O bună parte dintre instrumentele anticorupție aplicate în ultimii ani în sistemul judecătoresc nu au fost suficient de eficiente. Bunăoară, niciun candidat la funcția de magistrat nu a fost testat la poligraf, deși acest fapt este obligatoriu conform legii. Totodată, registrele privind cadourile primite și declarate de judecători nu sunt publice. La fel, nu există până în prezent un raport complet privind repartizarea aleatorie a dosarelor în toate instanțele din țară, deși anterior au fost depistate mai multe cazuri de manipulare a sistemului. Concluziile aparțin experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, care au monitorizat cum au fost puse în aplicare instrumentele anticorupție printre judecători, în perioada 2012-2016, și se conțin într-un raport preliminar rezultatele căruia au fost prezentate la ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație de miercuri, 15 martie.
Autorii raportului și-au propus să analizeze modul în care au fost puse în aplicare mai multe instrumente anticorupție aplicabile judecătorilor, în perioada 2012-2016: verificarea titularilor și a candidaților la funcții; testarea la poligraf; declararea și controlul averii și intereselor personale; testarea integrității; declararea comunicării interzise și a cadourilor; avertizarea de integritate; liniile telefonice anticorupție și distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe.
În urma chestionării reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, ai Centrului Național Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate și Serviciului de Informații și Securitate, autorii au ajuns la concluzia că instrumentele enumerate mai sus au fost aplicate, dar nu în măsura potrivită, așa că să aibă o eficiență maximă.
Bunăoară, niciunul dintre candidații la funcția de judecător nu a fost supus testării la poligraf, deși prevederea este una obligatorie. Potrivit reprezentanților CSM, Consiliul poartă negocieri cu Centrul Național Anticorupție pentru a putea desfășura această activitate. Mariana Kalughin, expertă la CAPC, a precizat că CSM a anunțat tender pentru achiziționarea poligrafului, însă nimeni nu s-a înscris în concurs, iar la solicitarea repetată de a publica anunțul pentru un nou concurs, Agenția Achiziții Publice a refuzat. Ulterior, a fost solicitat suportul CNA. „Am fost nevoiți să constatăm că instrumentul dat nu este pus în aplicare, fapt determinat nu doar de cauze instituționale, dar și legislative”, a adăugat Mariana Kalughin.
Autorii s-au referit și la declararea cadourilor de către magistrați. „Am căutat compartimentul privind registrul cadourilor pe portalul instanțelor de judecată și pe site-ul CSM, dar nu l-am găsit nicăieri, deși el trebuie să fie public. Am aplicat tehnica petiționarului anonim, rugând un cetățean obișnuit să meargă pe la instanțele judecătorești și să cerem registrul cadourilor. Ne-am ciocnit de reacții precum «Ce fel de registru? Noi nu avem așa ceva!» sau, la Curtea de Apel, persoana responsabilă nu a fost de găsit. Am găsit un astfel de registru la Judecătoria sectorului Botanica, iar aici am găsit nouă înscrisuri pentru anii 2014-2015, iar pe următorii ani – niciun înscris”, a spus Galina Bostan, președinta CAPC, precizând că la celelalte instanțe de fond din Capitală accesul la registre a fost îngreunat.
Totodată, în ceea ce privește avertizarea de integritate, pe parcursul perioadei de monitorizare la CSM nu a fost depusă vreo avertizare de integritate sau vreo cerere a avertizorilor de integritate privind acordarea măsurilor de protecție. De asemenea, nu a fost sancționată nicio persoană pentru neasigurarea măsurilor de protecție.
Autorii mai arată că, până în prezent, nu există un raport complet privind repartizarea aleatorie a dosarelor în toate instanțele de judecată din țară, asta deși au fost depistate mai multe cazuri de manipulare a sistemului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor (sistemul PIGD) în instanțele din Republica Moldova.
Raportul integral poate fi accesat la: https://www.capc.md/files/raport_monitorizare_martie_2017.pdf
