sentimentul de frică faţă de autorităţi şi posibilităţile de conlucrare cu ele.

Activitatea liniei fierbinţi a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a demonstrat că populaţia: 1.) nu cunoaşte şi nu înţelege ce este corupţia, şi 2.) se teme să denunţe pretinsele cazuri de corupţie şi, în general, să comunice direct cu autorităţile publice.

Linia fierbinte - Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţieiInformare și consultanțăProiect implementat
2005-10-01

În perioada octombrie 2005 - ianuarie 2006, în fiecare zi de marţi, ora 8.30 CAPC a realizat ciclul de emisiuni radiofonice "Drepturile omului sînt drepturile tale" de la Radio Nova.

La dezbaterile din cadrul acestor emisiuni au participat parlamentari, lideri de partide şi alţi actori ai scenei politice din Republica Moldova, fiind discutate şi analizate principalele probleme ce ţin de promovarea, apărarea, dezvoltarea şi respectarea politicilor în domeniul drepturilor omului.

La fel, in cadrul fiecărei emisiuniau fostinvitaţi în calitate de expert şi reprezentanţi ai societăţii civile, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul respectiv.

Organizarea emisiunii în direct a constituit un prilej pentru ca ascultătorii să poată interveni cu propriile opinii în dezbaterea radiofonică.

în scopul mediatizării cît mai largi a politicilor ce ţin de promovarea, apărarea, dezvoltarea şi respectarea drepturilor omului, conţinutul dezbaterii radiofonice au fost publicate în săptămânalul care are o acoperire naţională - "Săptămîna" şi plasate pe prezentul site.

31 ianuarie 2006

Drepturile omului sînt drepturile tale

Un drept neglijat - dreptul femeilor de a fi prezente în viaţa politică a ţării

Victor Nichituş: â€“ Într-o lume a bărbaţilor, obişnuim să privim femeile ca un accesoriu necesar mai mult familiei. De la o vreme însă femeile încep să devină prezenţe nu numai plăcute pe scena socio-politică a ţării. E acesta un merit sau o slăbiciune a bărbaţilor ? Despre toate acestea discutăm astăzi cu preşedinta Clubului politic al Femeilor, doamna Ecaterina Mardarovici.

Ecaterina Mardarovici: â€“ Lumea aceasta a bărbaţilor este una care e caracterizată de multă duritate, e caracterizată de o violenţă care nu este necesară începutului de mileniu. Să ne amintim că bărbaţii au fost cei care au iniţiat războaiele, să ne amintim că bărbaţii sînt cei care pînă astăzi domină politica ţării. Ceea ce reprezenta odinioară un accesoriu, este astăzi o prezenţă permanentă care sfătuie, temperează şi contribuie mai mult la realizarea bugetului familial.
Prezenţa femeilor în viaţa politică a statului nostru nu vine să pună în prim plan slăbiciunea masculină ci poate vorbeşte despre un parteneriat pe care femeile şi-l doresc.

Victor Nichituş: - ...dar războaiele de care aţi pomenit au fost pornite de bărbaţi de dragul unor preafrumoase. Să ne amintim de pricina războiului troian, să ne amintim că de dragul frumoasei Elena, aheii au trecut prin foc cetatea Troiei. Nu este oare aceasta o slăbiciune?

Ecaterina Mardarovici: - Prezenţa unui număr mai mare de femei în viaţa politică a unei ţări va face posibil ca numărul actelor de violenţă atît socială cît şi politică să scadă. Gîndiţi-vă că un parteneriat politic echilibrat dintre bărbaţi şi femei în viaţa publică din Republica Moldova ar face posibilă elaborarea unor politici sociale mai sănătoase. Astăzi avem o situaţie în care un număr X de bărbaţi aflaţi în legislativul statului administrează politicile unui sector în care sînt implicate un număr foarte mare de femei. Pot oare bărbaţii să cunoască cu adevărat realităţile obiective din domeniul învăţămîntului, acolo unde avem un număr foarte mare de cadre didactice care sînt femei? Sînt oare bărbaţii capabili să cunoască fineţea unor procese instructiv educative mai bine decît o femeie? Şi oare, cînd e vorba de primii ani de şcoală, nu vă aduceţi aminte cu mai multă plăcere de prima dumneavoastră educatoare decît de profesorul de sport?

Cred că numai un parteneriat politic în Parlamentul ţării, un parteneriat în care numărul femeilor aflate în banca de deputat să fie egal cu al bărbaţilor va face ca politicile de dezvoltare a familiei, educaţiei, şi ale sănătăţii să fie mai bune. Prezenţa unui număr mic de femei implicate în viaţa politică a ţării vorbeşte despre o încălcare flagrantă a drepturilor femeilor.

Victor Nichituş: â€“ Numărul mic de femei implicate în politică poate vorbeşte despre o tară a sistemului electoral din ţara noastră. E poate vina partidelor politice că nu includ pe listele lor de partid un număr mai consistent de femei. Poate partidele ar fi cele vinovate de faptul că nu au ştiut să atragă în jurul lor mai multe femei.

Ecaterina Mardarovici: â€“ Aveţi perfectă dreptate. Partidele politice sînt cele care trebuie să dea dovadă de mai multă atractivitate , liderii politici sînt cei care trebuie să găsească un limbaj adecvat pentru femei pentru ca ele să se implice mai mult în viaţa unui partid. Ceea ce se întîmplă acum este o dovadă a faptului că nici partidele şi nici electoratul feminin nu au depăşit anumite stereotipuri de gîndire. Femeile stau acasă şi nu sînt implicate în viaţa comunităţii iar liderii politici nu au deplină încredere în capacităţile gîndirii feminine. Ca exemplificare vă pot spune că în anul 2001 la un training pe care organizaţia noastră îl organiza în scopul măririi numărului de femei implicate în viaţa socio-politică a ţării, numărul partidelor politice care au acceptat să trimită reprezentate de ale lor la acest curs de instruire a fost unul cît se poate de scăzut. În cadrul proiectului din acest an, proiect care are ca obiectiv pregătirea femeilor pentru a participa din partea partidelor politice din Moldova la alegerile locale din 2007, partidele şi-au trimis un număr impunător de reprezentante. E un aspect care bucură şi care ne spune că lucrurile se pot schimba. Femeile pot reuşi, e un lucru dovedit, un luru care va face posibilă o schimbare în viaţa noastră a tuturor. Proiectul demarat în acest an are drept scop atît pregătirea femeilor pentru a participa în viaţa politică a statului dar şi consolidarea solidarităţii între femei. E un proiect care se desfăşoară în patru etape, formarea de formatori, desfăşurarea seminariilor pentru sensibilizarea partidelor politice, desfăşurarea unor seminarii locale de formare şi un seminar naţional de evaluare. Beneficiarul ţintă îl reprezintă toate categoriile de femei prioritate acordîndu-li-se celor interesate de participare la alegerile locale din 2007. Ne adresăm femeilor din implicate într-un partid politic, femeilor care sînt lidere ale unui ONG, femeilor din sindicate, femeilor jurnalist şi a celor din administraţia publică locală. Ne aşteptăm să se îmbunătăţească problematica ce ţine de egalitatea de gen din cadrul programelor şi a politicilor structurilor partidelor politice, vrem să organizăm o reţea de femei membre ale diferitelor partide politice ca pînă la urmă să obţinem un plan comun de acţiuni privind problematica egalităţii de gen cu priorităţi clare şi cu parteneri siguri. Sînt sigură că o mai multă implicare a femeilor pe scena politică a ţării va aduce doar beneficii pentru Republica Moldova. Femeile sînt cele care pot aduce viziuni noi în politicile de dezvoltare a statului şi vor impune un nou comportament printre politicieni, un comportament mai civilizat, mai european.

Pornind să copiem de tineri, ajungem repetenţi la capitolul cinste

Invitatul de astăzi este domnul Mircea Eşanu,
preşedintele Centrului naţional pentru transparenţă şi drepturile omului

Victor Nichituş: - Domnule Eşanu, sînteţi cunoscut ca fiind cel care aţi lansat şi organizat în mediile studenţeşti din Republica Moldova acţiunea "Studentus Incoruptus", prin care încercaţi să faceţi tînăra generaţie de intelectuali, profesori şi studenţi să rămînă imună în faţa corupţiei din instituţiile superioare de învăţămînt.

Mircea Eşanu: - "Studentus Incorruptus" este mai mult decît o iniţiativă a unui grup de studenţi şi cadre didactice care luptă împotriva corupţiei din instituţiile superioare de învăţămînt. Este o stare de fapt, o acţiune de revoltă împotriva unui sistem de învăţămînt care rămîne a fi tributar unor metehne vechi. Faptul că în sistemul superior de învăţămînt din Moldova există corupţie este un lucru pe care îl cunoaşte şi un copil de grădiniţă. Nimeni, însă, pînă la noi nu a avut curajul să efectueze un studiu sociologic prin care să se stabilească o cifră care să arate cîţi bani li se oferă drept mită cadrelor didactice. Din studiul pe care l-am realizat putem să spunem că aproximativ două milioane de dolari pe an intră în buzunarul profesorilor şi al asistenţilor universitari sub formă de mită primită din partea studenţilor. Nimeni însă nu a văzut vreun cadru didactic condamnat pentru luare de mită.

Victor Nichituş: - Oare nu ar fi prea dur din partea noastră ca pentru cîteva sute de lei un ditamai profesor să stea după gratii?

Mircea Eşanu: - La prima vedere, legea ar fi poate prea dură, chiar dacă latinii spuneau "Dura lex, sed lex". În ţările în care domneşte primatul legii, este vorba de ţările europene, nimeni nu este mai presus de lege. Dacă ţara noastră vrea cu adevărat să se integreze în societatea europeană, atunci cred că ar trebui să se ţină cont de acest primat al legii. Pentru ca totuşi să dăm dovadă de clemenţă, "Studentus incoruptus" a venit cu iniţiativa introducerii unui cod de etică în instituţiile superioare de învăţămînt, cod de etică care ar fi mai omenos decăt litera seacă a legii. Noi propunem ca la prima abatere de acest gen, e vorba de mită, cadrele didactice să primească un avertisment oarecare, la fel şi studentul care oferă mita. Pentru abateri repetate, studentul poate fi eliminat din instituţia superioară de învăţămînt, acest lucru poate fi efectuat în cazul în care studentul a copiat la examene de mai multe ori.

Victor Nichituş: - Şi copiatul este considerat în opinia dumneavoastră o abatere!

Mircea Eşanu: - Înţeleg zîmbetul dumneavoastră. Am avut cu toţii posibilitatea să copiem la examene şi cu toţii am preferat să aruncăm cu ochii în foiţele de hîrtie din palmă sau prinse de tivul rochiei în cazul domnişoarelor. Însă gîndiţi-vă la risipa de timp pe care aţi făcut-o preparînd toate aceste "şpargălci". Poate tot atît de mult timp vă lua dacă învăţaţi temele de la examene... Gîndiţi-vă la posibilitatea ca dumneavoastră personal să nimeriţi la un tînăr doctor care a copiat la toate examenele pe care le-a susţinut. Oare v-ar plăcea să nimeriţi la un asemenea specialist?

Dacă ar fi să facem o figură de stil, am spune că uneori societatea moldavă seamănă cu un specialist care a copiat la examene. Ea nu poate da randamentul maxim în timp util. Şi poate pentru că pornind să copiem de tineri, ajungem să fim repetenţi la capitolul cinste. Este, probabil, şi acesta un motiv pentru care indicatorul de corupţie pentru ţara noastră este atît de ridicat. Se poate spune că studenţii incorupţi, săturaţi de cumătrismul existent în societate, de relaţiile la care apelează toţi, au decis să protesteze într-un asemenea mod, lansînd o campanie a cunoştinţelor căpătate în urma unor eforturi, o campanie anti-corupţie, anti-prostie şi anti-mită în primul rînd. Cunoştinţele nu pot fi cumpărate!

Victor Nichituş: - Cum adică cunoştinţele nu pot fi cumpărate? Dar această ciudăţenie a învăţămîntului prin contract nu este un mod de cumpărare a examenelor şi asta în ciuda faptului că în Constituţia Republicii Moldova este stipulat clar, negru pe alb, că învăţămîntul de stat este gratuit?

Mircea Eşanu: - Trăim într-o societate în tranziţie. Vectorul nostru de dezvoltare este unul european şi, vrem sau nu vrem, vom ajunge cu toţii clipa în care va trebui să se plătească pentru a fi instruit. Imaginaţi-vă acest lucru! Vă mai trage oare inima să pierdeţi timpul pentru a face "şpargălci"? Desigur că această existenţă a plăţilor care se practică prin instituţiile noastre de învăţămînt este necesară universităţilor pentru a compensa o serie de deficienţe bugetare. Aceşti bani vin de la studenţi şi se întorc tot la student prin intermediul unor serii de investiţii pe care instituţia de învăţămînt le face. Poate fi vorba de aule noi, de computere mai performante, de profesori care vin din străinătate. Se poate întîmpla ca la o serie de instituţii de învăţămînt, datorită sumelor de bani care vin ca plată a contractului de studii, să existe tentaţia de a înmatricula cît mai mulţi studenţi, iar procesul instructiv-educativ să aibă de suferit. Important pentru ţara noastră nu este însă suma de bani făcută de universitatea x sau y. Important este ca specialiştii care vin de pe băncile universităţii x sau y să fie specialişti de forţă, care să poată da randament maxim. Peste cîtva timp vom deveni o ţară europeană. Oare cu pregătirea primită astăzi putem face faţă competiţiei la care va fi supusă Moldova?

Motivul pentru care am pus bazele acestui Centru naţional pentru transparenţă şi drepturile omului ţine exact de promovarea spiritului civic şi de participarea la viaţa cetăţii. Dacă instituţiile vor da dovadă de transparenţă în activitatea lor, nivelul de calitate al lucrului efectuat va fi unul superior. Dacă drepturile omului vor fi respectate de instituţiile statului, atunci vom putea spune că ţara noastră este pe drumul care duce sigur înspre Europa.

Preşedintele american John Fitzgerald Kennedy, adresîndu-se poporului american, a spus că nu trebuie să te întrebi ce a făcut ţara pentru tine, ci trebuie să te întrebi ce ai făcut tu pentru ţară. Sînt cuvinte care mai mult decît oricînd astăzi se potrivesc realităţilor din Moldova. Astăzi ar trebui nu numai să ne întrebăm ce am făcut, ci să punem umărul la făurirea unei Moldove cu adevărat europene. Iar pentru a realiza acest lucru, noi am început această luptă cu mita existentă în instituţiile superioare de învăţămînt. Strămoşii noştri erau convinşi că cine fură azi un ou, mîine va fura un bou. Noi credem că dacă numărul de cazuri de corupţie din universităţi va scădea azi, mîine vom avea parte de specialişti mai buni şi mai calificaţi. Vom avea parte de oameni care vor putea face ca produsele moldoveneşti să aibă căutare în occident. Totul depinde de noi, depinde de modul în care educăm tînăra generaţie, de modul în care tînăra generaţie se lasă educată.

Ce trebuie să se mai întîmple ca oamenii, în sfîrşit, să înţeleagă că le sînt încălcate drepturile?

Dialog cu domnul Veaceslav Untilă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Victor Nichituş: - Vrem să discutăm cu Dumneavoastră, domnule Veaceslav Untilă, despre drepturile omului, despre respectarea drepturilor omului în ţara noastră, în Republica Moldova. Acum doi ani, în cadrul unui plan naţional de acţiuni pentru drepturile omului în ţara noastră, în cadrul proiectului susţinut de programul Naţiunilor Unite pentru dezvoltare, s-a făcut un studiu sociologic, în care s-a spus că drepturile omului sînt încălcate. Care ar fi părerea dvs., dle Untilă, de ce se încalcă frecvent drepturile omului în RM?

