Mecanismele de plîngere privind corupția în sectorul public sînt utilizate satisfăcător de către cetățeni, iar autoritățile trebuie să desfășoare mai multe acțiuni de încurajare a depunerii plîngerilor privind corupția și eficientizare a examinării acestora. Aceasta este una dintre concluziile „Raportului de evaluare a eficienței mecanismelor de plîngere privind corupția în sectorul public din Republica Moldova”, care a fost prezentat public, în cadrul unei mese rotunde.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ). Discuțiile au fost purtate de către reprezentanții instituțiilor publice centrale și locale, care au participat la exercițiul de chestionare privind nivelul de utilizare și aplicare a instrumentelor de plîngere/sesizare/reacționare la manifestările de corupție și au răspuns la chestionarele on-line elaborate de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).
Prezentă la eveniment, directoarea de țară a Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Claudia Hermes, a menționat că o astfel de analiză este importantă în lupta împotriva corupției și ar putea determina autoritățile să întreprindă măsuri pentru eficientizarea acestor mecanisme de plîngere. „Un element-cheie în lupta cu actele de corupție este un mecanism de raportare bine pus la punct, indiferent dacă vorbim de metodele tradiționale sau de cele digitale. Este important să avem cît mai multe și diferite canale de raportare a actelor de corupție, dar este la fel de important să cunoaștem și impactul acestor raportări”, a afirmat Claudia Hermes.
Studiul a fost elaborat cu scopul de a analiza eficiența mecanismelor și instrumentelor de raportare a corupției în sectorul public, prin evaluarea nivelului de reglementare, accesibilitate și aplicare a acestora, precum şi prin elaborarea recomandărilor în vederea îmbunătăţirii cadrului normativ și a practicilor aplicate în sectorul public. „Pentru a avea o cartografiere cît mai clară a situației, au fost chestionate cinci categorii de entități publice: 13 ministere, 18 autorități administrative autonome, 11 autorități administrative centrale, 33 de autorități administrative din subordinea ministerelor și 70 de autorități ale administrației publice locale. Din păcate, mai mult de jumătate fie nu au răspuns, fie au oferit răspunsuri incomplete”, a subliniat Galina Bostan, directoarea CAPC și una dintre autoarele Raportului.
Astfel, conform datelor din Raport, pe parcursul a cinci ani (perioada 2018-2022 trim. I) au fost depuse 2 691 de plîngeri/denunțuri/autodenunțuri cu privire la infracțiunile sau contravențiile de corupție, dintre acestea 1 874 au fost depuse de către persoanele fizice, iar 807 – de către persoanele juridice. Cele mai multe au fost recepționate de către Centrul Național Anticorupție (1 848), Procuratura Anticorupție (454) și Inspectoratul General de Poliție (379). În total, au fost pornite 2 988 de dosare penale, dintre care 1 073 de dosare au fost transmise în instanța de judecată, iar în 176 de dosare de corupție a fost emisă o sentință.
În aceeași perioadă, autoritățile publice au recepționat 240 730 de petiții, dintre acestea
3 665 s-ar referit la subiecte de corupție. Potrivit autorităților publice, care au înregistrat petiții privitor la subiecte legate de corupție, în perioada 2018-2022 (I trim.), au fost soluționate 3 281 de petiții, 2 993 de petiții privitor la subiecte legate de corupție au fost/sînt în proces de soluționare și 1 236 de petiții s-au aflat/se află pe rolul instanțelor judecătorești.
Datele din Raport mai arată că din 2018, de cînd a intrat în vigoare Legea cu privire la avertizorii de integritate, și pînă în trimestrul I al acestui an, au fost înregistrate și examinate patru avertizări de integritate. În contextul numărului avertizărilor de integritate, șeful Direcției educație anticorupție a CNA, Ion Pruteanu, a venit cu o precizare referitor la faptul că datele incluse în raport nu includ informații privind dezvăluirile externe a practicilor ilegale și a menționat că în perioada 2018-2022 CNA a înregistrat 11 avertizări de integritate.
De asemenea, în Raport a fost punctat că pe parcursul a cinci ani au fost înregistrate: 39 de denunțuri a influențelor necorespunzătoare în cadrul a 13 entități publice; 11 567 de apeluri la Linia Națională Anticorupție; 7 618 de apeluri la entitățile care dispun de linie specializată anticorupție; 1 301 094 de apeluri la liniile instituționale de informare; 71 de sesizări pe plaftorma reLAWed, lansată în 2020.
Pentru remedierea deficiențelor identificate, autoarele raportului au făcut mai multe recomandările pentru eficientizarea mecanismelor de plîngere cu privire la corupție:
- responsabilizarea reprezentanților organelor de drept și a funcționarilor publici pentru activitatea lor și consolidarea capacităților profesionale;
- revizuirea cadrului normativ pentru eficientizarea mecanismelor și instrumentelor de plîngere privind corupția;
- examinarea oportunității creării unui mecanism de control permanent pentru punerea în aplicare efectivă a mecanismelor și instrumentelor de plîngere privind corupția;
- sancționarea persoanelor responsabile de examinarea plîngerilor/denunțurilor/autodenunțurilor, petițiilor, avertizărilor de integritate, apelurilor la linia națională anticorupție etc., care nu întreprind măsurile de rigoare;
- informarea persoanelor, la angajare, despre obligația denunțării influențelor necorespunzătoare și existența sistemului intern (persoana responsabilă desemnată, existența registrului etc.);
- desfășurarea instruirilor periodice, în special pentru noii angajați privind mecanismele și instrumentele de plîngere privind corupția;
- campanii de informare a cetățenilor, juriștilor și specialiștilor din domenii despre avantajele plîngerilor/denunțurilor/autodenunțurilor, petițiilor, avertizărilor de integritate, apelurilor la linia națională anticorupție etc.
Raportul de evaluare a eficienței mecanismelor de plîngere privind corupția în sectorul public din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.
