Centrul de Analiză și Prevenire a
Corupției a efectuat expertiza din perspectiva drepturilor omului a proiectului Legii pentru modificarea și
completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și
a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne; Legea securității statului; ș.a.)
Autor al proiectului este Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
Proiectul de lege propune modificarea și completarea a 13
acte legislative, dintre care 10 sunt legi organice, una este adoptată înainte
de intrarea în vigoare a Constituției – Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, iar două sunt legi ordinare adoptate
după intrarea în vigoare a Constituției – Legea nr. 618-XIII din 31 octombrie
1995 securității statului și Legea nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995 privind
organele securității statului.
Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 reglementează protecția socială a unei
categorii speciale de beneficiari de protecție socială – persoanele angajate în
corpul de comandă și în trupele organelor afacerilor interne, fapt ce presupune
corespunderea cu prevederile articolului 72 alin. 2 lit. j) din Constituție și
cu reglementările relevante din Legea privind actele legislative.
Legile nr. 618-XIII și 619-XIII ce se referă la securitatea statului și la
organele securității statului au fost adoptate după intrarea în vigoare a
Constituției și au statut de lege ordinară. În acest sens, în raportul de
expertiză s-a arătat că prevederile articolului 72 alin. (2) al Constituției și
ale articolului 9 al legii privind actele legislative sunt respectate din
următoarele considerente:
1. Legile 618-XIII și 619-XIII se referă la subiectul
securității statului, care nu este expres prevăzut nici în articolul 72 al
Constituției, nici în articolul 9 din Legea privind actele legislative, însă
există subiectul apărării naționale, care este menționat în articolul 9 din
Legea privind actele legislative.
2. Legea privind apărarea națională menționează în calitate de instituții
responsabile de domeniul apărării naționale Serviciul de Informații și
Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Protecție și Pază de
Stat.
3. Întrucît de domeniul apărării naționale și de domeniul securității naționale
sunt responsabile aceleași instituții, domeniul securității de stat poate fi
considerat parte integrantă a subiectului apărării naționale, care figurează în
calitate de subiect de reglementare prin lege organică în articolul 72 alin. 2
din Constituție și în articolul 9 din Legea privind actele legislative.
Scopul proiectului de lege potrivit notei informative
este: implementarea prevederilor din Programul de Activitate al Guvernului
”Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare 2011-2014”; implementarea
prevederilor Strategiei Securității Naționale ce țin de remilitarizarea și
restructurarea instituțiilor militarizate ale statului, inclusiv ale
Serviciului de Protecție și Pază de Stat; reglementarea detaliată a
categoriilor de misiuni și sarcini realizate în procesul de asigurare a
securității demnitarilor.
Nota informativă a proiectului de act legislativ supus
expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În
aceasta se face referire la Programul de Activitate al Guvernului pentru anii
2011-2014, în special la compartimentele ce țin de reformarea instituțiilor
statului responsabile de domeniul securității și apărării naționale. Programul
de Activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014 nu conține însă prevederi
exprese ce țin de demilitarizarea și reformarea Serviciului Protecție și Pază
de Stat.
Proiectul de lege este conform Constituției, legislației
corelative și standardelor internaționale.
Proiectul de lege este, în general, conform jurisprudenței
Curții Constituționale, însă ar putea fi declarat neconstituțional în partea ce
ține de prevederea propusă în articolul 23/1 alin. (13) în partea ce ține de
implicarea ofițerilor de protecție în îndeplinirea obligațiilor pentru un
termen de pînă la 6 luni care au fost date în competența unei funcții vacante,
în special cele ce se referă la dreptul la odihnă și la asigurarea unor condiții
adecvate de muncă.
Nu există jurisprudență CtEDO care ar putea fi relevantă în sensul prevederilor
articolului 23/1 alin. (13). În rest, prevederile proiectului de lege sunt
conforme jurisprudenței CtEDO.
Impactul general al proiectului este pozitiv, întrucît stabilește o serie de
reglementări detaliate privind modul de intrare în funcție, exercitarea funcției
și garanțiile în cadrul Serviciului. Există unele reglementări care îmbunătățesc
Legea privind Serviciul de Pază și Protecție de Stat precum excluderea
temeiului de concediere atunci cînd angajații Serviciului intră în funcție
electivă. Cu toate acestea, sunt unele neclarități cu privire la necesitatea de
a mări numărul de membri în Colegiul Serviciului de la 9 la 11 și a funcțiilor
acestui organ consultativ. Mai mult, întrucît funcțiile Colegiului ar urma să
fie de echilibrare cu funcțiile directorului Serviciului, devine inoportună
numirea membrilor Colegiului de către Președintele Republicii la propunerea
Directorului Serviciului.
Din perspectiva impactului de gen proiectul de lege este neutru și nu afectează
într-un careva mod un gen în favoarea altuia.
Raportul complet poate fi accesat pe adresa: https://www.capc.md/ro/expertise/avizel/nr-642.html
Centrul de
Analiză și Prevenire a Corupției
Această expertiză a fost realizată în cadrul
implementării proiectului „Armonizarea legislației cu standardele
internaționale în domeniul drepturilor omului”, în parteneriat cu Apărătorii
Drepturilor Civile din Suedia.