Veaceslav Untilă: - Vreau să spun că, după părerea mea, nu s-a îndeplinit nimic din acel plan de acţiuni şi este de-a dreptul regretabil. Dar dacă e să vorbim despre acel sondaj realizat în 2004, apoi chiar aş putea să citez: "Care drepturi sînt cel mai frecvent încălcate în Republica Moldova? Dreptul la un nivel de trai decent - 61 la sută, dreptul la un salariu rezonabil - 56 la sută, dreptul la asistenţa medicală - 51 la sută, dreptul la muncă - 46 la sută, dreptul la securitatea socială - 40 la sută, dreptul oamenilor în etate la securitatea socială - 28 la sută, dreptul copiilor, dreptul la libera exprimare, dreptul la acces la informaţie, dreptul la un proces echitabil, etc., etc." La întrebarea "Cum se încalcă drepturile omului în Republica Moldova"?" răspunsul a fost cam în felul următor: sistematic - aproximativ 53 la sută; ocazional - 35 la sută; nu se încalcă - 5 la sută şi nu ştiu, altele - 5 la sută. Vedeţi, domnilor, problema este mult mai complexă. Noi trebuie să începem de la aceea că, în primul rînd, Moldova nu este un stat de drept. Chiar dacă s-a muncit foarte mult pe parcursul ultimilor ani de zile şi ţara, în constituirea sa, a avut drept model un stat de drept, atunci, în 2001, cînd comuniştii au venit la putere, s-au început presiunile asupra statului de drept. Putem să începem cu aceea că în Moldova justiţia nu este independentă, de unde derivă şi datoria de a face ordine anume în acest domeniu.

Victor Nichituş: - Dle Untilă, dvs. sînteţi preşedintele unei comisii foarte importante în Parlament, dvs. sînteţi omul care aţi încercat să vă implicaţi în procesul de reformare a administraţiei publice locale. Cum stau lucrurile vizavi de respectarea dreptului omului şi administraţia publică locală?

Veaceslav Untilă: - Administraţia publică răspunde practic de tot ce se întîmplă în societatea noastră. Se vorbeşte de mai mult timp despre necesitatea reformării administraţiei publice la nivel central şi cel local. Se recunoaşte că avem nevoie de o autonomie reală a administraţiei publice, inclusiv acolo unde este vorba de gestionarea finanţelor publice. Comisia parlamentară se implică extrem de activ şi asta chiar dacă culoarea politică este evident diferită. Noi insistăm ca această reformă cu adevărat să aibă loc în Moldova. Din moment ce va demara procesul de reformare a administraţiei centrale, cred că este foarte important să apară şi acel minister al administraţiei publice care va fi responsabil, în primul rînd, de tot ce ţine de activităţile cetăţenilor, de respectarea drepturilor cetăţenilor în teritoriu.

Victor Nichituş: - În articolul 112 din Constituţia ţării e scris că autorităţile administraţiei publice prin care se exercită autonomia locală în sate şi oraşe sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi. Alineatul 2 spune în felul următor: "consiliile locale şi primarii activează în condiţiile legii ca autorităţi legislative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe." Dar iată, dle Untilă, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, cel mai des încălcat este dreptul la muncă. Crearea locurilor de muncă este şi treaba consiliilor locale.

Veaceslav Untilă: - Este treaba consiliilor locale, dar asta nu se face fără o implicare continuă a guvernării, care, prin politicile promovate, trebuie să creeze noi locuri de muncă. Noi, cei care reprezentăm Alianţa "Moldova Noastră", am rezervat foarte mult spaţiu din programul nostru anume creări locurilor de muncă, mai ales în localităţile rurale.

Victor Nichituş: - Dle Untilă, în acelaşi timp, toată lumea ştie că omului nu i se oferă nici un fel de garanţii - dacă ai plătit o consultaţie juridică sau ai plătit un om, un avocat, de exemplu, ca să-ţi apere un drept al tău - nu ai nici o garanţie că avocatul va face treaba bine. Cîteodată rămîi şi cu banii luaţi, şi cu buza umflată.

Veaceslav Untilă: - Eu vreau să mă întorc la începutul discuţiei noastre - Moldova are probleme destul de mari la capitolul stat de drept. Omul nu are unde să se ducă să se plîngă, fiindcă nu are, în principiu, sorţi de izbîndă. Astăzi, în Republica Moldova accesul cetăţeanului la justiţie este foarte problematic. Dacă omul merge în judecată şi de multe ori nu găseşte dreptate acolo, atunci unde s-o caute el?

Victor Nichituş: - În articolul doi din Constituţia ţării e scris că "Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului". Cînd vorbim despre suveranitatea poporului, eu înţeleg că, de fapt, dvs., dle Untilă, ceilalţi colegi ai dvs. din Parlament, preşedintele ţării, primul-ministru, guvernul-toţi vă aflaţi în slujba cetăţeanului. Aşa înţeleg eu.

Veaceslav Untilă: - Aşa e.

Victor Nichituş: - Şi cum noi, dle Untilă, cetăţenii, am putea să-i tragem de urechi pe cei care sînt în slujba noastră atunci cînd ei nu îşi îndeplinesc promisiunile pe care le-au făcut în faţa noastră?

Veaceslav Untilă: - Eu cred, dle Nichituş, că noi dispunem de mai multe pîrghii care pot influenţa puterea atunci cînd se încalcă drepturile omului, atunci cînd cetăţeanul nu poate găsi dreptatea şi mă refer înainte de toate la diferitele modalităţi de a protesta vis-a-vis de acţiunile puterii.

Victor Nichituş: Din punctul meu de vedere, modificarea Constituţiei, după care cetăţeanului simplu i-a fost luat dreptul de a alege preşedintele ţării prin vot direct, e o dovadă că parlamentarii nu prea au fost în slujba noastră. E părerea mea.

Veaceslav Untilă: - Cred că ai dreptate.

Victor Nichituş: - Dacă blocul electoral "Moldova Democrată" avea o majoritate parlamentară, era un alt preşedinte, dar era oare aplicat şi un alt mecanism?

Veaceslav Untilă: - Dacă "Moldova Democrată" ajungea atunci la putere, preşedintele, care era instituit de către "Moldova Democrată", îşi îndeplinea doar funcţiile reprezentative în stat, iar persoana nr. 1 în stat avea să devină atunci nu preşedintele ţării, ci prim-ministrul.

Victor Nichituş: - Spuneaţi că în platforma electorală era stipulat că preşedintele trebuie să fie ales de întregul popor?

Veaceslav Untilă: - Da, aşa a fost şi despre asta am vorbit frecvent în campania electorală.

Victor Nichituş: - Articolul 40, citez: "Libertatea întrunirilor, mitingurile, manifestaţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sînt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme". Cîteodată însă revoluţiile...

Veaceslav Untilă: - Şi revoluţiile pot fi paşnice, cu respectarea normelor democratice. Eu stau însă şi mă întreb: cîtă răbdare poate avea totuşi poporul nostru? Cam ce ar trebui să se mai întîmple ca, totuşi, într-un fel, să se înţeleagă că avem şi noi drepturi pe care trebuie să le apărăm?

Ne-am dori ca tinerii să fie mai activi şi să-şi cunoască drepturile

Interviu cu Angel Agache, preşedintele Forului „Noua Moldovă”

Victor Nichituş: - Continuăm seria noastră de interviuri la tema “Drepturile omului” avîndu-l drept invitat de preşedintele forului „Noua Moldovă” domnul Angel Agache. M-am gîndit că ar fi bine să abordez dintr-o altă perspectivă problema “Drepturilor omului”. Dacă despre drepturile omului se vorbeşte foarte mult, dacă deja Parlamentul Republicii Moldova a semnat o declaraţie vizavi de respectarea drepturilor omului, dacă se fac multe, multe lucruri pentru despre respectarea drepturilor omului, în schimb se vorbeşte foarte puţin despre politica respectării drepturilor tinerilor în Republica Moldova. De ce se întîmplă acest lucru?

Angel Agache: - De fapt, trebuie să încep în primul rînd, cu declaraţia universală a drepturilor omului, cu art. Nr. 1, acolo unde se indică că toate fiinţele umane se nasc libere, cu deplină demnitate, că sînt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă. Cred că nu sînt singurul care constată, cu regret, că în Moldova acest lucru nu se întîmplă.

Victor Nichituş: - Spuneam că drepturile omului nu sînt respectate, nu sînt respectate nici drepturile tinerilor. Vrea să vă întreb dacă nu cumva situaţia e şi mai gravă - tinerii sînt folosiţi doar aşa, ca un fel de masă de manevră pentru a lipi afişe în timpul campaniilor electorale?

Angel Agache: - Trebuie să pornim de la trista constatare că, de fapt, tinerii nu-şi prea cunosc drepturile. Asta, în primul rînd. Într-al doilea rînd, drepturile lor nu sînt respectate şi, aşa cu se constată cu uşurinţă, într-adevăr, ei sînt folosiţi dintr-o campanie în alta, pentru a încleia aceste afişe, pentru a face agitaţie electorală în favoarea unor persoane sau a unor partide. Altfel zis, tinerii noştri pot face parte doar din echipa de zgomote, fără a li se oferi însă posibilitatea de a lua anumite decizii.

Victor Nichituş: - Uneori se face impresia că partidele politice îşi organizează aceste aripi tinereşti doar pentru a bifa undeva faptul că, noua generaţie are reprezentare în formaţiunea politică respectivă. E un fel de modă, dar numai atît. După părerea ta, Angel Agache, există la noi un partid care cu adevărat ţine cont de interesele tinerilor?

Angel Agache: - Îmi vine destul de greu să confirm existenţa unui asemenea partid, unul care ar dori la modul sincer promovarea tinerilor, inclusiv prin includerea acestora în diferite structuri. Dar această stare de lucruri nu poate continua la nesfîrşit, Moldova are nevoie de o schimbare, de o nouă mentalitate, de aceşti tineri care, doreşte sau nu cineva, ei totşi reprezintă viitoarea clasă politică. Îndrăznesc chiar să spun că Republica Moldova are nevoie de un partid nou, care să poată promova nume noi, tineri care sau afirmat deja în diverse domenii de activitate.

Victor Nichituş: – Care ar fi, după părerea ta, drepturile încălcate frecvent în Republica Moldova?

Angel Agache: – În principiu e vorba de toate drepturile şi libertăţile omului, inclusiv dreptul la libera exprimare, dreptul la asistenţă medicală, dreptul persoanelor aflate în detenţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul copiilor de a nu fiexpuşi violenţei, dreptul la inviolabilitatea proprietăţii, la inviolabilitatea vieţii private, accesul la informaţie cu preponderenţă în raport cu instituţiile de stat. Lista poate fi continuată, dar oricum ea nu rămîne decît o simplă constatare, fără a se depune anumite eforturi pentru a o transforma într-o listă a priorităţilor în politica promovată de stat.

Victor Nichituş: - Ca să ne abatem puţin de la subiectul de bază, în calitatea ta de preşedinte al Forului „Noua Moldovă” aş vrea surtă definiţie pentru organizaţia pe care o conduci.

Angel Agache: - Forul tinerilor “Noua Moldovă” este o asociaţie neguvernamentală şi întruneşte tineri lideri care s-au afirmat în diverse domenii, începînd cu ştiinţa şi continuînd cu sfera afacerilor, bunăoară. Forul tinerilor, de fapt, promovează cîteva proiecte importante pentru societate cum ar fi educaţia civică a tinerilor, participarea tinerilor în procesul de luarea a deciziilor atît la nivel local, cît şi naţional. “Noua Moldovă” la fel doreşte stabilirea de relaţiile cu mulţi parteneri din ţările europene, împreună cu care promovăm o politică de tineret adecvată timpurilor de astăzi.

Victor Nichituş: - Nu se poate admite ca pe baza forului tinerilor “Noua Moldovă” mîine-poimîine să avem un partid al tineretului din Moldova?

Angel Agache: – Cel puţin pe termen imediat nu avem un asemenea scop, dar nimic nu este exclus în această viaţă. Cu atît mai mult cu cît ultimele sondaje ca arată că cetăţenii Moldovei doresc o asemenea schimbare, o nouă elită politică.

Victor Nichituş: - O legislaţie bine pusă la punct lasă loc destul pentru un şir de legi care vizează direct tineretul. Ar trebui să existe şi la noi asemenea legi. Dacă sînt, de ce nu lucrează ele?

Angel Agache: - De fapt, aceste legi există, dar ele nu funcţionează. Vina nu aparţine statului în mod exclusiv. Tinerii nu-şi cunosc drepturile, nu cunosc aceste legi. Aceste sînt, de fapt, adoptate de Parlament cu mai mulţi ani în urmă - vorbesc despre legea cu privire la tineret aprobată în 1999, vorbesc despre strategia naţională în domeniul politicii de tineret, despre programul naţional de promovare a politicii de tineret -, dar care, în fond, sînt doar texte trecute pe hîrtie şi mai mult nimic.

Victor Nichituş: - Sînt lucruri despre care ar trebui să ne gîndim din ce în ce mai des, sînt lucruri la care aleşii noştri, deputaţii noştri ar trebuie să atragă mai multă atenţie.

Angel Agache: - Este adevărat. Cred că la Cişinău Constituţia este citită de foarte puţini tineri. În plus tot tinerii sînt cei care nu prea au bani pentru a cumpăra “Monitorul oficial”, buletinul în care sînt publicate inclusiv legile care îi privesc pe ei.
La capătul acestui dialog vreau să vin cu un apel adresat tinerilor. De fapt e un prilej de a-mi exprima dorinţa ca tinerii noştri să devină mai activi, să dea dovadă de mai mult interes pentru a-şi cunoaşte drepturile. Sînt drepturi care le aparţin şi care determină gradul nostru de libertate.

Cultura şi drepturile omului

Dialog cu scriitorul Mihail Gh. Ciubotaru

Victor Nichituş: – De la o vreme discuţiile referitoare la importanţa respectării drepturilor omului în ţara noastră ţin capul de afiş atît în dezbaterile parlamentare cît şi în discuţiile forurilor societăţii civile.
Vorbind despre drepturile omului începem să conştientizăm că sînt importante atît drepturile care ţin de dezvoltarea socio-profesională a unui individ dar şi acele drepturi care pun în discuţie calitatea serviciilor medicale la care cetăţeanul Republicii Moldova are acces. Reprezentanţii presei vor spune că drepturile cetăţeneşti referitoare la libertatea presei şi libera cisculaţie a informaţiei prevalează în faţa drepturilor la o justiţie corectă, cei săraci şi necăjiţi vor spune că dreptul la un loc de muncă retribuit satisfăcător este mai important. Vom încerca în dezbaterea radiofonică de astăzi să privim drepturile omului dintr-un alt punct de vedere şi anume cel al unui om de cultură. Acesta este motivul pentru care invitatatul nostru este scriitorul Mihail Gheorghe Ciubotaru, cel care într-o perioadă de timp a administrat destinele culturii moldoveneşti. Domnule ministru, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră de a participa la această discuţie publică referitoare la drepturile omului văzute din punctul de vedere al oamenilor de cultură.

