Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a prezentat public „Raportul anticorupție pentru anul 2022”, în care sunt reflectate principalele evoluții și noutăți din domeniul anticorupție care s-au produs pe parcursul anului trecut. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai autorităților din domeniul justiției și luptei cu corupția, ai partenerilor externi, ai societății civile și mass-mediei.
Organizat în zece capitole, documentul prezintă o analiză retrospectivă a măsurilor anticorupție realizate în cele mai importante domenii, restanțele și deficiențele identificate de experți, de mass-media și de organizațiile societății civile, cum ar fi: Angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană; Independența și integritatea justiției; Instituțiile anticorupție; Controlul averilor și imbogățirea ilicită; Dosarele de corupție mare; Recuperarea bunurilor infracționale; Instituția avertizorilor de integritate și mecanismele de protecție; Accesul la informație și transparența procesului decizional; Integritatea și transparența în achizițiile publice; Integritatea în afaceri.
Președinta CAPC, Galina Bostan, a afirmat că „raportul prezintă o imagine de ansamblu a situației pe țară, cu enumerarea principalelor restanțe și deficiențe în prevenirea și lupta anticorupție. Constatările raportului pot servi ca sursă agregată de informații pentru autoritățile publice, decidenți politici și funcționari publici. În plus, poate reprezenta un punct de pornire pentru prioritizarea măsurilor anticorupție de către autoritățile publice responsabile, pentru elaborarea și adoptarea politicilor anticorupție, înlăturarea deficiențelor existente în diferite domenii și sectoare, precum și pentru îmbunătățirea instrumentelor și a mecanismelor anticorupție”.
Prezentă la eveniment, coordonatoarea de programe a Ambasadei Suediei, Daniela Vidaicu, a menționat că fenomenul corupției este un impediment pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar parteneriatul cu CAPC, care reprezintă societatea civilă, contribuie la fortificarea capacităților de combatere și prevenire a corupției. Potrivit ei, acest raport este un instrument foarte important, care arată evoluția, progresele și restanțele în diferite domenii anticorupție.
Astfel, cu privire la angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, experții au constatat că, până la finele anului 2022, Republica Moldova a realizat deplin doar 3 din 15 acțiuni anticorupție, cuprinse în Planul pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană. Alte patru acțiuni sunt parțial realizate, iar două dintre acestea sunt în întârziere și vor fi realizate peste termenul indicat în Plan. „Expertizele efectuate asupra unor inițiative legislative anticorupție au constatat mai multe lacune și riscuri. Astfel, extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă nu este nici oportună, nici necesară și poate genera multiple abuzuri, în special din partea organelor de urmărire penală”, se arată în Raport.
În ceea ce privește independența și integritatea justiției, au fost implementate mai multe acțiuni în anul 2022 pentru reformarea sistemului justiției. Acestea vizează alinierea cadrului legal din domeniul sistemului judiciar la noile prevederi constituționale; îmbunătățiri aduse reglementărilor privind Consiliul Superior al Magistraturii și organelor sale specializate, Institutului Național al Justiției și organelor Procuraturii; precum și efectuarea evaluării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting). „Expertizele anticorupție efectuate asupra cadrului normativ care se referă la Comisia Pre-Vetting subliniază necesitatea desfășurării acestei evaluări în baza unor criterii clare și obiective, efectuată de către o instituție imparțială și independentă, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare și, de asemenea, cu garantarea independenței organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, precum și a membrilor acestora”, menționează experții.
În Raport se mai menționează că a rămas neclarificat mandatul anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, iar Serviciul de Informații și Securitate nu publică informații sistematizate privind activitatea instituției. În plus, lucrurile nu par a fi esențial îmbunătățite în activitatea autorităților-cheie din domeniul anticorupție. „Autoritatea Națională de Integritate activează fără președinte, a cărui mandat a încetat, iar organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției de președinte nu pare să constituie o prioritate pentru Consiliul de Integritate. În prima jumătate a anului 2022, rata de refuz în inițierea controlului de avere și a intereselor personale a constituit 76%, iar rata de clasare/încetare a controlului este 51%”, constată experții. O altă remarcă importantă ține de Centrul Național Anticorupție. Instituția are un nou director, numit la începutul anului în curs, după excluderea procedurilor de concurs pentru această funcție, decizie criticată ca fiind contrară standardelor internaționale anticorupție și jurisprudenței Curții Constituționale.
Despre dosarele de mare corupție, experții au constatat că majoritatea dosarelor penale pornite continuă se se afle în etapa de urmărire penală și doar câteva dintre ele au fost trimise în judecată. Deocamdată, nu există vreo sentință de condamnare.
Mai multe constatări și recomandări ale experților, găsiți în Raportul anticorupție pentru anul 2022. Documentul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de către CAPC, cu suportul Suediei. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
