Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a prezentat constatările principale ale studiului ”Achiziții publice din domeniul educație, sănătate și siguranța alimentară: riscuri și vulnerabilități”. Studiul evaluează achizițiile din cele trei domenii, care au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor publice, cu identificarea riscurilor de corupție, analiza transparenței, activitatea și rolul autorităților competente, deficiențele cadrului normativ în domeniu.
În debutul discuțiilor, Corneliu Omelian, expert anticorupție și implicarea societății civile în cadrul proiectului GIZ „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, a menționat că studiul vine să reflecte starea lucrurilor cu achizițiile publice în educație, sănătate și siguranța alimentară – domenii de intervenție ale proiectului GIZ, în care au fost identificate riscuri ridicate de corupție.
Viorel Pîrvan, consultant al proiectului din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a menționat că achizițiile publice continuă să fie unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la riscuri de fraudă și corupție, fapt demonstrat de evaluările organizațiilor internaționale, de auditul instituțiilor responsabile, dar și de investigațiile mass-media și societății civile. “Constatările din acest studiu vor fi utile atât pentru autoritățile publice care elaborează politici, cât și pentru cei care implementează și verifică ca aceste prevederi legale să fie implementate corect.”
Tatiana Savva, coautor al studiului, a menționat că cheltuielile pentru achiziții constituie circa 3,1 miliarde de lei din totalul cheltuielilor destinate pentru educație. “Principalele riscuri identificate includ planificarea neconformă și netransparentă a achizițiilor, deficiențe la calcularea corectă a valorii estimate a contractelor, divizarea achizițiilor în contracte separate, lipsa de transparență – 14% au fost acordate prin proceduri necompetitive, deficiențe în executarea și monitorizarea contractelor de achiziții publice.”
Serghei Merjan a subliniat că anual din Bugetul Public Național circa 2,2 miliarde lei sunt cheltuiți pentru achizițiile în sănătate. Principalele riscuri includ lipsa finalității unei proceduri de achiziție – rata de succes ale achizițiilor variază între 58% și 63,5%, estimarea imprecisă a valorii contractelor de achiziții publice, alegerea unei metode de achiziție necompetitive și mai puțin transparente – 40% din valoarea contractelor sunt atribuite fără competiție efectivă, precum și monopolizarea achizițiilor din sănătate – circa 3-5% din autorități contractante au atribuit circa 50-79% din valoarea totală a contractelor, iar 10 operatori economici au beneficiat de circa 48-54% din valoarea totală a contractelor.
Coautorul studiului, Ilie Creciun a afirmat că pentru achiziția produselor alimentare sunt cheltuiți anual de la jumătate până la circa 1 miliard de lei. Principalele riscuri includ existența unei serii de GOST-uri sovietice care încă se mai aplică cu titlu de reguli obligatorii, nereglementarea uniformă a procedurii de recepționare a produselor alimentare, reglementarea lacunară a modalității de prelevare, examinare și returnare a mostrelor.
Recomandările formulate în studiu se referă la necesitatea intervențiilor la nivel de reglementare și la nivel de eficientizare și transparentizare a proceselor în cadrul autorităților contractante, asigurarea publicării informațiilor aferente tuturor achizițiilor planificate și efectuate, profesionalizarea grupurilor de lucru și planificarea eficientă a achizițiilor publice, monitorizarea și controlul riguros al executării contractelor, eficientizarea activității autorităților de control și anticorupție, investigarea și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legii, cu utilizarea indicatorilor de alarmă aferente achizițiilor publice.
Acest studiu este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partener al proiectului este Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției care implementează proiectul “Sensibilizarea publicului și dezvoltarea de soluții digitale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.