Mihail Gheorghe Ciubotaru: – A vorbi despre drepturile culturale ale cetăţenilor este ca şi cum ai vorbi într-o peşteră vastă, ori nu îţi vor ajunge cuvintele necesare pentru a argumenta necesitatea actului cultural de calitate destinat maselor largi ale populaţie ori cuvintele nu vor ajunge pînă la cei care trebuie să diriguiască destinele culturale ale ţării. A vorbi despre cultură într-o perioadă numită de tranziţie, este un act de mare curaj. Dacă vom încerca să descifrăm această sintagmă – perioadă de tranziţie – va trebui să ne punem o serie de întrebări şi în primul rînd aceea referitoare la destinaţia tranzitării. Am învăţat cu toţii la orele de fizică, în clasele de gimnaziu, că dacă pleci dintr-un punct A, trebuie să ajungi la un punct B. Există deci o finalitate bine definită atît în timp cît şi în spaţiu. Spre nefericirea noastră această tranziţie pare a fi infinită în timp iar finalitatea enunţată, ceea a integrării europene depinde de schimbările de mentalitate care trebuie să aibă loc atît la nivelul elitei politice cît şi la nivelul maselor. Nefericirea constă în faptul că elitele politice nu au înţeles că schimbările de mentalitate survin doar în urma actului de cultură de bună calitate. Acest verb, plin de încărcătură politică, presupune o trecere, de la un nivel calitativ inferior, spre un alt nivel calitativ, superior primului. Istoria, ingrată de felul ei, este cea care a făcut posibil ca atunci cînd vorbim despre perioada de tranziţie contemporană, în mijlocul căreia ne aflăm cu toţii, să facem trimitere la necazurile cu care ne confruntăm, lipsa unui act cultural calitativ, lipsa unor fonduri bugetare cît de cît satisfăcătoare pentru actul cultural, prezenţa culturii în calitate de cenuşăreasă a societăţii în general. De aceea, atunci cînd se vorbeşte despre drepturile omului, se uită că omul nu trăieşte numai cu pîine dar şi cu hrană spirituală. La asta asta se gîndea Dimitrie Cantemir atunci cînd scria că moldovenii nu se trag la carte. Şi poate pentru ca tranziţia noastră să aibă finalitate ar fi bine ca noi cu toţii să ne tragem spre carte şi spre actul cultural de calitate.

Victor Nichituş: - Rămîneţi a fi pentru mulţi, dincolo de scriitorul Mihai Gheorghe Ciubotaru, rămîneţi a fi ministrul culturii, cel care a avut posibilitatea să pună umărul în clipe grele, cel pentru care cuvîntul, odată dat, contează. Ştiut lucru e acela că puterea coprupe, e greu să te ţii de cuvînt atunci cînd pe lîngă tine stă şi puterea?

Mihail Gheorghe Ciubotaru: - Puterea e un lucru gingaş, care trebuie manevrat cu atenţie, poate să se spargă în mîinile tale şi să ţi se scurgă printre degete, dar şi poate, să te rănească, molipsindu-te. A fi ministrul culturii în perioada de tranziţie e cel mai dureros lucru. Vezi necesităţile, vezi şi resursele, şi vezi cum ţi se spune „nu” tuturor doleanţelor tale. E poate mai uşor pentru cei care ştiu să închidă ochi, sau pentru cei care nu au ochi să vadă. Atunci însă cînd ai ochi de văzut şi vezi, atunci pur şi simplu te doare inima că nu ai posibilitatea de a stopa ceea ce se dărîmă. Am fost zilele trecute în satul meu, am vrut să fac o donaţie de carte bibliotecii săteşti, mi-au spus că nu mai există bibliotecă. Există în schimb mai multe baruri. Şi mă întreb oare cum putem să rămînem cu ochii închişi şi să nu vedem cum cetăţenii noştrii încet şi sigur alunecă pe panta alcoolului, cum am putut să stăm cu ochii închişi şi să fim de acord să transformăm „Luminiţele” de odinioară în birturile de astăzi?
Cum este oare posibil ca un om cu talentul şi erudiţia lui Nicolae Răileanu să i se spună să elibereze funcţia? Iată că este posibil. Înseamnă că posibilitatea ca puterea să te corupă devine cu atît mai mare cu cît ai ochii închişi şi nu vezi cum dispar bibliotecile şi nu vezi cum dispar oamenii de mare talent. Poate că dreptul cetăţeanului de a avea acces la crîşmă este mai important decît dreptul omului de a avea acces la căminul cultural. Înainte, nimeni nu îşi punea problema drepturilor omului, nici nu se vorbea atît de mult despre drepturile omului ca acum. Pentru că atunci aceste drepturi existau în realitate. În prezent avem o mulţime de dezbateri despre drepturile omului, o mulţime de discuţii despre necesitatea de a respecta drepturile omului. Şi asta pentru că în prezent, ele sînt doar pe hîrtie.
Cred că drepturile omului sînt în strînsă legătură cu obligaţiile acestuia şi nu este firesc să se vorbească doar despre drepturi şi nici un cuvînt despre obligaţiile cetăţeneşti. Obligaţii simple, ca acela de aţi face bine lucrul pe care îl faci, ca acela de a fi cinstit şi moral. Obligaţii care ţin de modul de comportament în societate, de cei şapte ani de-acasă. A avea drepturi înseamnă a avea responsabilitate, a fi responsabil este însă o calitate pe cale de dispariţie, deocamdată. Atunci cînd vom avea responsabilitate unul faţă de celălalt, şi vom da dovadă de responsabilitate în faţa obligaţiilor care ne revin, abia atunci vom putea vorbi despre o cultură a drepturilor omului în ţara noastră. Abia atunci tranziţia despre care vorbeam va avea un punct de destinaţie iar acea finalitate va fi spre folosul tuturor cetăţenilor.

Putem cere patriotism din partea cetăţenilor dacă statul nu-şi respectă obligaţiunile asumate?

Dialog cu Dumitru Braghiş, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Victor Nichituş: - Sînteţi cunoscut de către populaţie, domnule deputat Braghiş, ca fiind singurul prim-ministru care v-aţi gîndit la nevoile vitale ale cetăţenilor, iar urmare a gîndului dumneavoastră a fost fapta. Aţi fost cel care aţi dispus ca salariile şi pensiile să fie date la timp. Era un drept al cetăţenilor - acela de a primii salariul şi pensia în timp util, un drept care era încălcat sistematic. Cum oare e posibil ca drepturile omului să fie încălcate în mod sistematic?

Dumitru Braghiş: - Drepturile cetăţenilor acestei ţări sînt de cele mai multe ori respectate doar pe hîrtie. Şi chiar dacă reprezentanţii de vîrf ai eşaloanelor puterii semnează documente oficiale prin care îşi asumă obligaţia de a respecta drepturile omului, acele documente rămîn a fi scoase din sertare şi aduse în faţa cetăţeanului doar în momentele în care presiunea organizaţiilor internaţionale şi a societăţii civile este prea mare. Puterea de astăzi îşi aduce aminte de drepturile omului doar atunci cînd Republica Moldova mai pierde un proces la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, semn că distanţa dintre drepturile cetăţeneşti înscrise în Constituţie şi punerea lor în practica de fiecare zi este uriaşă. Gîndul la nevoile de fiecare zi ale simplului cetăţean a fost cel care m-a călăuzit în activitatea mea în fruntea cabinetului de miniştri. Oamenii simpli, cei care primeau salariile şi pensiile cu mari întîrzieri, erau aceia care aveau de făcut faţă grijilor cotidiene. Ei sînt cei care acordă votul de încredere unui prim-ministru, ei sînt cei care pot face deosebirea dintre grîu şi neghină. Sărăcia, creşterea preţurilor, corupţia sau viitorul copiilor sînt îngrijorări care nu dispar din mintea omului simplu. Faptul că partidele politice nu au avut incluse aceste tematici în discursul lor politic a făcut posibilă venirea la putere a actualului partid de guvernămînt, partid care a ştiut să folosească grijile şi temerile cetăţeanului în folosul său. Drepturile omului sînt şi în prezent încălcate în mod sistematic de către autorităţile comuniste. Acest lucru se observă urmărind numărul de procese pe care ţara noastră le pierde la Strasbourg. Este absolut ruşinos ca propriii cetăţeni să îşi dea în judecată autorităţile statale pentru că acestea încalcă drepturile cetăţeneşti înscrise în Constituţie. Cum mai putem cere ca locuitorii Moldovei să dea dovadă de patriotism şi de spirit civic, atunci cînd autorităţile statale îşi încalcă obligaţiunile asumate faţă de cetăţean.

Victor Nichituş: - Cred că este vorba de o deficienţă a sistemului electoral din ţara noastră. E posibil ca respectul faţă de cetăţeanul simplu să crească atunci cînd populaţia şi-ar alege reprezentanţii în mod direct şi nu o listă înaintată de un partid politic.

Dumitru Braghiş: - Este exact şi esenţa articolului doi din Constituţia Republicii Moldova, articol care vorbeşte despre suveranitatea poporului. În spiritul acestei suveranităţi a cetăţenilor în ţara noastră şi nu a unui partid sau a unei ideologii anume am înaintat spre examinare Parlamentului o serie de modificări ale Codului Electoral. Propuneam un sistem electoral mixt în care atît cetăţeanul, cît şi partidele să poată să îşi desemneze reprezentanţii în forul suprem legislativ. Ca argument în sprijinul acestor modificări aduceam faptul că va creşte responsabilitatea deputaţilor faţă de cetăţeni atunci cînd cetăţeanul ar avea posibilitatea să îşi aleagă deputaţii în mod direct. Mai multe circumscripţii electorale ar face posibilă un mai mare grad de reprezentativitate a intereselor cetăţenilor în Parlament şi ar face posibilă o comunicare mai strînsă dintre populaţie şi putere. În acest moment ne confruntăm cu lipsa de comunicare dintre putere şi cetăţean, interesele simple ale cetăţenilor nefiind prezente în forul suprem legislativ din ţara noastră. De cele mai multe ori interesele cetăţeanului intră în conflict cu interesele înguste ale partidelor politice, interese care coincid, de cele mai multe ori, doar cu interesele liderului acestui grup politic. De aici rezultă şi selecţia pe care liderul politic o face la alcătuirea listei electorale a partidului.

Victor Nichituş: - Ceea ce spuneţi ne face să credem că partidele politice de cele mai multe ori îşi urmăresc propriile interese şi nu respectarea unor angajamente asumate în faţa populaţiei.

Dumitru Braghiş: - A respecta o promisiune făcută cetăţenilor este o datorie morală pe care ar trebui să o aibă fiecare politician. În viaţa politică moldovenească nu există norme morale. Lipsa moralităţii în politică face posibilă încălcarea drepturilor cetăţeneşti ale populaţiei. Sondajele de opinie şi tendinţele de neparticipare la vot a cetăţenilor vorbesc despre faptul că electoratul sancţionează în acest mod tocmai lipsa de moralitate din spaţiul politic moldovenesc. Oamenii simpli au observat că nu există la ora actuală un partid politic care să le apere drepturile şi interesele lor. Populaţia aşteaptă un partid politic care să militeze pentru asigurarea echilibrului social şi a păcii civice, un partid aproape de nevoile oamenilor.
Tocmai pe această undă a aşteptărilor populaţiei a apărut grupul de iniţiativă pentru constituirea Partidului Democraţiei Sociale.

Victor Nichituş: - Se pare că tocmai lipsa unei democraţii sociale în ţara noastră a făcut posibilă pierderea de către populaţie a speranţei într-un viitor mai bun şi face posibilă încălcarea drepturilor omului în ţara noastră.

Dumitru Braghiş: - Partidele politice existente prezintă metehne preluate din experienţa regimului comunist de tip autoritar. Elitele politice nu au fost în stare să depăşească aceste metehne şi să însuşească principiile democratice de comportament atît în relaţia cu membrii de partid, cît şi cu populaţia ţării. Grupul de iniţiativă este convins că un partid al democraţiei sociale trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor ţării, pentru a propune programe competente, coerente şi eficiente pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă ţara. Credem că numai atunci cînd Moldova va deveni competitivă, cînd va exista în ţara noastră o economie competitivă, dar şi un sistem social competitiv, vom avea dreptul moral de a cere locuitorilor ţării noastre să dea dovadă de patriotism.

Ai noştri, poţi să-i dai cu dust: stau în casă şi tac

Dialog cu Nicolae Andronic, Preşedintele Partidului Popular Republican

Victor Nichituş: - Dle Andronic, vreau să vorbim despre drepturile omului în Republica Moldova şi pornim iarăşi de la un sondaj sociologic realizat acum un an, în care se susţinea că în Moldova "drepturile omului sînt încălcate în mod sistematic". Vă întreb pe dvs., dle Andronic, ca un om care v-aţi ocupat şi în Parlament, şi în Guvern de problematica juridică. De ce totuşi în Moldova drepturile omului se încalcă în mod sistematic?

Nicolae Andronic: - Sistematic e prea tare spus, dar vom încerca să vorbim totuşi despre ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Drepturile principale care sînt încălcate astăzi în Moldova ţin de dreptul la viaţă liberă, dreptul la muncă, dreptul la o viaţă decentă, dreptul la un salariu ş.a.m.d. Deci, dacă vedem că ni se respectă drepturile de a ţine sărbătorile - cele religioase şi cele lumeşti, celelalte drepturi sînt încălcate flagrant. Deci această situaţie depinde de guvernanţi. Altceva că cetăţenii, în marea lor majoritate, nu au citit Constituţia şi cred că nici nu cunosc aceste drepturi. Altfel zis, dacă şi le-ar cunoaşte, atunci ar cere îndeplinirea lor. Iată părerea mea la momentul actual. Deci cele mai mari drepturi sînt, repet, ca să avem şi tematică de pornire: dreptul la muncă, dreptul la un salariu decent, dreptul la o viaţă decentă, deci mai mult ce ţine de drepturile în domeniul economic – astea sînt datele problemei pentru Republica Moldova.
Victor Nichituş: - Dar din cîte am înţeles eu de la avocatul Vitalie Nagacevschi, care a cîştigat o sumedenie de procese împotriva Republicii Moldova, nu se prea recomandă ca cineva să meargă la Curtea Europeană sesizînd-o asupra unor cazuri de nerespectare a unor drepturi cu caracter economic. Prioritate li se dă celor cu iz politic.

N.A.: - La Curtea de la Strasbourg stau adesea nişte europeni care operează cu alte valori. Eu, de exemplu, am fost omul, caruia i-a fost interceptată ilegal discuţia telefonică cu un ambasador prin '96, ca mai apoi aceste discuţii să fie date pe postul Televiziunii Naţionale. Eu cred că acest caz putea fi cîştigat cu brio la Curtea Europeană. Dar ei aşteaptă anume încălcări de astea mici. Judecătorii acolo nu au probleme de felul celor pe care le avem noi. Omul nu poate ajunge chiar atît de uşor la Curtea Europeană, omul n-are bani să i se adreseze chiar aceluiaşi avocat Nagacevschi, care de fapt, multe le face din entuziasm. Alţii însă cer bani din start şi de aceea cazurile acestea nu ajung la Curtea Europeană. Cu toate că pentru Moldova ele au efecte dezastruoase. Din această cauză pleacă oamenii din ţară, ei nu-şi pot găsi locul aici, în ţară, ca să vorbim acuma de lucrurile care interesează astăzi Europa. Ei au mers mult prea departe ca să ne înţeleagă pe noi.

V.N.: – Ei sînt de acuma într-o epocă postmodernistă, ei deja au depăşit modernitatea, iar noi sîntem undeva la începutul modernităţii sau normalităţii, ca să zic aşa.

N.A.:- Ar fi un lucru foarte bun dacă aţi încerca să organizaţi într-o zi o emisiune în direct cu nişte cetăţeni de la sate ca să vedeţi care sînt problemele lor şi atunci vor dispare de la sine unele întrebări de ce şi ce face Europa şi de ce nu facem noi ca europenii. Deunăzi l-am întrebat pe un domn din raionul Orhei "Ce ziare citiţi?" El mi-a spus că ei nu citesc ziare, deoarece poşta lor nu lucrează şi nimeni nu se abonează. Ziarele nu sînt duse în sate. Despre ce fel de drepturi ale omului mai putem vorbi în cazul acesta? Acum se vor ciocni de scumpirile la gaze şi la energia electrică, şi e un prilej de a vedea, în comparaţie cu alte state, care e situaţia la noi. De exemplu, în România s-au scumpit gazele cu 17 la sută, guvernul nu a căutat să identifice vinovatul, deci Rusia sau cine ar fi? Guvernul s-a aşezat şi a elaborat un mecanism real de compensare a diferenţelor, dar este vorba de un executiv preocupat cît de cît de respectarea dreptului la o viaţă decentă.

