Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a efectuat expertiza coruptibilității proiectului de Lege privind răspunderea ministerială.
Autor nemijlocit al proiectului Legii este un este un grup de deputați în Parlament.
Potrivit autorilor proiectul de lege cu privire la răspunderea ministerială are drept scop principal întărirea responsabilității
personale a unor persoane ce exercită funcții de demnitate publică, și anume membrilor Guvernului. Proiectul reglementează două forme de răspundere
ministerială răspunderea politică și răspunderea juridică. Răspunderea politică poate fi colectivă sau individuală și poate fi cerută de către Parlament.
Răspunderea colectivă a Guvernului intervine în urma adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură, prin care se exprimă
neîncrederea față de activitatea Guvernului și constă în demiterea acestuia.
Răspunderea politică individuală a membrului Guvernului poate lua mai multe forme în funcție de acțiunile lui și de gravitatea acestora. Aceasta poate interveni pentru activitatea generală a instituției pe care o conduce sau drept rezultat al acțiunilor/inacțiunilor proprii, în calitate de membru al Guvernului, sau de conducător al unei autorități publice. Totodată, membrul Guvernului poate fi tras la răspundere pentru acțiunile sau inacțiunile funcționarilor publici din cadrul autorității pe care o conduce și
pentru consecințele cauzate de îndeplinirea de către aceștia a ordinului sau dispoziției ilegale a conducătorului autorității. Astfel, în afară de răspunderea pentru propriile fapte, responsabilitatea unui membru al Guvernului poate fi angajată datorită actelor funcționarilor săi: fie aceștia au lucrat fără acordul ministrului, fie, având cunoștință de acțiunile ilegale ale subordonaților săi, ministrul nu a întreprins măsurile necesare. Răspunderea politică individuală poate lua mai multe forme, cum ar fi prezentarea de
informații, lămuriri sau declarații, prezentarea de scuze, întreprinderea anumitor acțiuni. Aceste forme de răspundere pot interveni și pentru faptele săvârșite în calitate de persoană privată. Ca un ultim remediu, Parlamentul poate adopta o moțiune, prin care să ceară Prim-ministrului începerea procedurii de revocare din funcție a unui membru al Guvernului. Iar în cazul în care Prim-ministru se solidarizează cu cel a cărui revocare se cere, Parlamentul poate iniția procedura de exprimare a neîncrederii față de întreg Guvernul, intervenind în acest caz răspunderea solidară a tuturor membrilor Guvernului.
De asemenea, proiectul de lege reglementează răspunderea juridică a membrului Guvernului. Aceasta poate lua forma răspunderii civile, disciplinare, contravenționale sau penale. Răspunderea juridică poate fi aplicată doar individual față de unul sau, dacă este cazul, mai mulți membri ai Guvernului, fără a lua forma răspunderii colective.
În raportul de expertiză, CAPC a arătat, că nota informativă la proiect nu conține:
– condițiile ce au impus elaborarea proiectului,
finalitățile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
– principalele prevederi, locul actului în sistemul legislației, evidențierea elementelor noi, efectul social, economic și de altă natură;
– referințe la reglementările corespunzătoare ale legislației comunitare și nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Totodată, în opinia CAPC, prevederile legale privind responsabilitatea ministerială sunt absolut necesare într-un stat care se declară orientat spre asigurarea integrității agenților publici și care conștientizează că aceasta îi lipsește. Preocupările pentru proiectul de Lege privind răspunderea ministerială încep de mai bine de zece ani în urmă, un astfel de proiect intrînd în Parlament încă în anul 2000, proiect respins prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1284 din 06.10.2000. Ulterior, elaborarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială a continuat să rămînă în agenda guvernamentală (Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2006, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1130 din
29.09.2006), fără a reuși, însă, să fie promovat. Se pare, că elaborarea, promovarea și adoptarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială, de rînd cu alte proiecte anticorupție, devine un veritabil test de voință politică, care nu poate fi trecut. Astfel, proiectul de Lege privind răspunderea ministerială este de oportunitate notorie și care, după o perfectare în vederea diminuării potențialului de coruptibilitate, ar putea să aibă un impact esențial asupra calității guvernării.
Această expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului "Expertiza coruptibilității proiectelor actelor normative și legislative etapa V", care este susținut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională.
