Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a efectuat
expertiza proiectului Codului educației al Republicii Moldova din perspectiva drepturilor omului.
Autor al proiectului de Lege este Ministerul Educației.
Conform notei informative, proiectul Codului educației al
Republicii Moldova constituie actul normativ de bază în domeniul învățămîntului
de toate nivelurile, care reglementează, sub toate aspectele, funcționarea și
raporturile juridice din sistemul educațional național.
Nota
informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o
argumentare suficientă a promovării proiectului. Totuși
aceasta nu conține o analiză economico-financiară. Or, promovarea unui proiect
de lege fără o analiză economică, indică asupra faptului că se încearcă
evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu
aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.
În
general, proiectul este conform jurisprudenței Curții Constituționale, care
este bogată în hotărîri și decizii în domeniul învățămîntului. Cu toate acestea,
unele prevederi din proiect în redacția
actuală contravin constatărilor Curții
Constituționale și, în consecință, se impune revizuirea acestor prevederi de
către autor.
Proiectul este raliat la instrumentele internaționale și are ca scop
implementarea standardelor internaționale în învățămînt. Totuși, proiectul conține
și unele carențe de ordin conceptual, tehnico-legislativ, precum și prevederi
lacunare, confuze, contradictorii, discriminatorii.
Astfel, de exemplu, autorul propune ca învățămîntul
să fie obligatoriu pînă la vîrsta de 18 ani, fiind inclus în învățămîntul
obligatoriu învățămîntul liceal sau învățămîntul profesional tehnic, însă în
proiect nu sunt indicate consecințele nerespectării acestor prevederi, existînd
riscul ca aceste prevederi să nu poată fi aplicate în practică, avînd un
caracter mai mult declarativ (normă nefuncțională). Totodată, vîrsta de 18 ani urmează
a fi revăzută. Nu sînt reglementate situațiile în care copiii merg la școală mai
devreme de vîrsta de 7 ani sau alte ipoteze, care duc la aceea ca un copil să
finiseze studiile liceale sau profesional tehnice la vîrsta sub 18 ani.
Proiectul
prevede atribuțiile unei noi instituții – Inspectoratul Școlar Național, care va fi
responsabil de evaluarea învățămîntului general, de acreditarea instituțiilor
și de asigurarea calității în învățămîntul general. Însă autorul a omis să reglementeze modalitatea constituirii
acestuia, fondatorii lui, relațiile de subordonare cu acesta, domeniul și aria
de activitate, funcțiile, atribuțiile, modalitatea de organizare și
funcționare, statele de personal, patrimoniul și sursele de finanțare. Aceste
descrieri, chiar și într-o manieră generală, care pot fi dezvoltate ulterior
pintr-un act normativ subordonat legii, obligatoriu ar trebui inserate în
textul Codului.
Conform proiectului este
interzisă publicarea subiectelor examenelor de absolvire a gimnaziului și de bacalaureat
pe durata desfășurării acestora, astfel de încălcări fiind sancționate conform
prevederilor Codului Penal. Codul penal nu prevede sancționarea unor astfel de
infracțiuni. Conform cerințelor legale, dacă pentru executarea actului legislativ
care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative,
se anexează lista acestora și/sau, după caz, și proiectele lor.
Conform proiectului,
dizolvarea instituțiilor de învățămînt privat se va efectua în conformitate cu
prevederile unui Regulament, elaborat de Ministerul Educației și aprobat de
Guvern. Însă potrivit legislației civile, instituția privată de învățămînt este
organizația necomercială (persoană juridică), care acționează în bază de statut
în care este indicat în mod obligatoriu modul de lichidare a organizației. Totodată,
legislația stabilește expres care sînt temeiurile de dizolvare a unei persoane
juridice: hotărîrea organului ei competent, hotărîrea instanței de judecată, etc.
Autorul a stabilit că
instituțiile de învățămînt pot avea și alt statut decît cel de persoană
juridică, ceea ce contravine prevederilor legale. Conform Codului civil,
instituțiile de învățămînt sînt persoane juridice.
Proiectul prevede anumite
competențe și atribuții pentru conducerea instituțiilor de învățămînt, fără să
specifice expres „conducerea”. Or,
conform proiectului este stabilit în calitate de organ de conducere a instituției
de învățămînt consiliul de administrație, consiliul profesoral, personalul de
conducere (compus din director și directori-adjuncți).
Proiectul prevede temeiuri
suplimentare celor prevăzute de Codul muncii, de eliberare a directorului
instituției de învățămînt general din funcție. Aceste prevederi contravin
normelor Codului muncii și pot leza drepturile fundamentale ale unui angajat. În
practică, ar putea apărea numeroase cazuri de restabilire a conducătorilor de
către instanța de judecată pe acest motiv.
Conform proiectului, Consiliului
de administrație al instituției de învățămînt general îi este acordată
competența de gestionare a resurselor financiare provenite din alte surse decît
cele bugetare. Notăm faptul că, Consiliul de administrație nu poate gestiona
resursele financiare ale unei instituții de învățămînt, competență ce trebuie
să revină managerilor instituțiilor de învățămînt. Consiliul de administrație
ar putea interveni ca organ de consultare, dar nu ca unul de decizie. Mai mult ca atît,
este dificil de imaginat că, managerul va gestiona resursele financiare
provenite din surse bugetare, iar Consiliul de administrație pe cele provenite
din alte surse decît cele bugetare.
Obiecțiile detaliate cu privire la proiectul Codului
educației al Republicii Moldova poate fi
accesat pe adresa: https://www.capc.md/ro/expertise/avizel/nr-629.html
În concluziile raportului de
expertiză s-a arătat că proiectul Codului
educației al Republicii Moldova poate fi supus procedurilor de dezbatere și
adoptare cu luarea în considerare de către autor a obiecțiilor și
recomandărilor formulate.
Centrul de
Analiză și Prevenire a Corupției
Această expertiză a fost realizată în cadrul
implementării proiectului „Armonizarea legislației cu standardele
internaționale în domeniul drepturilor omului”, susținut financiar de
Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
