Un grup de deputați a propus un proiect de lege prin care să fie schimbate criteriile de selecție a candidaților la funcția de Procuror General, dar și la funcția de procuror-șef în procuraturi specializate. Inițiativa, semnată de un grup de deputați PAS în frunte cu președinta Comisiei Juridice, Olesea Stamate, vine să extindă criteriile care până acum deschideau calea la aceste funcții doar celor cu activitate în sistemele procuraturii și altor tipuri de juriști, scrie moldova.org.
Totuși, experții CAPC spun că inițiativele au nevoie de mai multe ajustări. Aceștia atenționează că schimbările frecvente sau peste noapte a legislației nu sunt tot timpul binevenite, deoarece cauzează instabilitatea legislativă.
Cine poate fi procuror
Practic, vitrina acestui proiect de lege este schimbarea criteriilor de bază pe care trebuie să le întrunească un candidat la funcția de Procuror General. În prezent, legea din 2016 cu privire la procuratură menționează că un candidat la funcția de procuror:
- are o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror, judecător sau avocat, în R. Moldova;
- deține cetățenia Republicii Moldova;
- cunoaște limba de stat;
- în privința ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
- are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;
- se bucură de o reputație ireproșabilă;
- nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvârșirea unei infracțiuni;
- este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror;
- are calități manageriale;
- în ultimii 3 ani până la anunțarea concursului nu a fost membru și/sau nu a desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizații social-politice;
- în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
Deputații PAS propun modificarea primei cerințe, și anume că acea experiență de minim 10 ani poate fi obținută inclusiv în jurisdicții străine, cum ar fi în organizații internaționale. Asta deschide practic ușa și candidaților din diasporă, care nu au activat în Republica Moldova.
„Oportunitatea alegerii unui Procuror General «din afara sistemului», inclusiv din afara țării, este la decizia politicului, care își asumă aceste riscuri în final. Însă, acest fapt nu trebuie să ducă la revizuirea mecanismelor conceptuale de selectare și accedere în funcția de procuror existente la moment”, concluzionează Viorel Pîrvan, coordonator de proiecte al CAPC.
Procurorul general interimar
La desemnarea unui Procuror General Interimar, autorii intenționează să introducă aceleași criterii precum cele menționate la funcția de Procuror General – adică să fie posibil de desemnat și pe cineva cu experiență de lucru în afara Republicii Moldova.
Experții CAPC menționează însă că legea trebuie să prevadă modalitatea de selectare a candidatului la funcția de Procuror General interimar, întrucât autorii doar fac trimitere la condițiile de numire ale unui Procuror General, spunând că cel interimar trebuie să respecte aceleași condiții.
Totodată, autorii introduc și o prevedere ce se referă la condițiile în care încetează interimatul funcției de Procuror General, prevederi care nu existau în prezent. Astfel, se stabilește că interimatul încetează în următoarele circumstanțe:
- la data semnării de către președinte în condițiile legii a unui Procuror General;
- la expirarea a 12 luni de asigurare a interimatului. În aceste condiții, timp de un an, dacă nu a fost numit un Procuror General, CSP va selecta și propune un alt procuror pentru a asigura interimatul funcției de Procuror General;
- la propunerea CSP, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova.
Experții consideră că aceste condiții trebuie completate de autori. „Pornind de la faptul că în art. 17 se reglementează aspecte privind încetarea interimatului funcției de Procuror General, considerăm oportun de a stabili exact în Lege toate temeiurile de drept care pot duce la încetarea interimatului”, precizează ei.
Modificări la procuraturile specializate
Condițiile pentru a candida la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate sunt similare cu condițiile de a candida la funcția de procuror, existente actualmente în art. 20 din Legea nr. 3/2016, cu unele excepții.
Însă, autorii au exclus două prevederi importante:
- a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției sau, în cazul persoanei care are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcția respectivă, a susținut examenul în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;
- nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională.
În ce privește cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de procuror, inclusiv susținerea examenului în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției (pentru anumiți candidați), aceasta reprezintă o condiție obligatorie pentru numirea în funcție, prevăzută expres în art. 13 din Legea nr. 152/2006 privind Institutul Național al Justiției.
„Propunerea autorilor contravine normelor existente și sistemului creat de accedere în funcția de procuror și, prin urmare, nu ar trebui acceptate de Legiuitor”, menționează autorii opiniei.
La fel, experții spun că excluderea referitoare la testul de integritate este total lipsită de logică. „Nu cunoaștem dacă acestea sunt erori tehnice la elaborarea textului proiectului sau asta e intenția autorilor. Indiferent de cauză, în viziunea noastră, astfel de abordare nu poate fi acceptată”, spune Viorel Pîrvan, coordonator de programe CAPC.
Acesta menționează că cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de procuror, inclusiv susținerea examenului în fața INJ, reprezintă o condiție obligatorie pentru numirea în funcție, iar admiterea candidaților care au fost vizați în dosare de corupție va eroda încrederea în instituția procuraturii, mai ales că una din procuraturile specializate este anume Procuratura Anticorupție.
Alte modificări radicale
Potrivit legii cu privire la procuratură, absolvenții Institutului Național al Justiției care doresc să devină procurori beneficiază de proceduri de promovare în carieră. Astfel, după absolvire, candidații pot participa la concursuri în funcție de locurile vacante anunțate în următoarele trei luni.
De regulă, la concurs sunt scoase mai multe poziții. Pentru a participa la concurs, un candidat la funcția de procuror sau procurorul trebuie să fie inclus în prealabil în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante, ținut de către secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor. Registrul este public și se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor îi apreciază pe toți candidații înscriși în Registru în baza criteriilor prevăzute de legea cu privire la procuratură și conform regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Punctajul total obținut se obține din punctajul acordat de Colegiu și din nota de la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției (sau rezultatul evaluării profesionale în cazul carierei procurorilor). În rezultat, avem o listă a candidaților / procurorilor în ordine descrescătoare conform punctajului obținut.
În momentul în care apar funcții vacante de procuror sau funcții de promovare/transfer, subiectul interesat depune cerere cu indicarea concretă a funcției pentru care candidează (poate indica mai multe funcții). Astfel, cei care au un punctaj mai mare sunt primii care își aleg funcțiile scoase la concurs. În principiu, acest mecanism asigură în prezent accederea celor mai buni candidați.
„Autorii proiectului de lege nu au doar intenția de a exclude posibilitatea de alegere a funcțiilor, dar au ca obiectiv principal excluderea de facto a procedurii actuale de selecție a candidaților la funcția de procuror și de carieră a procurorilor”, menționează Viorel Pîrvan, coordonator de proiecte CAPC.
Totodată, în nota informativă, autorii proiectului de lege notează că prin modificarea art. 24 din legea cu privire la procuratură se dorește fortificarea rolului Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, anume CSP va deveni instituția principală care apreciază candidații, fără a se limita la punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor.
„În speță, prin aceste modificări, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pierde rolul pentru care a și fost instituit”, explică Pîrvan.
În concluzie, autorii opiniei afirmă că atunci când se fac modificări la legislație, acest lucru trebuie făcut într-un proces coordonat și planificat, pentru ca toate modificările legislative să aibă loc într-un proces previzibil, care să rămână în vigoare, fără schimbări structurale, pentru o perioadă de mai mult de 2-3 ani (de preferat, un mandat întreg al actorilor implicați).