V.N.: - Dle Andronic, în art. 2 din Constituţia ţării, şi eu întotdeauna am scos în evidenţă acest articol 2,se spune următoarele: suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Alin. 2 "Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului". Dacă noi sîntem poporul şi noi sîntem suverani în ţara asta, aşa interpretez eu acest articol al 2-lea, înseamnă că cei care se află la guvernare, cei care sînt deputaţi, cei care ne administrează destinul, ei, de fapt, sînt în slujba noastră. Aşa înţeleg eu, cel puţin. Vă întreb acum pe dvs. dacă cei care sînt în slujba noastră nu întotdeauna caută să facă bine pentru noi, cum atunci avem noi, poporul, posibilitatea de a-i trage la răspundere, de a-i trage de urechi pe cei care administrează greşit?

N.A.: - Dle Nichituş, vreau să vă împărtăşc nişte sentimente pe care le-am trăit atunci, că am contribuit şi eu la această Constituţie. Noi scriam, cu mare încredere aceste rînduri ale articolului, cu speranţa că nu se va mai întoarce situaţia cînd Partidul Comunist al Uniunii Sovietice era unicul conducător şi exprima voinţa poporului, cînd din numele poporului se făceau toate. Spre regret, am ajuns la ceea ce am ajuns şi acest articol din Constituţie este cu totul călcat în picioare de către actuala guvernare, care conduce din numele poporului. Şi poporul, dacă e să vorbim teoretic, are cîteva posibilităţi să-şi realizeze acest drept exprimat în Constituţie: să iasă la alegeri şi să voteze corect sau să iniţieze un referendum. A fost un partid care a colectat semnături, dar guvernarea nu a recunoscut aceste semnături. Este clar că a fost călcată în picioare voinţa unei mari majorităţi a populaţiei. Trebuie să lămurim cetăţenilor drepturile lor. Chiar şi în Rusia, care ne părea nouă, că este o ţară înapoiată, cu nişte oameni care adică stau şi beau votcă din ceainic, oamenii îşi apără drepturile: dacă nu le plătesc salarii, dacă-şi bat joc de administraţia teritorială, vedeţi la TV, iese oamenii la grevă şi-şi cer drepturile. Ai noştri, poţi să-i dai cu dust, poţi să-i calci în picioare - stau prin case şi nu încearcă să-şi exprime deschis părerea. Toţi sînt speriaţi.

V.N.: - Sau poate sînt indiferenţi, dle Andronic?

N.A.: - Putem spune că partea cea mai activă a plecat peste hotare, ea a protestat, de fapt aceia sînt protestatarii noştri, care au plecat peste hotare din această ţară, deoarece nu şi-au putut găsi de lucru. Ceilalţi sînt pur şi simplu speriaţi, ţinuţi într-o îndobitocire, prin mijloacele de informare în masă. Eu cred că şi răbdarea are malurile ei, şi cetăţenii acestei republici au demonstrat de cîteva ori că pot să-şi apere drepturile în situaţii de criză.

V.N.: - Dle Andronic, Dumneavoastră sînteţi liderul unui partid care deja acţionează în teritoriu. Dincolo de a activa în teritoriu, ce mai face partidul pe care-l conduceţi?

N.A.: - Partidul face bine. Noi, la congres, am convenit că ar trebui să schimbăm şi doctrina, ne-am aliniat la o doctrină a mentalităţii acestei populaţii. Am schimbat denumirea şi, după ce am pus la loc cuvenit lucrurile formale, am mers în teritoriu. Noi avem partide care stau la Chişinău, lîngă Ştefan cel Mare şi discută cu zece oameni. Pe mine nu mă interesează o asemenea politică. Eu sînt om pragmatic, am 46 de ani şi cred eu că a venit timpul cînd trebuie să ne gîndim cu toţii ce lăsăm pe acest pămînt. Îmi dau seama că în 2009 o să am 50 şi că aţi trebuie să cresc o generaţie de politicieni pentru a-i antrena în viaţa politică. La această oră avem o ruptură mare între generaţiile politice – este Lucinschi, Snegur, Voronin care au peste 60 – şi este o parte mare a tineretului care spune: daţi-ne puterea, că noi am făcut studii la Cluj. Am vorbit deunăzi cu o organizaţie de tineret ca la sfîrşit să fiu întrebat: dle Andronic, dar ce program aveţi în domeniul cutare, cutare… pentru tineret? Şi am spus: eu v-am chemat încoace, nu în campanie electorală ca să vă pun la lipit afişe. Eu vreau să ne aşezăm la o masă împreună cu voi şi să elaborăm programele ce ţin de domeniul tineretului. Voi sînteţi cei care cunoaşteţi mai bine aceste probleme.
Oamenii noştri nu mai au nici dorinţa, nici posibilitatea să mai aştepte cum au aşteptat 15 ani să li se îmbunătăţească condiţiile de trai. Noi am îmbătrînit tot aşteptînd. De aceea cred că pragmatismul trebuie să fie pus în capul mesei. Sînt o mulţime de oameni care pot şi ştiu cum se conduce o ţară, cum se conduce un minister, deoarece una este să piui un ministru în funcţie care nu ştie, de exemplu, că subalternii lui au nevoie de salarii, de apartamente şi de multe alte lucruri, pe lîngă faptul ca să mai elaboreze nişte documente. Acesta este lucrul nostru principal în teritoriu - identificarea oamenilor care gîndesc, care au materie cenuşie.

O lege care face mai clară relaţia dintre medic şi pacient

Victor Nichituş: - Tematica discuţiei radiofonice de astăzi într-un cadru mai larg drepturile omului la servicii medicale de calitate. Invitaţii în studioul postului de radio Nova, deputatul Partidului Social Liberal, doamna doctor Valentina Holban, membru al Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, şi doctorul Valeriu Sava, autorul legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacienţilor. Sondajul sociologic realizat în sprijinul implementării Planului Naţional
de Acţiuni în implementarea drepturilor omului, ne arată că 50 la sută din respondenţi califica negativ respectarea dreptului omului cît priveşte accesul la servicii medicale eficiente şi de calitate.

Valentina Holban: - Este desigur dreptul fiecărui cetăţean de a îşi expune punctele de vedere referitoarte la serviciile oferite de către stat. Consider însă că populaţia cade în acest caz victimă lipsei de informaţie referitoare la serviciile pe care le oferă statul după recenta reformă în medicină. Trecerea la serviiciile de asistenţă medicală prin asigurare nu presupune faptul că odată ce ai asigurare medicală instituţia medicală îţi poate oferi toate serviciile gratis. O serie intreagă de servicii medicale de investigaţie costă mult mai mult decît costul unei poliţe de asigurare. Este greşită ideea vehiculată în cadrul unor campanii mediatice, că odată ce ţi-ai procurat poliţa serviciile medicale vor fi gratuite. Este gratuit un minimum de servicii medicale pe care statul în acest moment le poate oferi cetăţenilor săi. De faptul că populaţia este nemulţumită de serviciile medicale oferite de catre stat se face vinovată în primul rînd mass-media care nu a reuşit să aducă la cunoştiinţa populaţiei realităţile din domeniul medicienei prin asigurare.

Valeriu Sava: - Privind accesul la sănătate al populaţiei ca un drept al omului, alături de dreptul la viaţă, dreptul la muncă sau dreptul la un salariu decent, putem spune ca acest drept este unul de o importanţă majoră pentru ţara în care trăim.
Nu trebuie să fie pentru nimeni un secret faptul că nivelul de sănătate a populaţiei este un factor aflat în stîrinsă legatura cu creşterea economică pe care o înregistrează la anumite etape o societate. O populaţie mai sănătoasă poate face mai rapid un salt economic, o populaţie sănătoasă poate avea un indice demografic mai bun, ceea ce înseamnă că viitorul populaţiei acelei ţării este asigurat. Desigur dreptul cetăţeanului la servicii medicale de calitate este unul care trebuie să fie asigurat în ţara noastră, este un drept care, la momentul actual, poate fi realizat prin intermediul ultimelor reforme operate în sectorul medical.
Trebuie de spus că Parlamentul a adoptat legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacienţilor, lege la care am avut posibilitatea s contribui. Este o lege în care este expus punctul de vedere al cetăţeanului asupra serviciilor medicale dar şi o lege prin care medicii la rîndul lor îşi exprimă doleanţele vis-a-vis de pacienţi, o lege care stabileşte pentru prima oară în ţara noastră relaţiile care trebuie să existe între pacient şi cadrul medical, relaţii reciproc avantajoase.

Victor Nichituş: - Avantajoase doar pentru o singură parte, pentru partea care are bisturiul în mînă. Ce facem în cazul în care medicul este pus în situaţia de a accepta o serie de avantaje materiale din partea pacientului ? Ce ne puteţi spune despre dreptul moral al pacientului care, din mare respect pentru munca atît de migăloasă a unui cadrul medical, vine la doctor cu o găină sub braţ? Şi ce ne facem cu acei medici care, lăsînd ruşinea la o parte, îşi pun singuri un preţ pe care îl şi percep?

Valeriu Sava: - Este un fenomen negativ de care trebuie să se ocupe organele abilitate. Nu-i poţi face nimic unui cetăţean care vrea într-un fel oarecare, fie el şi material, să-si mulţumească binefăcătorul. Important este ca cel care a depus jurîmintul lui Hipocrate să nu impună sau să condiţioneze calitatea serviciilor medicale de obţinerea unor beneficii de pe urma pacientului. Relaţiile pacient - medic sînt delicate. O injecţie, la prima vedere, este dureroasă, dar este la fel de necesară. Relaţia medic - pacient se clădeşte în primul rind pe încredere, trebuie să ai încredere în cel care îţi propune tratamentul medicamentos şi să faci eforturile necesare pentru a urma tratamentul, chiar dacă acesta este unul costisitor sau dureros. Pacienţii care au încredere în medicul lor respectă indicaţiile acestuia. Desigur, cadrele medicale trebuie să dea dovadă de respect faţă de pacienţi şi să ţină seama de toate particularităţile bolnavilor. Fenomenul corupţiei în instituţiile medicale din ţara noastră este unul care încă nu a fost analizat în amanunt, nu ştim cine din punct de vedere etic este mai vinovat: cel care oferă un buchet de trandafiri pentru că i-a fost salvată viaţa sau cel care aşteaptă un multumesc pentru o viaţă pe care tocmai a savat-o? Poate cineva stabili preţul unei vieţi omeneşti?

Valentina Holban: - O viaţă de om costă evident mult mai mult decît un buchet de trandafiri, dar s-ar putea ca uneori un buchet de trandafiri să fie mult mai preţios pentru un cadru medical decît orice altceva. Un lucru e clar, salariile cadrelor medicale sînt mici şi nu acoperă acea activitate de zi cu zi desfăşurată pentru salvarea vieţilor omeneşti. Am rămas profund indignată pentru faptul că nu s-a discutat despre o eventuală mărire a salariului mediciilor. Personal consider că statul poate da o dovadă de respect pentru truda de fiecare zi a medicilor prin o atenţie mai sporită faţă de necesităţile pe care le au cadrele medicale. Un salariu mai mare pentru medici poate fi un mijloc de prevenire a fenomenului de corupere a procesului medical din ţara noastră.

Victor Nichituş: - Aţi pus umarul, domnule doctor Valeriu Sava, şi la elaborarea legii cu privire la medicina prin asigurare. Uneori
de la ideia principală lucrurile se mai abat. A fost valabil acest lucru şi în cazul implementării medicinei prin asigurare?

Valeriu Sava: - Ma număr printre cei care am stat la originea legii cu privire la medicina prin asigurare, lege care, ca oricare alta, a trecut prin furcile caudine ale compromisului parlamentar. Implementarea unor politici statale se face ca rezultat al compromisului existent la un moment dat între actorii politici ai momentului. Este dat de la Dumnezeu să ne auzim unii pe alţii şi împreună, mai lăsînd unul de la altul, prin compromis aşadar, să punem în practică ideiile care sa scoată ţara din impas. Nu mai sintem în plin ev şocialist, atunci cind statul putea să-şi permită sa promoveze politici de sănătate costisitoare pentru întreaga populaţie. Ne aflăm în plină epocă de tranziţie de la un sistem de valori la un alt sistem de valori, iar valoarea supremă, omul, trebuie vindecat cu ceea ce avem. Implementarea medicinei prin asigurare are costuri eficiente şi e clădită pe principiul solidarităţii sociale, lucru de care acum în Moldova avem foarte multă nevoie. Nu s-a conştientizat încă de către toţi cetăţenii Republicii Moldova necesitatea solidarităţii, a solidarităţii cu cel care se află la nevoie, a solidarităţii cu cel care este mai trist decît noi - e un lucru firesc în timpuri de tranziţie cînd noile valori nu s-au aşezat. Solidaritatea socială apare atunci cînd conştient cel bogat plăteşte şi pentru cel care este mai sărac, exact cazul medicinei prin asigurare. Plătim cu toţii poliţele, dar nu toţi avem nevoie de serviciile medicale. Au însă nevoie de aceste servicii copiii, bătrînii, săracii. Neplata poliţelor de asigurare de către unii cetăţeni nu înseamnă altceva decît indiferenţa unuia faţă de altul, indiferenţă care macină societatea moldovenească.

Valentina Holban: - Legea cu privire la medicina prin asigurare a fost adoptată de legislativul precedent, însă o bună parte din amendamentele suferite de această lege au survenit şi în perioada recentă. Au fost amendamente care au survenit de la Ministerul Muncii, amendamente care au dat un plus de calitate acestei legi marcată initial de o serie de neajunsuri. Ceea ce bucură e faptul că la ziua de astăzi în cadrul Comisiei parlamentare din care fac parte există patru medici care cunoasc foarte bine problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate al ţării noastre. Noi sîntem cei care, prin votul populaţiei, sîntem delegaţi să veghem că drepturile cetăţeanului, iar în acest caz este vorba de articolul 36 din Constituţia Republicii Moldova care stipulează dreptul cetăţeanului la servicii medicale, să fie respectate. Accesul cetăţeanului la serviciile medicale de calitate se poate face atunci cînd ambele părţi interesate, medicul şi pacientul vor avea parte de reguli clare de comportament. Pentru aceasta Parlamentul moldav a votat legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, legea va intra în vigoare atunci cînd va fi promulgată şi va apărea în Monitorul Oficial.

Valeriu Sava: - Este o lege care vorbeste şi despre instituţiile private, o lege care aduce pe un făgaş de normalitate cerinţele pacienţilor faţă de medici. O lege care va da posibilitate societăţii civile să monitorizeze activităţile desfăşurate în cadrul sistemului de sănătate publică, o lege care va da drepturi în plus atît pentru pacient, cît şi pentru medic.

Emisiuni radio "Drepturile omului sunt drepturile tale"Informare și consultanțăProiect implementat
2014-01-01

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului

Proiectul Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului va fi implementat în perioada 2 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 și va fi finanțat de către Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

Misiunea proiectului: Prin proiectul „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, se va efectua expertiza legislației Republicii Moldova din perspectiva drepturile omului, ceea ce va permite:  

• identificarea și eliminarea problemelor cadrului legal care favorizează apariţia, perpetuarea sau creșterea situațiilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen;

• informarea publicului despre conţinutul proiectelor și mediatizarea proiectelor de acte normative discriminatorii.

