Integritatea în afaceri: Mai mult de jumătate dintre companiile moldovenești consideră că mediul de afaceri este satisfăcător de integru

110

Mai mult de jumătate ( 56% ) dintre companiile moldovenești consideră în prezent că mediul de afaceri este satisfăcător de integru, cifre în creștere comparativ cu cele din 2017. Datele reies din studiul „Corupția și Mediul de Afaceri: Percepțiile Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova” realizat de iData în cadrul proiectului „Core support to the CAPC” implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) cu susținerea Suediei.

În 2024, 56% dintre agenții economici din țară consideră că integritatea este satisfăcătoare în mediul de afaceri, percepție care s-a îmbunătățit în raport cu anul 2017, când doar circa 27% avea aceeași părere. O creștere asemănătoare s-a înregistrat și în ceea ce privește integritatea sectorului public în interacțiunea cu mediul de afaceri moldovenesc. Percepția generală că sectorul public are o integritate satisfăcătoare a crescut de la aproximativ 21%, în 2017, la 49%, în 2024.  

Cum apreciaţi integritatea (onestitatea, corectitudine) agenților economici din mediul de afaceri moldovenesc? (%)

 

Cum apreciaţi integritatea (onestitatea, corectitudine) sectorului public, atunci când acesta interacţionează cu mediul de afaceri moldovenesc? (%)

De remarcat este și faptul că s-a diminuat procentul celor care nu au știut să răspundă la întrebările legate de integritatea în mediul de afaceri, ceea ce poate demonstra, inclusiv, o înțelegere mai bună a conceptului de integritate decât acum șapte ani.

Studiul mai arată că îmbunătățirea integrității a fost determinată de anumite acțiuni implementate de autoritățile publice cu suportul donatorilor, cum ar fi: crearea instrumentelor online guvernamentale pentru business (69%);  simplificarea procedurilor de înregistrare și desfășurare a afacerilor (44%); elaborarea ghidurilor și a altor servicii în suportul afacerilor ( 35%) etc.

Care din acțiunile implementate în ultimii ani de autoritățile publice, cu suportul donatorilor, au contribuit la îmbunătățirea integrității? (%)

Interviurile în profunzime, precum și discuțiile din cadrul focus-grupurilor despre corupție și integritate în mediul de afaceri din Republica Moldova vin să confirme și să explice datele sondajului.

De exemplu, agenții economici din regiunile Centru și Sud, inclusiv mun. Chișinău, cred că digitalizarea serviciilor a dus la realizarea multor tranzacții online, reducând astfel necesitatea contactului personal și, implicit, posibilitatea de a oferi mită.

„A scăzut fenomenul corupției grație digitalizării și grație reformei din sistemul de servicii publice. Acum orice certificat, autorizație poate să se depună online, respectiv, anume în acest sector s-a redus darea și luarea de mită”, argumentează respondentul [FG3-F4].

La fel, unii consideră că majorarea salariilor, în special, în sectoarele vulnerabile la corupție, alături de creșterea amenzilor pentru luarea de mită, sunt măsuri percepute ca fiind eficiente în lupta împotriva corupției și creșterea nivelului de integritate.

„Un funcționar public care are un salariu decent nu mai ia mită, vă asigur. Ca antreprenor, sunt des în contact cu funcționarii publici și observ că a dispărut această tendință  de a cerși”, a accentuat respondentul [FG3-B9].

Chiar dacă datele par a fi optimiste în ceea ce privește integritatea în mediul de afaceri, percepția privind fenomenul corupției ce vizează întreprinderile mici și mijlocii rămâne la fel de îngrijorătoare în comparație cu anul 2017, fiind înregistrate creșteri sau scăderi mai mult sau mai puțin semnificative pe diverse aspecte.

Percepțiile generale ale mediului de afaceri

Pentru mai multe detalii, dar și alte date relevante despre corupție și integritate în afaceri vă invităm să consultați studiul integral.

Studiul „Corupția și Mediul de Afaceri: Percepțiile Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova” se bazează pe un sondaj de opinie în rândul a 530 agenți economici, o serie de discuții în focus-grupuri, dar și pe interviuri în profunzime. Informațiile au fost colectate în perioada 27 iunie – 2 august 2024, eroarea de eșantionare fiind de ±4.2%.