Experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au examinat constituționalitatea prevederilor articolului 3438 din Codul de procedură civilă, prin prisma sesizării acestor norme la Curtea Constituțională. Mai exact, este vorba de mecanismele de control asupra procedurii de testare a integrității profesionale, modalitatea aprecierii rezultatelor testelor de integritate profesională și posibilitatea contestării lor de către agentul public testat.
Potrivit CAPC, în sesizarea sa la Curtea Constituțională autorul a expus argumente cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din art. 3438 din Codul de procedură civilă din cauza afectării dreptului de acces liber la justiție (art.20 din Constituție) și a dreptului la muncă (art.43 din Constituție) a agenților publici testați. În acest sens, autorul sesizării invocă argumente cu privire la:
- confidențialitatea procedurii de apreciere a rezultatelor testului;
- lipsa caracterului echitabil, concret și efectiv al procedurii de contestare a aprecierii rezultatelor testului;
- expunerea instanței de judecată asupra fondului, în lipsa agentului public testat.
Experții CAPC consideră că accesul la justiție prevăzut de art.20 al Constituției nu este încălcat în cazul neimplicarea agentului public testat la etapa aprecierii rezultatelor testului, deoarece agentul public testat are dreptul să conteste atât sancțiunea aplicată, cât și testul de integritatea profesională, fapt ce implică și aprecierea rezultatului testului de integritate profesională. În plus, neimplicarea agentului public testat la această etapă respectă o logică predeterminată. Până în momentul exact stabilit, activitățile asociate testării sunt secrete față de agentul public, fapt care exclude posibilitatea contestării lor înainte de a putea afla despre ele. Momentul juridic în care agentul public află despre testul la care a fost supus este transmiterea raportului de evaluare a integrității instituționale către entitatea din care face parte. În raport se include și informația despre testele desfășurate, descrierea comportamentului agenților publici testați și aprecierea rezultatului ca și pozitiv sau negativ.
În viziunea experților CAPC, normele contestate la Curtea Constituțională nu încalcă articolul 6, paragraf 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, Înalta Curte a stabilit că art. 6 nu se aplică unei proceduri necontencioase și unilaterale, iar în cazul nostru reținem natura civilă și necontencioasă a autorizării și confirmării rezultatelor testelor de integritate. La fel, în bogata jurisprudență a Curții este statuat că art.6 nu se aplică nici în cazul rapoartelor unei misiuni de anchetă care are scopul să stabilească și să consemneze fapte care ar putea servi ulterior ca bază pentru acțiunile altor autorități competente – de urmărire penală, statutare, disciplinare sau chiar legislative, chiar dacă aceste rapoarte ar putea să fi afectat reputația persoanelor vizate.
În Opinia CAPC se mai menționează despre jurisprudența Curții Constituționale, care s-a expus în Hotărârea sa nr.7/2015 în privința controlului judiciar asupra activității de testare. Or, dublul rol al instanței de judecată, de control ex-ante prin autorizare și ex-post prin verificarea respectării condițiilor autorizării și aprecierii rezultatelor testelor de integritate desfășurate, sporește nivelul garanțiilor de respectare a drepturilor fundamentale ale agenților publici testați.
Astfel, experții CAPC consideră că 3438 din Codul de procedură civilă nu contravine prevederilor constituționale ce garantează dreptul la acces la justiție (art.20) și dreptul la muncă (art.43) ale agenților publici testați. Mai mult, potrivit CAPC, Curtea Constituțională ar putea evalua suplimentar posibilitatea adresării Parlamentului Republicii Moldova în vederea concretizării unor aspecte din art.3438 alin.(4) Cod de procedură civilă pentru a îmbunătăți procedura de testare și evaluare a integrității profesionale.
Argumentele la care fac referire experții CAPC pot fi vizualizate AICI.
Opinia CAPC a fost elaborată în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova, și poate fi vizualizată aici.