 Rezultatele așteptate ale proiectului includ:

• sporirea transparenței procesului legislativ;

• eliminarea de pînă la 1/3 din riscurile legislative ce încălcă drepturile omului, inclusiv a prevederilor legale care generează sau favorizează actele de discriminare;

• informarea mai largă a publicului cu privire la normele discriminatorii din proiectele de legi și abilitarea angajării într-un dialog social-politic calificat cu legiuitorul.

Activități:

1. Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului

Experții vor efectua expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului ale proiectelor de acte normative repartizate utilizînd template-ul electronic.

2. Organizarea conferințelor de presă

Conferințele de presă vor fi organizate pentru a informa mass-media și publicul cu privire la evoluțiile importante în legislație, prin promovarea de noi proiecte de legi în Parlament. La aceste conferințe de presă vor fi prezentate riscurile importante survenite prin promovarea legilor defecte și va fi şi explicat impactul acestora asupra populației.

3. Pregătirea și difuzarea de comunicate de presă pentru mass-media cu privire la constatările importante ale experților asupra proiectelor de legi

Comunicatele de presă vor fi elaborate la necesitate pentru a informa publicul cu privire la noile modificări ale legislației în curs de elaborare (o dată la două săptămîni).

4. Organizarea unei mese rotunde în scopul prezentării eficienței mecanismului de efectuare a expertizei proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului

La sfîrșitul proiectului, va fi organizată o masă rotundă cu reprezentanți ai Parlamentului, autorităților guvernamentale, mass-mediei, societăţii civile și ai altor reprezentanți ai comunității juridice în scopul prezentării eficienței mecanismului de efectuare a expertizei vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului utilizat de către CAPC în 2013-2014. Scopul principal al mesei rotunde va fi de a rezuma realizările de expertiză a vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturile omului în 2013-2014.

<pExpertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omului este efectuată de CAPC în cadrul proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de către Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.</p 

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omuluiExpertizaProiect implementat
2011-01-19

Prin implementarea Campaniei sociale: Nu dau – Nu iau!, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, în parteneriat cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei şi postul de televiziune Publika TV vor organiza o serie de emisiuni TV (10 emisiuni), pe parcursul cărora vor fi puse în discuţie diverse probleme de interes social cu care se confruntă societatea, care vor contribui la ridicarea nivelului de informare a populaţiei, la creşterea gradului de conştientizare a intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei şi, ca urmare, va duce la respectarea drepturilor omului.

Scopul campaniei constituie cultivarea intoleranţei publicului faţă de corupţie prin implicarea mass media, societatii civile si a functionarilor publici in sensibilzarea populatiei despre drepturile omului.

Obiectivele prin care se urmareste contribuirea la realizarea acestui scop sunt:

  • informarea despre drepturile omului si modalitatile de realizare a lor liber de coruptie, precum si informarea despre inovatiile legislative in domeniu;
  • sporirea transparentei autoritatilor publice de a discuta despre coruptia ce afecteaza realizarea drepturilor omului.

Obiectivul campaniei este de a mobiliza cetăţenii şi societatea civilă în scopul abordării, în mod eficient, a fenomenului corupţiei, monitorizării şi evaluării eforturilor Guvernului, construind astfel o punte de legătură între cetăţeni şi instituţiile de stat.
Campania Socială "Nu dau - Nu iau!" este susţinută financiar de The Balkan Trust for Democracy.

EMISIUNEA 1 – 13.09.2011

Corupţia în organele de drept:cine ne apară? (talk-show-ul în limba rusă „День за днем”)

Subiecte in discuţie: Ce este corupţia?
Corupţia şi reticenţa persoanelor de a colabora cu organele de drept.
Asigurarea materială a organelor de drept.  
Profilul moral al reprezentanţilor organelor de drept.

Participanţii la emisiune:

Galina Bostan, presedinte CAPC
Victor Colin, sef Directie prevenire si analitica criminogena, CCCEC
Ion Paduraru, ex-ministru al justitie, avocat
Vitalie Sisianu, inspector superior in Directia securitate interna, MAI

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/------------------------coruptia-in-organele-de-drept--cine-ne-apara_487801.html


EMISIUNEA 2 – 15.09.2011

 Scoaterea copiilor din ţară(talk-show-ul în limba română „Ţara lui Dogaru”)

Subiecte in discuţie: Problemele oamenilor plecaţi peste hotare.

 Copiii – victime ale problemelor economice şi personale ale părinţilor.

Participanţii la emisiune:

Domniţa Pagoni, expert CAPC

Daniela Răilean, inspector principal, CCCEC

Angela Ganea, şef al secţiei reîntregirea familiei şi adopţiei, Direcţia principală protecţia copilului, Primăria mun. Chişinău

Alexandru Donici, şef adjunct al Direcţiei Documentare a populaţiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV:http://www.publika.md/tara-lui-dogaru--scoaterea-copiilor-din-tara_487881.html


EMISIUNEA 3 – 20.09.2011

Asigurările medicale: Asistenţă medicală gratuită sau durere „garantată” de cap? (talk-show-ul în limba rusă „День за днем”)

Subiecte in discuţie: Care sunt serviciile medicale garantate de poliţa de asigurare?

  Care sunt rezultatele palpabile ale CNAM?

    Oportunitatea introducerii unui sistem mixt de asigurare în medicină, inclusiv de acumulare a  mijloacelor financiare a plătitorului.

Participanţii la emisiune:

Mariana Kalughin, expert CAPC
Sergiu Buşmachiu, ofiţer CCCEC

Iurii Osoianu, director general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină

Tatiana Zatîri, şef direcţie politici ajutor medical, Ministerul Sănătăţii

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV:http://www.publika.md/------------------------asigurarile-medicale---asistenta-medicala-gratuita-sau-durere-garantata-de-cap_487851.html


EMISIUNEA 4 – 22.09.2011

Cine sunt „provocatorii” actelor de corupţie  (talk-show-ul în limba română „Ţara lui Dogaru”)

Subiecte in discuţie: Cum poate fi intentat un dosar penal pentru corupţie?

 Provocarea – o probă?

Participanţii la emisiune:  

Galina Bostan, presedinte CAPC
Bogdan Zumbreanu, sef Direcţie urmărire penală, CCCEC

Vitalie Budeci, avocat, profesor drept penal

Anatol Donciu, avocat, profesor drept procesual penal

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul  PublikaTV:http://www.publika.md/tara-lui-dogaru--cum-se-pedepsesc-provocatorii-actelor-de-coruptie_488761.html


EMISIUNEA 5 – 27.09.2011

Asigurările sociale: tinereţe scumpă şi bătrâneţe în sărăcie (talk-show-ul în limba rusă „ДЕНЬ ЗА ДНЕМ”)

Subiecte in discuţie: Cum sunt cheltuiţi banii din fondul social?

Cum putem să ne asigurăm, că plătind sume mari în fondul social vom beneficia şi de o pensie decentă?

Participanţii la emisiune:

Mariana Kalughin, expert CAPC

Tatiana Mostovei, inspector principal al Directiei prevenire si analitica criminogena, CCCEC

Laura Grecu, şef direcţie politici de asigurări sociale, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/------------------------asigurarile-sociale--tinerete-scumpa-si-batranete-in-saracie_495651.html 


EMISIUNEA 6 – 29.09.2011

Relaţia dintre funcţionarii publici şi cetăţenii simpli - Unii cer, alţii dau. (talk-show-ul în limba română „Ţara lui Dogaru”)

Subiecte in discuţie: Constituie o contravenţie nu numai faptul de a cere/lua mită, dar şi a da mită.

  Ce prevede legislaţia în aceste cazuri?

 Problema autorizaţiilor de construcţie.

 Participanţii la emisiune:

Domniţa Pagoni, expert CAPC
Victor Colin, sef Directie prevenire si analitica criminogena, CCCEC

Gheorghe Raileanu, sef direcţie autorizare si disciplina in construcţii,

Anatol Zolotcov, viceministru al construcţiilor
Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/editie-speciala--mita--obisnuinta-moldovenilor_499111.html


EMISIUNEA 7 – 04.10.2011

Corupţia şi procesul de înfăptuire a justiţiei (talk-show-ul în limba rusă „ДЕНЬ ЗА ДНЕМ”)

Subiecte in discuţie: Asigurarea materială a judecătorilor.

Numirea şi promovarea judecătorilor.

  Comportamentul părţilor în proces.

Ineficienţa legilor.

  Numărul mare de dosare aflate pe rol în instanţele de judecată.

Participanţii la emisiune:

Galina Bostan, preşedinte CAPC
Bogdan Zumbreanu, şef adjunct al Direcţiei Generale urmărire penală, CCCEC

Nicolae Esanu, ex-viceministru al justiţiei

Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitoring al Autoritarilor Publice, avocat

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/------------------------coruptia-din-sistemul-judecatoresc_509471.html


EMISIUNEA 8 – 06.10.2011

Vama – “drumul de aur”? (talk-show-ul în limba română „Ţara lui Dogaru”)

Subiecte in discuţie: Cazuri de contrabandă se înregistrează mai des, şi totuşi, vameşii români înregistrează mult mai multe cazuri.

 Cum dispare contrabanda pe teritoriul Moldovei?

Participanţii la emisiune:

Radu Jigău, expert CAPC
Oleg Ganuşceac, sef de Direcţie, CCCEC

Iurie Ceban, Director Departament, Serviciul Vamal

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/tara-lui-dogaru-vama-prin-care-treci-cu-bani_509781.html


EMISIUNEA 9 – 11.10.2011

Învăţăm corupţia de la grădiniţă sau cât ne costă învăţământul gratuit (talk-show-ul în limba rusă „ДЕНЬ ЗА ДНЕМ”)

Subiecte in discuţie: Care sunt costurile instruirii suportate de părinţii copiilor?

Asociaţiile părinteşti.

Cum sunt cheltuiţi banii Asociaţiei.

Există o transparenţă a cheltuielilor?

 De ce nivelul pregătirii elevilor este tot mai slab?

Participanţii la emisiune:

Stela Pavlov, expert CAPC
Sergiu Carapunarlî, sef adjunct de Direcţie, CCCEC

Viorica Pelivan, metodist, Direcţia generala de învăţămînt, Primăria mun. Chişinău

Valentin Crudu, sef direcţie învăţămînt preuniversitar, Ministerul Educaţiei

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV: http://www.publika.md/------------------------invatamant-gratuit-in-legislatie--dar-cu-bani-in-salile-de-clasa_516091.html


EMISIUNEA 10 – 13.10.2011

Corupţie în poliţie (talk-show-ul în limba română „Ţara lui Dogaru”)

Subiecte in discuţie: Banii fac să dispară orice probleme cu legea.

Nivelul încrederii în organele de drept.

Participanţii la emisiune:

Galina Bostan, preşedinte CAPC
Vitalie Verebceanu, şef Direcţie, CCCEC

Mihai Lupu, avocat

Viorel Morari, Procuror adjunct, Procuratura anticorupţie

Subiectul integral, îl puteţi urmări pe site-ul PublikaTV:http://www.publika.md/tara-lui-dogaru--institutiile-de-drept-si-coruptia_519581.html

 

Campania socială "Nu dau- Nu iau"Informare și consultanțăProiect implementat
2005-02-14

Începînd cu 14 februarie 2005 şi pînă în ziua alegerilor 6 martie 2005, consultanţii juridici ai Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au acordat asistenţă juridică gratuită în domeniul electoral. Asistenţa juridică gratuită a fost acordată alegătorilor, ziariştilor, ONG-urilor şi a constat în:

  • acordarea consultaţiilor juridice;
  • întocmirea cererilor, documentelor;
  • reprezentarea persoanelor interesate în faţa Comisiei Electorale Centrale sau a instanţei judecătoreşti;
  • medierea situaţiilor de conflict.

În cadrul implementării proiectului au fost instituite 7 linii fierbinţi: în Chişinău (022) 23 83 84, în Bălţi (0231) 2 33 30, în Cahul (0 299) 3 22 50, în Căuşeni (0 243) 2 76 16, (0 243) 2 76 17, în Comrat (0 298) 2 49 82, (0 298) 2 25 68.

Proiectul „Asistenţă juridică gratuită în litigiile electorale” a fost sprijinit de Fundaţia Eurasia cu suportul financiar al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID).

Asistenţă în litigiile electoraleLegislațieProiect implementat
2016-09-01

Proiectul „Asistenţă juridică gratuită în litigiile electorale” este implementat în perioada 01 septembrie -1 decembrie 2016 şi este finanţat de către Freedom House SUA.

Scopul Proiectului:

  • asigurarea asistenţei juridice gratuite şi facilitarea accesului la justiţie a alegătorilor;
  • promovarea apărării dreptului la vot prin intermediul unei campanii informaţionale

Principalele activităţi ale proiectului includ:

1.Training pentru consultanţii juridici (operatorii liniei fierbinţi).

2.Campania informaţională va include difuzarea la TV şi radio a spoturilor publicitare video şi audio de promovare a alegerilor prezidenţiale corecte şi a liniei telefonice fierbinţi. Totodată, prin intermediul altor ONG şi a instituţiilor publice vor fi distribuite postere în limba română şi rusă de promovare a liniei fierbinţi.

3.Asistenţa juridică gratuită, care constă în acordarea consultaţiilor juridice; întocmirea cererilor, documentelor; reprezentarea alegătorilor în faţa instanţelor judecătoreşti; medierea situaţiilor de conflict. În caz de necesitate (încălcări grave ale legislaţiei electorale), juriştii se vor deplasa la faţa locului. Informaţia despre încălcările legislaţiei electorale va fi transmisă ONG-urilor care monitorizează procesul electoral.

4.Monitorizarea procesului electoral. Rezultatele monitorizării vor fi prezentate în cadrul a 2 conferinţe de presă.

Asistenţă juridică gratuită în litigiile electoraleLegislațieProiect implementat
2014-07-01

Proiectul "Monitorizarea implementării noilor proceduri de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor ", este implementat de CAPC în perioada 1 iulie 2014 - 30 noiembrie 2014.

Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Germană Konrad Adenauer (Konrad-Adenauer-Stiftung, Rule of Law Program South East Europe).

Scopul Proiectului este fortificarea transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova şi a colegiilor din subordinea acestuia responsabile de selecţia şi evaluarea performanţelor judecătorilor.

Obiectivele Proiectului sînt următoarele:

  1. Instituirea unui mecanism monitorizare a procedurilor de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor;
  2. Informarea publicului privind activităţile dezvoltate de colegiile pentru selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor;
  3. Fortificarea capacităţilor societăţii civile de monitorizare a autorităţilor publice.

Activităţile Proiectului vor fi concentrate pe:

  1. Încheierea unui Acord de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii
  2. Elaborarea unei Metodologii de monitorizare a activităţii colegiilor CSM de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor
  3. Testarea Metodologiei de monitorizare prin asistarea la şedinţele Colegiului de selecţie şi carieră a judecătorilor şi a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.
  4. Elaborarea Raportului de monitorizare privind implementarea noilor proceduri de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor
  5. Organizarea unei Conferinţe de închidere a proiectului prin prezentarea publică a Metodologiei şi a Raportului de monitorizare a activităţii de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilor

Toate acţiunile preconizate în cadrul Proiectului vor fi derulate în cadrul unei cooperări transparente şi reciproc avantajoase dintre CAPC şi CSM.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?
Reload Reload document
| Open Open in new tab

Extrage [627.73 KB]

Monitorizarea implementării noilor proceduri de selecţie şi evaluare a performanţelor judecătorilorMonitorizareProiect implementat
2014-03-03

PROIECTUL

Noi soluţii şi abordări în combaterea corupţiei”

Proiectul "Noi soluţii şi abordări în combaterea corupţiei", este implementat de CAPC în perioada 3 martie 2014 - 30 noiembrie 2014.

Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Soros Moldova.

Scopul Proiectului constă în crearea premiselor legislative necesare pentru implementarea efectivă a instrumentelor şi măsurilor din Convenţia civilă a Consiliului Europei împotriva corupţiei, ratificată de Republica Moldova în decembrie 2003.

Obiectivele Proiectului sunt:

  1. evaluarea gradului de transpunere a prevederilor Convenţiei civile în legislaţia Republicii Moldova şi identificarea lacunelor legislative şi a disfuncţionalităţilor instituţionale în implementarea Convenţiei civile;

  2. preluarea bunelor practici şi a instrumentelor anticorupţie aplicate la nivel european;

  3. iniţierea procesului de perfecţionare a cadrului normativ anticorupţie în vederea creării unor noi mecanisme şi instrumente de implementare efectivă a acestuia;

  4. promovarea unor noi instrumente anticorupţie prin desfăşurarea campaniei de mediatizare.

Activităţile proiectului vor fi îndreptate spre studiul compatibilităţii legislaţiei naţionale şi identificarea lacunelor legislative şi instituţionale, care împiedică implementarea plenară a măsurilor, metodelor şi instrumentelor anticorupţie conţinute în textul tratatelor internaţionale.

În scopul preluării bunelor practici regionale, precum şi pentru oferirea unor recomandări şi soluţii viabile pentru Republica Moldova în contextul implementării Convenţiei civile împotriva corupţiei, va fi efectuată o vizită de studiu în România,care este şi membru al Uniunii Europene şi care a agreat şi integrat în sistemul său legislativ şi instituţional cele mai relevante măsuri anticorupţie promovate la nivel european: confiscarea administrativă, confiscarea extinsă, mecanisme de despăgubire a victimelor şi de recuperare a activelor provenite din infracţiuni etc.

Activităţile analitice şi de studiu derulate în cadrul proiectului vor servi drept suport pentru elaborarea unui set de recomandări şi propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ adresate autorităţilor naţionale responsabile de promovarea politicilor şi administrarea domeniului anticorupţie (Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate, Ministerul Justiţiei, comisiile parlamentare de profil).

Procesul elaborării şi promovării recomandărilor şi propunerilor de perfecţionare a cadrului normativ se va desfăşura într-un cadru larg, cu antrenarea experţilor din partea autorităţilor publice şi din partea societăţii civile, prin activităţi de advocacy şi de mediatizare.

Agenda vizitei de studiu
Raport privind vizita de studiu în România

Lista participanților la vizita de studiu,
București, România
07.04.2014-11.04.2014

N/o

Nume, prenume

Instituția

1.

Bostan Galina

Preşedinte

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

2.

Ioniță Lilia

Coordonator de proiecte

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

3.

Kalughin Mariana

Coordonator de proiecte

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

4.

Pavlov Steluța

Coordonator de proiecte

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

5.

Soltan Corneliu

Comisia Națională de Integritate

6.

Popescu Maria

Şef al Direcţiei Legislaţie şi Expertiză

Centrul Național

Anticorupție

7.

Creangă Ion

Şef al

Direcției Generale Juridice

Secretariatul Parlamentului

8.

Lupașcu Diana

Consultant,

Direcţia Generală Legislaţie,

Ministerul Justiției

 

Noi soluţii şi abordări în combaterea corupţieiInformare și consultanță, LegislațieProiect implementat
2013-06-01

Proiectul "Expertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omului" va fi implementat în perioada 1 iunie 2013 – 31 decembrie 2013 și va fi finanțat de către Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

Misiunea proiectului: Prin proiectul "Expertiza vulnerabilităţi actelor normative prin prisma drepturilor omului ", se va efectua expertiza legislației Republicii Moldova din perspectiva drepturile omului, ceea ce va permite:  

• identificarea și eliminarea problemelor cadrului legal care favorizează apariţia, perpetuarea sau creșterea situațiilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen;

• informarea publicului despre conţinutul proiectelor și mediatizarea proiectelor de acte normative discriminatorii.

Rezultatele așteptate ale proiectului includ:

• sporirea transparenței procesului legislativ;

• eliminarea de pînă la 1/3 din riscurile legislative ce încălcă drepturile omului, inclusiv a prevederilor legale care generează sau favorizează actele de discriminare;

• informarea mai largă a publicului cu privire la normele discriminatorii din proiectele de legi și abilitarea angajării într-un dialog social-politic calificat cu legiuitorul.

Activități:

1. Organizarea unui training pentru experţi

Scopul trainingului este de a dezvolta capacitățile de efectuare a expertizei în domeniul drepturilor omului prin familiarizarea experților CAPC cu Ghidul pentru efectuarea expertizei vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului şi egalităţii gender și cu template-ul electronic.

2. Expertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omului

Experții vor efectua expertiza vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului ale proiectelor de acte normative repartizate utilizînd template-ul electronic.

3. Organizarea conferințelor de presă

Conferințele de presă vor fi organizate pentru a informa mass-media și publicul cu privire la evoluțiile importante în legislație, prin promovarea de noi proiecte de legi în Parlament. La aceste conferințe de presă vor fi prezentate riscurile importante survenite prin promovarea legilor defecte și va fi şi explicat impactul acestora asupra populației.

4. Pregătirea și difuzarea de comunicate de presă pentru mass-media cu privire la constatările importante ale experților asupra proiectelor de legi

Comunicatele de presă vor fi elaborate la necesitate pentru a informa publicul cu privire la noile modificări ale legislației în curs de elaborare (o dată la două săptămîni).

La sfîrșitul proiectului, va fi organizată o masă rotundă cu reprezentanți ai Parlamentului, autorităților guvernamentale, mass-mediei, societăţii civile și ai altor reprezentanți ai comunității juridice în scopul prezentării eficienței mecanismului de efectuare a expertizei vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului utilizat de către CAPC în 2013-2014. Scopul principal al mesei rotunde va fi de a rezuma realizările de expertiză a vulnerabilităţii proiectelor de acte normative prin prisma drepturile omului în 2013-2014.

Expertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omului este efectuată de CAPC în cadrul proiectului "Expertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omului", susţinut financiar de către Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia. 

Expertiza vulnerabilităţii actelor normative prin prisma drepturilor omuluiExpertizaProiect implementat
2014-02-15

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative", va fi implementat de CAPC în perioada 15 februarie 2014 – 15 februarie 2015.

Proiectul este susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands

Misiunea Proiectului: Prevenirea răspîndirii corupţiei în Republica Moldova prin eliminarea normelor defectuoase din proiectele de legi.

Obiectivele Proiectului:

  • identificarea prevederilor legislative care favorizează sau pot favoriza acte de corupţie şi prezentarea recomandărilor privind eliminarea acestor riscuri din cuprinsul proiectelor de legi;

  • sporirea gradului de supraveghere a activismului legislativ al deputaţilor;

  • asigurarea diseminării unor informaţii echilibrate privind riscurile de coruptibilitate în proiectele de legi de pe agenda Parlamentului.

Atingerea obiectivelor Proiectului se va realiza prin derularea următoarelor activităţi:

I. Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative şi altor acte normative – CAPC va continua expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislative înregistrate în Parlament şi a proiectelor actelor normative la solicitarea expresă a unor autorităţi, cu prezentarea ulterioară a rapoartelor de expertiză Parlamentului şi autorităţilor solicitante.

II. Menţinerea şi administrarea unei baze de date on-line privind activismul deputaţilor în Parlament.  Baza de date include informaţii privind proiectele actelor legislative iniţiate şi promovate de către deputaţii în Parlament, informaţii privind participarea deputaţilor în dezbateri şi formularea de către aceştia a propunerilor şi declaraţiilor. Baza de date permite jurnaliştilor şi altor persoane interesate să utilizeze informaţia din baza de date a CAPC pentru a aprecia activismul aleşilor poporului.

III. Informarea publicului despre legislaţia în curs de elaborare prin organizarea conferinţelor de presă şi diseminarea comunicatelor de presă. Oferirea posibilităţii publicului larg de a cunoaşte noile modificări legislative şi/sau oferirea timpului suficient pentru a contesta promovarea unor legi în detrimentul interesului public, de asemenea publicul va putea să aprecieze şi calitatea legilor promovate de partidele politice reprezentate în Parlament.

Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor legislativeExpertizaProiect implementat
2011-10-18

Nivelul redus de încredere a cetăţenilor în justiţie şi percepţia quasi-generală a nivelului avansat al corupţiei în sectorul justiţiei, potrivit Strategiei de Reformă în Sectorul Justiţiei (în continuare – SRSJ), constituie unul din factorii determinanţi ai reformelor în sectorul justiţiei.

Nivelul de încredere a cetăţenilor în justiţie este hîrtia de turnesol care reflectă starea de spirit din societate şi atitudinea acesteia faţă de justiţie. O tendinţă alarmantă a fost observată de Institutul de Politici Publice în luna mai 2011, cînd s-a constatat că doar 1% dintre cetăţenii chestionaţi au răspuns că au încredere totală în justiţie, în timp ce 42% au afirmat că nu au deloc încredere în justiţie.

Prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc reprezintă obiectivele prioritare în reformarea sistemului. De fapt, unul din rezultatele scontate ale SRSJ îl constituie un sector al justiţiei echitabil, calitativ, cu zero toleranţă faţă de corupţie, pentru o dezvoltare durabilă a ţării şi responsabilitate sporită faţă de justiţiabili. Or, corupţia în sectorul justiţiei afectează cele mai importante valori sociale, deoarece sistemul judiciar este construit în aşa fel încît să asigure supremaţia legii, o cerinţă indispensabilă pentru un stat de drept.

Scopul proiectului: Scopul proiectului este de a susţine eforturile autorităţilor în ceea ce priveşte consolidarea integrităţii sectorului justiţiei.

Obiectivele proiectului: Obiectivele proiectului sunt:

  • analiza şi elaborarea unui studiu şi a recomandărilor privind instrumentele de prevenire a imixtiunii în activitatea de înfăptuire a justiţiei şi de prevenire a comportamentului corupţional;
  • analiza şi elaborarea unui studiu privind testarea benevolă cu aparatul poligraf a reprezentanţilor sectorului justiţiei.

Activităţi:

Activitatea nr. 1: Studiul privind instrumentele de prevenire a imixtiunii în activitatea de înfăptuire a justiţiei şi de prevenire a comportamentului corupţional

  • Analiza strategiilor şi a instrumentelor existente, atît legale cît şi practice care sunt aplicate la moment în prevenirea şi combaterea corupţiei în sectorul justiţiei, focusată în special pe evaluarea şi eficienţa acelor instrumente şi strategii în descoperirea, prevenirea şi descurajarea actelor de corupţie;
  • Analiza modificărilor la cadrul legal şi instituţional necesare pentru elaborarea proiectelor de legi şi practicilor necesare pentru consolidarea eforturilor în prevenirea, descurajarea şi descoperirea comportamentului corupţional în cadrul sistemului judiciar şi pentru evaluarea riscurilor şi costurilor implementării unor astfel de instrumente;
  • Elaborarea unui studiu amplu, care să cuprindă detaliat rezultatele analizei menţionate;
  • Formularea recomandărilor specifice pentru dezvoltarea şi implementarea instrumentelor şi strategiilor menite să consolideze lupta împotriva corupţiei în sectorul justiţiei, în concordanţă cu rezultatele stabilite în studiu şi cu cele mai bune practici internaţionale;
  • Elaborarea unei metodologii de monitorizare a impactului noilor instrumente şi strategii recomandate şi de stabilire în ce măsură aceste iniţiative sunt eficiente în prevenirea, descurajarea şi descoperirea comportamentului corupţional în sectorul justiţiei;
  • Organizarea unei mese rotunde în vederea prezentării concluziilor şi recomandărilor studiului;
  • Acordarea asistenţei în elaborarea amendamentelor şi proiectelor de legi pentru implementarea recomandărilor formulate.

 Activitatea nr. 2: Studiul privind testarea benevolă cu aparatul poligraf a reprezentanţilor sectorului justiţiei

  •  Analiza unei posibile eficienţe de testare benevolă cu aparatul poligraf a reprezentanţilor sectorului justiţiei în prevenirea şi descoperirea practicilor corupte, focusate pe punctele forte, punctele slabe şi riscurile unei astfel de testări şi calcularea costurilor aferente unei astfel de testări;
  • Analiza va examina, de asemenea, diferite metode de administrare a unor astfel de testări ca o condiţie la angajare, ca o condiţie prealabilă la promovare, conform unui program regulat sau neregulat sau neanunţat;
  • Analiza celor mai bune practici şi experienţe a ţărilor care au aplicat testarea cu poligraf a funcţionarilor din sectorul justiţiei, recent puse în aplicare de către ţările din Europa de Est şi Centrală, punîndu-se accent pe modul în care aceste programe sunt administrate, riscurile întîlnite şi rezultatele obţinute;
  • Elaborarea unui studiu, care să cuprindă rezultatele analizei menţionate;
  • Formularea recomandărilor bazate pe studiu în ceea ce priveşte implementarea testării benevolă cu aparatul poligraf a reprezentanţilor sectorului justiţiei, focusate pe strategii de administrare a testării cu poligraf pentru a maximiza eficienţa în descurajarea şi descoperirea practicilor corupte;
  • Organizarea unei mese rotunde în vederea prezentării concluziilor şi recomandărilor studiului;
  •  Acordarea asistenţei în elaborarea amendamentelor şi proiectelor de legi pentru implementarea recomandărilor formulate.

 Acest proiect este susţinut financiar de către Ambasada SUA în Moldova.

Soluţii pentru o justiţie incoruptibilăLegislațieProiect implementat
2005-10-18

În prezent, Republica Moldova este parte la un şir de convenţii în domeniul drepturilor omului. Cu părere de rău, acest fapt în sine nu constituie o garanţie eficientă a respectării drepturilor omului, atîta timp cît legislaţia nu este ajustată rigorilor tratatelor internaţionale şi recomandărilor diverselor instituţii internaţionale.

Obiectivul proiectului: elaborarea unui instrument efectiv în vederea armonizării proiectelor de legi cu tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului, ratificate de Republica Moldova.

Prin proiectul “Crearea instrumentelor pentru efectuarea expertizei legislaţiei din perspectiva drepturilor omului şi egalităţii gender” vor fi elaborate:

  1. Ghidul privind efectuarea expertizei legislaţiei prin prisma drepturilor omului şi egalităţii gender.
  2. E-template-ul privind efectuarea expertizei legislaţiei prin prisma drepturilor omului şi egalităţii gender.

Grupurile ţintă reprezintă: întreaga societate, întrucît de rezultatele proiectului vor beneficia toate persoanele, drept urmare a creării condiţiilor pentru adoptarea unei legislaţii conforme exigenţelor drepturilor omului şi egalităţii gender.

Resultele aşteptate reprezintă: un instrumentariu eficient pentru identificarea şi eliminarea cauzelor de ordin legislativ-normativ, care favorizează apariţia, perpetuarea sau creşterea situaţiilor de încălcare a drepturilor omului şi egalităţii gender.

Implementarea proiectului va contribui direct la crearea condiţiilor necesare pentru:

  • Identificarea şi eliminarea cauzelor de ordin legislativ-normativ, care favorizează apariţia, perpetuarea sau creşterea situaţiilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv egalităţii gender;
  • asigurarea monitoring-ului real şi permanent al societăţii civile asupra procesului legislativ în Republica Moldova şi implicarea exponenţilor societăţii civile în acest proces, prin furnizarea expertizei calificate;
  • crearea condiţiilor necesare pentru informarea publicului larg despre conţinutul proiectelor de legi şi mediatizarea proiectelor de legi discriminatorii, prin faptul că parametrii tehnici ai e-template-ului vor fi concepuţi astfel încît să permită publicarea tuturor expertizelor;
  • ameliorarea mecanismului legislativ de protecţie împotriva discriminării, întrucît Ghidul şi e-template-ul vor stabili obligaţia pentru expert de a verifica un şir de elemente, care au drept scop să asigure respectarea drepturilor, nediscriminarea, egalitatea gender.

