Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a efectuat
expertiza Legii privind fondurile de pensii facultative din perspectiva
drepturilor omului.
Autor al proiectului de Lege este Ministerul Finanțelor. Potrivit autorului, principalele obiective ale
proiectului de Lege sunt: impulsionarea dezvoltării sectorului fondurilor de
pensii facultative; promovarea încrederii publicului în fondurile de pensii
facultative, precum și ridicarea nivelului de protejare a defalcărilor
efectuate în aceste fonduri; alinierea legislației naționale la standardele
Uniunii Europene.
Proiectul Legii privind fondurile facultative de pensii reglementează modul de
constituire, activitate și fuziune a fondurilor de pensii facultative,
stabilește cerințe față de organizarea și funcționarea administratorilor și
depozitarilor fondurilor de pensii facultative, determină principiile de bază
ale controlului de stat asupra activității acestora. De asemenea, sunt
stabilite reguli pentru protejarea intereselor participanților fondului de
pensii cum ar: separarea activelor administratorului de activele fondului,
răspunderea administratorului, normele de dezvăluire și de transparență a operațiunilor
cu activele fondurilor de pensii, constituirea Fondului de garantare a
contribuțiilor în sistemul de pensii facultative.
Nota informativă a proiectului de act legislativ supus
expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului și nici
analiza impactului de reglementare.
Proiectul Legii asigură suficient respectarea
principiului transparenței. Totodată, respectarea principiului participării
este asigurată insuficient, iar principiul responsabilizării nu este asigurat.
Proiectul Legii este compatibil standardelor
internaționale, reproducînd parțial prevederile Directivei 2003/41/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activitățile
și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale, cele
ale art. 4 și 6 din Directiva Consiliului 98/49/CE din 29 iunie 1998 privind
protecția drepturilor la pensie suplimentară ale salariaților și persoanelor
care desfășoară activități independente, care se deplasează în cadrul
Comunității, precum și cele ale art. 22-26 din Directiva 2009/65/CE a
Parlamentului European și Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor
cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament
colectiv în valori mobiliare.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională nu și-a expus poziția asupra
domeniului de reglementare a proiectului supus expertizării, de asemenea nefiind
identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la CtEDO, în
partea ce ține de protecția drepturilor la pensie suplimentară ale salariaților
și persoanelor care desfășoară activități independente.
Proiectul necesită perfectare, inclusiv în scopul diminuării nivelului de
vulnerabilitate, conținînd mai mulți factori de vulnerabilitate cum ar fi:
omisiune/ignorare a drepturilor/libertăților; prevederi care limitează
drepturile/libertățile; prevederi discriminatorii; prevederi necorespunzătoare
normelor constituționale; prevederi necorespunzătoare jurisprudenței Curții
Constituționale; prevederi necorespunzătoare normelor din legislația
corelativă; norme contradictorii; norme discreționare; formulare ambiguă ce
duce la interpretări diferite; norme lacunare și deficiente; nerespectarea
exigențelor de tehnică legislativă și limbaj normativ.
În concluziile raportului de expertiză s-a arătat că proiectul de lege poate fi
promovat și adoptat, dar numai după desfășurarea unor dezbateri publice cît mai
largi și ținîndu-se cont de obiecțiile formulate.
Raportul complet al Centrului de Analiză și Prevenire a
Corupției poate fi accesat pe: https://www.capc.md/ro/expertise/avizel/nr-568.html
Această expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului
„Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma
drepturilor omului”, susținut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din
Suedia
