„Reiterăm intempestivitatea promovării și adoptării unei noi Legi cu privire la avertizorii de integritate, care în fond nesocotește și disipează toate eforturile anterioare depuse pentru construirea acestei instituții în Republica Moldova. Adoptarea proiectului nu va încuraja mai mult potențialii avertizori care au fost și sunt încă reticenți să apeleze la acest mecanism, reticență care este alimentată pe de o parte de neîncrederea în autoritățile competente, păstrării confidențialității lor, iar pe de altă parte de incertitudinea și neîncrederea că avertizările de integritate vor fi investigate eficient. Prin urmare recomandăm să fie reconsiderată adoptarea unei noi legi privind avertizorii de integritate și îndemnăm autorii să examineze posibilitatea includerii unor modificări în cadrul normativ deja existent care să consolideze și să clarifice mecanismele de înregistrare, examinare eficientă a avertizărilor de integritate și protecție efectivă a avertizorilor”. Este concluzia experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au analizat proiectul elaborat de Ministerul Justiției.
De asemenea, experții au constatat că autorul nu a respectat normele din Legea privind transparența în procesul decizional și a redus nejustificat termenul de consultare a proiectului de circa 3 ori. La fel, argumentarea conținută în nota informativă nu corespunde exigențelor stabilite de Legea 100/2017 și nu oferă o analiză a realităților sociale și a practicilor deja existente de punere în aplicare a mecanismului avertizorilor de integritate în Republica Moldova.
„Ținând cont de faptul că unul din autorii proiectului este Centrul Național Anticorupție (CNA), urma a fi prezentată o analiză a cursului și finalității avertizărilor de integritate deja înregistrate și examinate de către angajatori și de către CNA, inclusiv rezultatele acestora, deficiențele depistate și potențialele soluții. Or, nota informativă operează cu „gravitatea” unor noțiuni și concepte neuniforme din textul Legii 122/2018 care într-o anumită măsură ar periclita viabilitatea mecanismului, însă alegațiile respective nu sunt susținute de practicile formate. În esență, proiectul reprezintă o combinare/un amalgam neinspirat și contradictoriu de norme din legea în vigoare, nr.122/2018 și Directiva UE”, se arată în opinia CAPC.
Totodată, experții au remarcat că proiectul legii nu intervine conceptual în mecanismele deja existente și soluții pentru depășirea acestora, dar „cosmetizează” o parte din noțiuni. „Ținând cont de practicile curente aplicate de autoritățile publice (inclusiv Ministerul Justiției), anticipăm că proiectul de lege supus analizei va fi oricum promovat în regim de urgență, pentru a „bifa” și a raporta executarea angajamentelor asumate prin documentele semnate cu UE și FMI. Respectiv, s-au formulat un șir de obiecții și recomandări pe textul legii care se referă inclusiv la instituirea unei instituții de supraveghere a autorităților competente la implementarea mecanismului avertizorilor de integritate; revizuirea și consolidarea instrumentelor de reacție și intervenție a OAP pentru asigurarea protecției eficiente a avertizorilor de integritate etc.”, susțin autorii opiniei.
Opinia integrală a CAPC poate fi consultată AICI.
Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