Activităţi:

  1. Elaborarea Ghidului de efectuare a expertizei prin prisma drepturilor omului şi egalităţii gender

În scopul asigurării diversităţii de opinii urmează a fi angajat un grup din 5 persoane (inclusiv practicieni), specializate în: tehnica legislativă, drepturile omului, jurisprudenţa CEDO.

Ghidul va include, în special, metodologia efectuării expertizei, convenţiile internaţionale în domeniul drepturilor omului, pe care le-a ratificat RM, actele legislative naţionale relevante, jurisprudenţa naţională şi CEDO, elementele cheie pe care urmează să le analizeze expertul, particularităţile expertizei egalităţii gender a actelor legislative, etapele expertizei, etc.

  1. Elaborarea algoritmului e-template

Algoritmul e-template va fi elaborat (de către 2 persoane care au participat la elaborarea Ghidului) în baza Ghidului şi ţinînd cont de experienţa CAPC în domeniul expertizei coruptibilităţii. Algoritmul va constitui baza programării e-template.

III. Elaborarea e-template de efectuare a expertizei

Elaborarea (programarea) e-template şi încadrarea acestuia în arhitectura informaţională a site-ului CAPC va fi efectuată de o Companie specializată în elaborarea produselor informaţionale.

  1. Organizarea mesei rotunde finale

În cadrul mesei rotunde finale vor fi prezentate Ghidul de efectuare a expertizei legislaţiei din perspectiva drepturilor omului, precum şi e-template-ul.

Invitaţi ai mesei rotunde vor fi experţii CAPC, reprezentanţii PNUD/UN Women, funcţionari ai Parlamentului şi ONG-urilor specializate în domeniul protecţiei drepturilor omului.

Crearea condiţiilor pentru eliminarea normelor care pot genera situaţii de nerespectare a drepturilor omului, de discriminare pe orice criteriu este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Crearea instrumentelor pentru efectuarea expertizei legislaţiei din perspectiva drepturilor omului şi a egalităţii gender”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

Crearea instrumentelor pentru efectuarea expertizei legislaţiei din perspectiva drepturilor omului şi a egalităţii genderLegislațieProiect implementat
2012-02-01

Participă şi tu la reforma justiţiei!

Finanţator: Ambasada SUA în RM.

Parteneri: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (Centrul Naţional Anticorupţie), Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei.

Durata Proiectului: 01 februarie 2012 – 31 ianuarie 2013.

Scopul Proiectului: antrenarea activă a cetăţenilor în procesul de reformare a justiţiei.

Obiectivele Proiectului:

  • chestionarea cetăţenilor şi analiza rezultatelor chestionării în ce priveşte nivelul de satisfacţie privind activitatea instanţelor judecătoreşti;
  • sporirea intoleranţei cetăţenilor a fenomenului corupţiei şi identificarea unor acţiuni eficiente de prevenire a corupţiei în sectorul justiţiei.

Activităţile Proiectului:

I.    Realizarea unui studiu sociologic în vederea cuantificării nivelului de satisfacţie a cetăţenilor în ce priveşte sistemul judecătoresc naţional

Studiul va fi realizat prin:

  • chestionarea autoadministrată a justiţiabililor prin boxele amplasate în sediile Curţii Supreme de Justiţie, Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Botanica, Judecătoria Buiucani, Judecătoria Centru, Judecătoria Ciocana, Judecătoria Rîşcani, precum şi chestionarea a 600 justiţiabili operată de către operatorul de anchetă;
  • chestionarea on-line a justiţiabililor prin intermediul unei pagini-web elaborate în acest sens  
  • realizarea a 8 interviuri individuale;
  • realizarea a 3 interviuri în focus-grupuri.

Rezultatele studiului vor fi generalizate într-un raport analitic, care va fi prezentat publicului.  

II. Realizarea unei campanii de sensibilizare anticorupţie

Campania de sensibilizare va fi realizată prin confecţionarea şi diseminarea unor materiale publicitare anticorupţie (insigne şi calendare).

III.  Dezbateri publice „Potenţiale acţiuni de prevenire a corupţiei în sistemul judiciar”

Dezbaterile publice vor avea drept scop antrenarea cetăţenilor în procesul de identificare a unor acţiuni eficiente de prevenire a corupţiei în sistemul judecătoresc şi vor fi lansate prin intermediul presei scrise. Propunerile, sugestiile şi opiniile în scris vor fi recepţionate la sediul CAPC (str. Sfatul Ţării 27, of. 06, Chişinău) sau prin poştă electronică (contact@capc.md) şi vor fi puse în discuţie, cu participarea autorilor celor mai relevante dintre acestea, în cadrul unei conferinţe/sesiuni de dezbateri publice.

Participă şi tu la reforma justiţiei!Informare și consultanțăProiect implementat
2004-01-01

Proiectul "Transparenta înfaptuirii justitiei si sporirea gradului de responsabilitate a judecatorilor" este o initiativa a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei, sustinuta financiar de catre Fundatia Soros - Moldova, prin intermediul Programului de Drept. Acest proiect a demarat în luna octombrie 2004 si este preconizat pentru o perioada de sase luni.

Fiind un proiect pilot în Republica Moldova, acesta instituie monitoring-ul justitiei, în cadrul caruia este verificata respectarea principiului publicitatii procesului si este promovata realizarea acestui principiu. Pe parcursul implementarii proiectului este testata abilitatea justitiei moldovenesti de a deschide usa salii de judecata în fata cetateanului de rînd care îsi doreste sa asiste la proces.

Proiectul constituie o premiera în sensul asigurarii transparentei înfaptuirii justitiei si are urmatoarele

obiective imediate:

  • instituirea unui mecanism eficient de monitorizare a înfaptuirii justitiei cît priveste transparenta înfaptuirii justitiei si responsabilitatea judecatorilor;
  • participarea comunitatii juridice, societatii civile, mass-media la procesul de monitorizare, prin oferirea acestora a posibilitatii de a comenta corectitudinea, profesionalismul, gradul de transparenta a înfaptuirii justitiei si responsabilitatea judecatorilor pentru deciziile adoptate.

obiective de durata:

  • determinarea corpului judecatoresc sa îmbunatateasca calitatea actului de justitie si sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile adoptate;
  • diminuarea fenomenului coruptiei în sistemul justitiei;
  • sensibilizarea si determinarea legiuitorului asupra necesitatii sa dea interpretare cît priveste declararea unui proces închis si asupra necesitatii elaborarii unui mecanism de responsabilizare a judecatorilor pentru deciziile adoptate.

Proiectul "Transparenţa înfăptuirii justiţiei şi sporirea gradului de responsabilitate a judecătorilor", a fost instituit primul monitoring al justiţiei în Republica Moldova, prin intermediul căruia a fost verificata respectarea principiului publicităţii procesului, promovînd de o manieră inedita realizarea acestui principiu, şi anume prin publicarea:

  • informaţiei despre accesul oferit publicului de către instanţele de judecată în procesele de judecată monitorizate (respectarea principiului publicităţii în instanţe)
  • conţinutului proceselor de judecată monitorizate (procese on-line).

Respectarea principiului publicitatii în instante sintetizează informaţia lunară cu privire la accesul acordat de către judecători publicului care exprimă dorinţa de a asista la un proces judiciar.

Procese on-line oferă vizitatorilor site-ului şansa unică a „asista” într-un proces judiciar, desfăşurat în instanţele din Republica Moldova în perioada implementării proiectului. După lectura fiecărui proces on-line vizitatorii site-ului au posibilitatea de a-şi expune părerea şi de a vedea opinia altor persoane despre felul în care se derulează un proces, calitatea actului de justiţie etc.

Cit priveste rezultatele monitorizarii, vezi raportul analitic al CAPC.

Noiembrie 2004

Numărul de procese monitorizate - 100 , dintre ele, 96 - procese publice și - procese închise.
Dintre toate procesele publice, 91 au avut loc în biroul judecătorului și în sala de judecată.
Toate (4) procesele închise au avut loc în biroul judecătorului.

Din toate procesele anunțate publice (96), principiul publicității a fost realizat în 92 cazuri.

 

Motivele invocate pentru care realizarea principiul publicității nu este posibilă, chiar dacă procesul este anunțat public, au fost:

  • insuficiența de spațiu
  • Judecătorul: "Da ție-ți trebu?! Uite că nici scaune nu-s..."
  • După numeroase întrebări despre persoana, ocupația persoanei care dorește să asiste la procesul public, precum și despre scopul urmărit de această persoană, grefiera: "Judecătorul șî așă multă treabă are!"
  • Judecătorul: " Nu numai eu îs judecător și nu numai eu am procese!"

Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității (92), admiterea necondiționată a publicului a avut loc în 64 de cazuri.

Comentariile judecătorilor aferente solicitării publicului de a asista la proces:

  • "Voia neatale ca voia boierului!"
  • "Prima dată cînd cineva să dorească să participe la ședință așa, pur și simplu!"
  • "Dacă doriți să știți, Constituția Republicii Moldova prevede publicitatea ședințelor judiciare, așa că nu este nevoie să ne cerem permisiunea!"

Alte comentarii:

  • Judecătorul s-a arătat nemulțumit pe parcursul procesului de prezența altor persoane decît participanții la proces

Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității, în 28 de cazuri admiterea publicului a fost condiționată de judecător prin formularea următoarelor întrebări / solicitări:

  • "Cine sînteți?"
  • "Cine sînteț? Cu ce vă ocupați șî di și vă trebui asta?"
  • "Da și sînteț?"
  • "Da șini sînteț? Da pintru și vă trebu? Apu, puteț asista, procesu-i public!"
  • "Da șini sînteț? Da noi de-amu sîntem la fine! Ei, da dacă doriți...!"
  • "Sînteț cumva di la o gazetî? Apî vezi să n-apar eu în vre-o murzilcî..."
  • "Da dumneavoastră șini sînteț? Din presă? Sau din altă parte?"
  • "Cine sînteți și cu ce ocazie doriți să asistați?"
  • "Prezențați legitimația, vă rog "
  • "Cu ce treabă? Da cine v-o trimis?"
  • "Da care este scopul dumneavoastră de a participa la proces?"
  • "Da pentru ce aveț nevoie să staț? La mine-i penal, da sînt multe procese civile! Șî încă să vedem dacă am sală...!"
  • "Ați asistat și în alte procese?"
  • "Da cunoașteț pe cineva din părți?"

Alte constatări:

Deseori, din lipsa numărului suficient de scaune, persoanele care doresc să asiste la proces, cît și participanții la proces sînt nevoiți să asiste în picioare.

Din toate procesele anunțate închise (4), încheiere motivată la momentul declarării procesului închis a fost adoptată cazuri. Motivele invocate în încheiere au fost:

  • Nedivulgarea informațiilor confidențiale (în legătură cu executarea contractului de acordare a serviciilor juridice)
  • Respectarea vieții private a părților din proces (decăderea din drepturile părintești)

În cazuri în care nu a existat încheiere motivată la momentul declarării procesului închis, judecătorul nu a dorit să prezinte nici un motiv pentru care ședința de judecată se desfășoară închis .

Acțiunile întreprinse de judecător pentru a nu permite participarea publicului la proces, în lipsa unei încheieri motivate, au fost:

  • solicitarea prezentării buletinului de identitate, legitimației de serviciu etc.;
  • solicitarea informațiilor despre scopul și motivele din care o persoană dorește să asiste la proces;
  • interzicerea expresă de a participa la proces.

Decembrie 2004

Numărul de procese monitorizate - 116 , dintre ele, 110 - procese publice și - procese închise.
Dintre toate (110) procesele publice, 81 au avut loc în biroul judecătorului și 29 în sala de judecată.
Dintre toate (6) procesele închise, au avut loc în biroul judecătorului și în sala de judecată.

Din toate procesele anunțate publice (110), principiul publicității a fost realizat în 95 cazuri.

 

Motivele invocate pentru care realizarea principiul publicității nu este posibilă, chiar dacă procesul este anunțat public, au fost:

  • Judecătorul:"Niși nu știu! Șî așă-i multă lume!"
  • Lipsa spațiului din biroul judecătorului. Judecătorul:"N-ai sî te-așezi ca indusu-ntr-un ungheri!"
  • Judecătorul:"Nu vă supărați, dar trebuie să înțelegeți starea de lucruri a domnului ... (numele reclamantului), așa că pentru dumneavoastră, ședința este închisă!"
  • Judecătorul:"Nu vă permit să asistaț, pentru că-i proces de divorț și nu cred că părților o să le placă!"Întrebate, părțile au răspuns că nu sînt împotrivă ca alte persoane să asiste la proces. La întrebarea dacă ședința este deschisă, judecătorul:"Da, dar duceți-vă la alt judecător!"
  • Judecătorul:"Tu mătincă ne urmărești, așă-i?"
  • Întrebat dacă ședința este publică, judecătorul:"E publică. Nu, nu puteți să asistați. Cum așa, eu nu vă cunosc! Cînd o să fie indicație de la președintele judecătoriei...!"

Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității (95), admiterea necondiționată a publicului a avut loc în 7de cazuri.

Comentariile judecătorilor aferente solicitării publicului de a asista la proces:

  • "Cum să nu, se poate, se poate..."
  • "Șî dacă așa tare doriț..."
  • "Da, se poate, dar n-a sî vă fie interesant!"
  • "Da, poftim!"
  • "Vă pare ademenitor dosarul?"
  • "La noi ușa e deschisă!"
  • "Da, intrați!"
  • "Dacă vrei, nu-i nici o problemă!"
  • "Dacă dorești... Noi azi pronunțăm hotărîrea."
  • "Puteți participa! Dacă aveți telefon mobil, vă rog să-l deconectați!"
  • "Poftim! Ai să scrii în BBC despre mine!"
  • "N-aveț cu altșeva cu și vă ocupa înainti di sărbători?!"
  • (În glumă)"Numai dacă nu ne pîrîți!"
  • "Sînteți parte la dosar? Nu? Luați loc!"
  • "Tu mătincă ne controlezi!"
  • "Cine sînteți? Lijbă, da?"
  • "Numai fără sfadă!"

Alte comentarii:

  • Pe durata ședinței, judecătorul a atenționat părțile de faptul că ședința este publică, la unele"atacuri"din partea acestora în adresa persoanei care asistă în proces.

Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității, în 18 de cazuri admiterea publicului a fost condiționată de judecător prin formularea următoarelor întrebări / solicitări:

  • "Cum familia?"
  • "Ian să-ni spuneț încă-odată, șini sînteț?"
  • "Cu condiția că aveți 18 ani!"
  • "Prezentați actul de identitate grefierei!"
  • "Prezentați legitimația de avocat! N-aveț?! Da, atunci buletinul!"
  • "Prezentați buletinul, o.k.?"
  • "Sînteți parte? Nu? Cine sînteți? Prezentați buletinul de identitate! Nu aveți? Atunci eliberați sala! Aveți alt act de identitate? Lăsați-l pe masă, cred că cunoașteți regulile de comportament în cadrul ședinței de judecată!"
  • "Nu puteți să asistați, că nu sînt scaune! Da dacă sînteți de acord să stați în picioare, mă rog..."
  • "Nu prea sînt locuri... Văd că ești insistent, dacă vrei, poți sta în picioare!"

