În 2024, doar 11.6% din oamenii de afaceri din Republica Moldova au fost supuși presiunii și s-au simțit obligați să efectueze plăți neoficiale – de patru ori mai puțin decât în 2017 (44.8%). Datele reies din studiul „Corupția și Mediul de Afaceri: Percepțiile Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova” realizat de iData în cadrul proiectului „Core support to the CAPC” implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) cu suportul Suediei.
Studiul relevă schimbări semnificative și în procentul celor care au oferit plăți neoficiale din propria inițiativă. Acesta a scăzut de la 35,2% în 2017 – la 10,8% în anul curent.
Cine a fost inițiatorul plăților neoficiale? (%)
În ceea ce privește scopul acestor plăți, cu șapte ani în urmă, majoritatea plăților neoficiale (73,7%) erau efectuate pentru a obține mai rapid ceva ce, potrivit legii, se cuvine agenților economici. Aceasta indică faptul că întârzierile și birocrația în procesele legale erau omniprezente, iar plățile neoficiale deveniseră o metodă comună de a grăbi lucrurile.
Până în 2024, acest motiv a scăzut la 44,1%, ceea ce poate sugera o îmbunătățire în eficiența și transparența proceselor administrative, reducând astfel nevoia de plăți neoficiale pentru a accelera obținerea drepturilor legale.
În sectorul/domeniul de afaceri în care activați Dvs., care este scopul plăţilor neoficiale? % din cei care s-au confruntat cu cazuri de corupție (15.8% în 2024 și 24.7% în 2017)
Chiar dacă sondajul arată o îmbunătățire a situației, interviurile desfășurate cu oamenii de afaceri readuc în atenția publică faptul că fenomenul corupției în țara noastră este încă la un nivel ridicat.
De exemplu, agenții economici din municipiul Chișinău consideră că fenomenul corupției persistă sub forma „recunoștinței” pentru serviciile prestate, iar în absența acesteia, rezolvarea problemelor devine dificilă sau chiar imposibilă.
„Sunt oameni care imediat vor să-și hotărască întrebările, iar acestea se hotărăsc imediat doar cu bani, ei știu că până nu dai, nu ești ajutat sau dacă ești ajutat, nu ești ghidat, chiar dacă omul stă la locul de muncă, într-o structură de stat și datoria lui este să-și facă bine treaba”, a precizat respondentul [FG4-F8].
Pentru a raporta un act de corupție, oamenii de afaceri s-au adresat cel mai des la poliție, în aceeași măsură ca și în 2017. În timp ce numărul celor care s-au adresat la Centrul Național Anticorupție a crescut, iar a celor ce s-au plâns la procuratură a scăzut.
Unde v-aţi plâns pe cazurile de corupţie cu care v-aţi confruntat? % din cei care s-au plâns (9.8% în 2024 și 20.7% în 2017)
Notabil este că peste 70% dintre cei care s-au plâns de acte de corupție au declarat că problema lor nu a fost rezolvată, ceea ce poate descuraja alte persoane să raporteze astfel de incidente în viitor.
Studiul mai arată că principalele motive de nesemnalare a cazurilor de corupție sunt: lipsa de încredere în organele de drept (procentul a scăzut de la 46,7% în 2017 la 24,6% în 2024) și frica că afacerea va suferi (procentul a scăzut de la 35% în 2017 la 17,3% în 2024).
Pentru mai multe detalii, dar și alte date relevante despre corupție și integritate în afaceri vă invităm să consultați studiul integral.
Studiul „Corupția și Mediul de Afaceri: Percepțiile Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova” se bazează pe un sondaj de opinie în rândul a 530 agenți economici, o serie de discuții în focus-grupuri, dar și pe interviuri în profunzime. Informațiile au fost colectate în perioada 27 iunie – 2 august 2024, eroarea de eșantionare fiind de ±4.2%.
