„Proiectul nu este suficient de fundamentat, fiind nepotrivit din perspectiva standardelor internaționale și naționale. Inițiativa pare a fi conjuncturală. Singurul efect urmărit pare a fi substituirea, în funcții importante, a unor persoane cu altele, iar, potrivit standardelor, modificările legislative nu trebuie să fie ad hominem, altfel spus, ele nu trebuie să urmărească substituirea titularilor de funcții specifice sub pretextul reformei instituționale. Pornind de la nesusținerea, de principiu, a proiectului, nu ne vom expune asupra textului în detalii. În viziunea noastră, cadrul normativ național oferă suficiente instrumente anticorupție, aplicabile judecătorilor, existând și funcționând instituții competente în a le pune în uz”. Este concluzia experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au analizat proiectul de Lege privind evaluarea judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), promovat de către Ministerul Justiției.
Conform opiniei CAPC, proiectul conține reglementări cu impact asupra bugetului. Mai exact, în cazul eventualelor demisii ale judecătorilor CSJ, acestea ar urma să fie acceptate cu achitarea tuturor plăților salariale. „Permanentul argument al „corupției din sistem” nu mai poate fi reținut. Or, urmând logica autorului, la finisarea procedurilor de pre-vetting, organele de autoadministrare a judecătorilor ar fi trebuit să fie „curățate” de „corupți”, astfel devenind „legitimizate” în a decide asupra carierei judecătorilor. De altfel, reamintim că numirea, propriu-zisă, a judecătorilor ține de competența Președintelui Republicii Moldova.
Și în cazul Autorității Naționale de Integritate (ANI), autorul nu ar mai trebui să aibă pretenții. În anul 2022, urmare a intervențiilor legislative și a demisiei din funcție a conducătorului ANI, a devenit funcțională noua componență a Consiliului de integritate. Entitatea nu mai suscită critici din partea oficialilor și, recent, a lansat procedurile de concurs pentru suplinirea funcției de președinte al ANI.
În sfârșit, și Centrul Național Anticorupție (CNA) a devenit „credibil” pentru oficiali. În anul 2022, urmare a intervențiilor legislative și revocării din funcție a conducătorului CNA, Parlamentul a numit un nou director al CNA. Numirea a fost efectuată în condițiile unei discreții nelimitate a parlamentarilor, procedurile de concurs fiind excluse”, explică experții.
Astfel, aceștia consideră că autorul trebuie să explice raționamentul substituirii tuturor acestor instituții, în evaluarea extraordinară a judecătorilor CSJ, instituții pentru care se va cheltui, în anul 2023, estimativ, 716 milioane lei. Potrivit anexei nr. 3 la Legea bugetului de stat pentru anul 2023, se vor cheltui circa 553,5 milioane de lei pentru CSM, 22,2 milioane de lei pentru ANI și 140,86 milioane pentru CNA.
„De altfel, în derulare este procesul de pre-vetting, care, în opinia noastră, tocmai demonstrează caracterul îndoielnic al procedurilor, fiind necesară, mai degrabă, renunțarea de la acestea, decât aplicarea, în fond, a unor proceduri similare în raport cu judecătorii CSJ. În viziunea noastră, analiza experienței Comisiei de pre-vetting este esențială în fundamentarea, dar și în dezbaterea asupra oportunității proiectului”, se mai arată în opinia CAPC.
Experții susțin că acest concept suscită probleme iremediabile din perspectiva standardelor internaționale și naționale. Care sunt acestea, vedeți în opinia CAPC.
Opinia a fost elaborată în cadrul proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de CAPC, cu suportul Freedom House Moldova.