Alte constatări:

  • Într-un caz, la solicitarea persoanei de a asista în proces, a intervenit grefiera cu următoarea solicitare:"Prezentați vă rog un document că sînteți avocat-stagiar, pentru că nu la toți judecătorii le place ca cineva să asiste!"
  • De cele mai dese ori, în judecătoriile de sector nu este afișat rolul (lista) proceselor, ora și sala în care acestea urmează a fi examinate. Această împrejurare constituie un impediment major pentru persoanele care doresc să asiste la procesele publice, creînd, totodată, anumite dificultăți și pentru participanții la proces.

Uneori, judecătorii percep dorința altor persoane de a asista la proces ca pe un deranj intenționat al activității sale.

Din toate procesele anunțate închise (6), încheiere motivată la momentul declarării procesului închis a fost adoptată în cazuri. Motivele invocate în încheiere au fost:

  • Respectarea vieții private (apărarea onoarei și demnității)
  • Respectarea vieții private (decăderea din drepturile părintești)

În cazuri în care nu a existat încheiere motivată la momentul declarării procesului închis, motivele invocate de judecători pentru care ședința de judecată s-a desfășurat închis, au fost:

  • Respectarea vieții private (apărarea onoarei și demnității unei persoane fizice, lezate de o publicație periodică)
  • Judecătorul:"Cînd se discută chestiuni intime, Codul de procedură civilă prevede că ședința este declarată închisă! Încheierea va fi pe urmă!"

Păstrarea secretului adopției.


Ianuarie 2005

Numărul de procese monitorizate - 108 , dintre ele, 106 - procese publice și - procese închise.
Dintre toate (106) procesele publice, 64 au avut loc în biroul judecătorului și 42 în sala de judecată.
Dintre toate (2) procesele închise, au avut loc în sala de judecată.

Din toate procesele anunțate publice (106), principiul publicității a fost realizat în 101 cazuri.

Motivele invocate pentru care realizarea principiul publicității nu este posibilă, chiar dacă procesul este anunțat public, au fost:

  • Judecătorul: "Da dumneavoastră cine sînteți?" , persoana: "Sîntem persoane care dorim să asistăm la proces, se poate?", judecătorul: "Nu se poate!", persoana: "Ședința este închisă?" , la care judecătorul a închis ușa în cel mai brutal mod în fața persoanei care a dorit să asiste la o ședință publică.
  • Judecătorul: "Staț pi loc! Cum familia?" , persoana: "Ivanov", judecătorul: "Cum? Da și vreț?", persoana: "Aș dori să asist la proces." , judecătorul: "Da și, sînteț musulimană?" , persoana, surprinsă: "Nu.", judecătorul: "Da și-i cu tiubiteica asta pe cap?" , rîzînd "Am vrut și eu să fac un compliment mai asobenîi! Da și, vreț taman la mini sî asistaț? în jiudicătorii-s 18 jiudicători. Eu și, v-am plăcut șel mai tari?" , cochetînd în continuare "Nuuuuu... Nu sî poati!"
  • Una din părți, reprezentantă a unui minister, s-a opus asistării publicului în procesul public, pe motivul necesității punerii în discuție a informației cu caracter secret. Judecătorul a înlăturat publicul din sală pentru a examina posibilitatea desfășurării ședinței cu ușile închise.
  • Judecătorul a pretins că ședința ar fi închisă, deși în realitate nu era. De fapt, este vorba despre un judecător care și-a stabilit singur regula că ori de cîte ori cineva încearcă să asiste la procesele sale, ele devin imediat "închise", nefixînd măcar acest fapt în mod procesual.
  • Judecătorul: "Așa cum starea în republică este tensionată, am tot dreptul să limitez accesul la ședință". Pentru public a rămas învăluită de mister starea tensionată din republică invocată de judecător ca scuză pentru a limita accesul publicului în instanță.

Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității (101), admiterea necondiționată a publicului a avut loc în 94 de cazuri.

Comentariile judecătorilor aferente solicitării publicului de a asista la proces:

  • "Ședințele la noi sînt publice și toți care doresc pot asista!"
  • "De asistat se poate, dar în cazul cînd nu sînt locuri, judecătorul are dreptul să limiteze accesul la ședință."
  • "Nu este închisă, puteți asista!"
  • "Intră, dacă vrei."
  • "Da, numai dacă aveți telefon mobil - deconectați-l!"
  • "Da dumneavoastrî și, sînteți vreo rudă de-a părților?"
  • "Dumneavoastră cine sînteți? Aveți vreo legătură cu cauza dată? Sînteți martor?"
  • "Dumneavoastră sînteți pe dosar?"
  • "Dumneavoastră sînteți martor?"
  • "Dumneavoastră cine sîneți?"
  • "Familia...?"
  • "Puteți sta, da n-a să vă fie interesant."
  • "Da și, chiar nu vă puteți duce la altșineva?!!"
  • "Da, puteți participa, dacă pentru practică!"
  • "A-a-a! Dumneavoastră așel cu practica!"
  • "Ei, da noi sîntem deja la sfîrșit...!"

Dintre toate procesele anunțate publice (106) în care s-a realizat principiul publicității (101), în de cazuri admiterea publicului a fost condiționată de judecător prin formularea următoarelor întrebări / solicitări:

  • "Da de ce la mine? Vreau să știu cine sînteți!", la care persoana care dorește să asiste la proces răspunde: "Sînt cetățean al Moldovei, am dorința de a asista...", judecătorul: "Aveți vreun document?"
  • "Cu ce ocazie? Sînteți agent american? Care-i rostul? Controlori avem de ajuns! Ne scrieți? (Către părți) Ce părere aveți?" . Constatînd reticența reclamantei, judecătorul: "Nu-s împotrivă, dar vedeți că nu dorește reclamanta și avocatul său. Eu, poftim, aș accepta, dacă aveți vreme de pierdut...!"
  • "Prezentaț document că sînteț avocat-stagiar!"
  • "Da cine sînteț și ce căutați la proces?"
  • La solicitarea persoanei de a asista la procesul public, judecătorul: "Mergeți la oricare altcineva din ceilalți 18 judecători!". La solicitarea repetată de a asista anume în acest proces, judecătorul a invocat lipsa scaunelor. La insistența persoanei de a asista la proces măcar și în picioare, judecătorul nu a răspuns nimic. Pe parcursul ședinței, una dintre părți i-a oferit un scaun persoanei care asista la proces în picioare, la care judecătorul a bruscat-o: "Da pe tine nimeni nu te-a întrebat!"

Alte constatări:

  • într-un caz, judecătorul a solicitat prezentarea actelor de identitate de la persoana care a dorit să asiste la proces și le-a reținut pînă la sfîrșitul ședinței.

Din toate procesele anunțate închise (2), încheiere motivată la momentul declarării procesului închis a fost adoptată în cazuri. În cazuri în care nu a existat încheiere motivată la momentul declarării procesului închis, motivele invocate de judecători pentru care ședința de judecată s-a desfășurat închis, au fost:

  • După ședința la care persoana nu a putut asista, întrebat despre existența unei încheieri motivate judecătorul a răspuns agresiv: "Ședința a fost închisă, secretă și atît...!"

Alte constatări:

  • Este interesant că într-un caz procurorul a declarat că ședința ar fi închisă. întrebat despre aceasta, judecătorul a tăcut și a dat de înțeles că ședința ar fi închisă.

Februarie 2005

Numărul de procese monitorizate - 96 , dintre ele toate 96- procese publice.
Dintre toate (96) procesele publice, 77 au avut loc în biroul judecătorului și 19 în sala de judecată.

Din toate procesele anunțate publice (96), principiul publicității a fost realizat în 96 cazuri. Dintre toate procesele anunțate publice în care s-a realizat principiul publicității (96), admiterea necondiționată a publicului a avut loc în 92 de cazuri.

Comentariile judecătorilor aferente solicitării publicului de a asista la proces:

  • "Nu-i pre interesantă, da dacă vrei poți să stai "
  • "Da nu-i pre interesant, mai bine vină la șelea penale, acolo ai sî rîz!"
  • "Fără probleme!"
  • "N-ai ce face, la pescuit? Poftim, ședința este deschisă!"
  • "Sînteți rude, prieteni, da?"
  • "Dumneavoastră ce, sînteți din presă?"
  • "Da unde sînteți stagiar? Intrați!"
  • "Sînteț martor? Da unde fașeț practica?"
  • "Noi sîntem deja la sfîrșit. Deci, oricum doriți să asistați?"

Dintre toate procesele anunțate publice (96) în care s-a realizat principiul publicității, în cazuri admiterea publicului a fost condiționată de judecător prin formularea următoarelor întrebări / solicitări:

  • "Dacă părțile n-or să fie contra..."
  • "Nu este loc, dar puteți să stați în picioare, în anticameră"
  • "Nu sînteți jurnalist? Nu, atunci nu-i nici o problemă, puteți sta!"

Alte constatări:

  • Atunci cînd rareori ședința se desfășoară în sala de judecată, accesul publicului nu este îngrădit. Verificarea identității persoanei care vrea să asiste la proces de obicei se face atunci cînd ședința se desfășoară în biroul judecătorului.

Părțile în proces nu întotdeauna înțeleg prezența publicului la proces, deși acesta este public, fapt care denotă necunoașterea în societate a unui principiu atît de simplu cum este cel al publicității procesului de judecată.

Acesta este un proces autentic care a avut loc în luna indicată în una din instanţele judecătoreşti din Republica Moldova. În scopul protejării drepturilor şi intereselor persoanelor implicate, numele judecătorului, participanţilor, precum şi orice informaţie de natura a individualiza actorii implicaţi în proces au fost schimbate, iar denumirea judecătoriei nu este dată publicităţii.
 
 
Transparența justițieiExpertiza, MonitorizareProiect implementat
2014-10-15

Începînd cu luna martie 2014, CAPC a devenit partener asociat al rețelei regionale Southeast Europe Leadership for Development and Integrity (SELDI) (pentru detalii, vă rugăm să consultați www.seldi.net), care este o coaliție anti-corupție și de bună guvernare în Europa de Sud-Est, implicând parteneri din nouă țări. Rețeaua funcționează pe baza strategiei comune și a agendei convenite privind acțiunile ce urmează a fi derulate. Obiectivul inițiativei regionale este de a contribui la o societate civilă dinamică în regiune, capabilă să participe la dezbaterea publică și influențarea politicilor și procesul de luare a deciziilor în domeniul luptei împotriva corupției și a bunei guvernări.

Southeast Europe Leadership for Development and Integrity (SELDI)Expertiza, MonitorizareProiect implementat
2019-10-15

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a lansat Centrul de Asistență a Consumatorilor din regiunea Centru (CAS Centru) - structură regională, alternativă, neguvernamentală, care va oferi servicii de informare și consultanță consumatorilor, agenților economici.

Centrul de Asistenţă a Consumatorilor va acorda următoarele servicii:

  1. Informarea consumatorilor în ce priveşte siguranţa alimentară;

  2. Consultarea cetăţenilor privind drepturile consumatorilor;

  3. Acordarea asistenţei juridice primare populaţiei în ce priveşte drepturile de consumator;

  4. Oferirea informaţiilor şi ajutarea populaţiei de a se adresa autorităţilor competente în protecţia drepturilor consumatorilor;

  5. Informarea autorităţilor competente despre depistatea cazurilor de produse alimentare contrafăcute sau periculoase pentru consumatori;

  6. Efectuarea analizelor de laborator şi informarea consumatorului despre rezultatele obţinute;

  7. Identificarea, sistematizarea şi înaintarea propunerilor de ajustare a cadrului normativ în domeniul securităţii alimentare a consumatorilor;

  8. Asistarea şi consultarea ONG-lor active şi interesate în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor;

  9. Consilierea agenţilor economici ce comercializează produse alimentare privind obligaţiile şi drepturile acestora;

În cadrul CAS Centru va funcţiona, de luni pînă vineri, de la ora 9.00 pînă la ora 18.00,               „linia fierbinte” privind drepturile consumatorilor  -  0 22 233 200.  

Pe pagina web www.alegesanatos.md, la fel, puteți adresa întrebări, plîngeri și găsi sfaturi, informații utile pentru consumatori.

Contacte CAS Centru:

mun. Chişinău, str. Sfatul Ţării 27, of. 06

“Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupției” (CAPC)

Facebook: https://www.facebook.com/cascentru

web: www.capc.md

email: viorel.capc@gmail.com  /   contact@capc.md  

În Cahul și Bălți, de asemenea, există centre de referință la nivel regional, ce oferă servicii de asistență consumatorilor în caz de nerespectare a drepturilor acestora.

CAS Cahul: str. 31 August 4B/3, or. Cahul, tel: 0299 84842

CAS Bălți: str. Dostoievski 63, mun. Bălți, tel: 0231 27554, 079999538, 060776441

Centrul de Asistenţă a Consumatorilor din regiunea CentruInformare și consultanțăProiect implementat
2019-11-01

Perioada de implementare: 1 noiembrie 2019 - 31 ianuarie 2021

Proiectul acoperă 3 zone geografice: Centru, Nord și Sud (UTAG)

Finanțator: Reprezentanța Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova din resursele oferite de Uniunea Europeană și Ministerul Federal de Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei 

Parteneri: Asociația Obșteasca “Concordia” (Telenești);  Asociația Obșteasca „Nufărul” (Rezina); "Asociatia pentru Drepturile Omului Lex XXI" (Balti); Asociația Obșteasca „Clinica Juridică Comrat” (Comrat)

Scopul proiectului:  instituirea unui mecanism durabil de monitorizare a sistemului de acordare a ajutorului social prin: crearea unei rețele de ONG locale, care să monitorizeze acordarea ajutorului social, în baza unui instrument unic; elaborarea și punerea în aplicare a unei Metodologii exacte și standardizate de monitorizare a sistemului alocării ajutoarelor sociale la nivel local; asigurarea mediatizării și promovării rezultatelor monitorizării și a recomandărilor de îmbunătățire a mecanismelor de acordare a ajutoarelor sociale.

Principalele activități:

Elaborarea Metodologiei de monitorizare a alocării ajutoarelor sociale de către APL

Monitorizarea alocării ajutoarelor sociale de către APL în baza Metodologiei (colectarea informației de către ONG locale; consultarea ONG locale de către CAPC în procesul monitorizării)

Elaborarea a două rapoarte (intermediar semestrial și final anual) privind alocarea ajutoarelor sociale de către APL în 3 regiuni ale Republicii Moldova: Sud, Centru și Nord

„Ajutorul social în Republica Moldova: între eficacitate și integritate”MonitorizareProiect implementat
2018-06-01

Perioada de implementare: 1 iunie 2018 - 31 ianuarie 2019

Finanțator: Fundaţia Soros-Moldova

Scopul proiectului:

Promovarea principiului integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi informarea unui număr cât mai mare de cetățeni despre problemele de integritate ale candidaților la alegerile parlamentare 2018, prin Campania de monitorizare și informare “Pentru un Parlament Curat 2018”.

Obiectiv 1. Responsabilizarea clasei politice din Moldova, prin antrenarea într-un exercițiu democratic de monitorizare și semnalare publică a problemelor de integritate ale potenţialilor candidați la alegerile parlamentare din anul 2018.

Obiectiv 2. Promovarea votului informat şi conştient prin informarea cetățenilor despre candidații cu probleme de integritate, lansarea publică a profilurilor concurenților electorali, informarea cetăţenilor privind rezultatele monitorizării.

Activități:

- Asistență juridică specializată jurnaliștilor de investigație în timpul elaborării investigațiilor și a profilurilor candidaților și în cadrul unor potențiale procese de judecată

- Monitorizarea candidaţilor, elaborarea investigațiilor jurnalistice și a profilurilor candidaților

- Mediatizarea Campaniei ”Pentru un Parlament Curat 2018”, publicarea investigațiilor jurnalistice la etapa preelectorală

Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament curat 2018MonitorizareProiect curent