Centrul
de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a efectuat expertiza
coruptibilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte
legislative (Legea instituțiilor financiare; Legea cu privire la gaj).
Autor
al proiectului de Lege este Ministerul Economiei.
Proiectul de lege și nota
informativă au fost plasate pe web site-ul Parlamentului. Totuși, în opinia
CAPC, în speță, nu a fost asigurată transparența decizională. Or, transparența
decizională presupune nu numai aducerea la cunoștința publicului a conținutului
proiectului, ci și asigurarea consultării acestuia cu părțile interesate,
inclusiv prin oferirea unui termen pentru a veni cu o opinie. Celeritatea cu
care Guvernul a aprobat proiectul, asupra acestuia fiind angajată răspunderea Guvernului
în fața Parlamentului, a determinat evitarea procedurilor menite să asigure
transparența decizională.
Prin proiect se propun modificări și completări la: Legea instituțiilor
financiare, nr. 550 din 21.07.1995; Legea cu privire la gaj, nr. 449 din
30.07.2001; Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002; Legea cu
privire la asigurări, nr. 407 din 21.12.2006; Legea cu privire la asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, nr. 414
din 22.12.2006; Codul contravențional al Republicii Moldova, nr. 218 din
24.10.2008; Legea privind piața de capital, nr. 171 din 11.07.2012.
Pornind de la nota informativă, proiectul de lege este unul consolidat, menit:
i) să fortifice cadrul normativ național privind transparența și calitatea
acționariatului bancar, precum și să consolideze regimul de sancțiuni din
sectorul financiar-bancar; ii) să perfecționeze cadrul legal de reglementare a
activității Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova
(BNAA), dar și a activității de asigurare obligatorie de răspundere civilă
auto; iii) să modifice și să completeze Legea privind piața de capital, nr. 171
din 11.07.2002; iv) să modifice, completeze și restructureze prevederile
actuale ale Codului contravențional și ale Codului penal, în vederea ajustării
acestora la legislația în domeniul pieței financiare nebancare.
Nota informativă: nu conține o analiză fundamentală a condițiilor ce au impus
elaborarea proiectului, iar unele reglementări propuse prin proiect nu sînt
justificate de autor ; nu conține fundamentarea
economico-financiară ; nu este însoțită de actul de analiză a impactului
de reglementare. Potrivit autorului, implementarea proiectului nu presupune
cheltuieli financiare. În fapt, extinderea funcțiilor Băncii Naționale a
Moldovei și ale Ministerului Justiției prin complementarea cu atribuții de
depozitar central va necesita personal calificat suplimentar și investiții
infrastructurale, astfel fiind necesare și cheltuieli suplimentare.
Nota informativă conține unele referințe la acquis-ul comunitar, la alte
standarde internaționale relevante, precum și la practicile altor state.
Totuși, autorul nu totdeauna reușește să fie convingător în analiza nivelului
de compatibilitate a prevederilor din proiect cu documentele la care se referă.
Mai mult, autorul evită să facă o astfel de analiză în privința unor importante
intervenții, cum ar fi delegarea Băncii Naționale a Moldovei și Ministerului
Justiției a atribuțiilor de depozitar central.
Din textul proiectului și aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres
prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăților) anumitor categorii de
persoane sau prejudicierea interesului public. Totuși, unele modificări și
completări ar putea prejudicia interesele anumitor categorii de persoane,
eventualele prejudicii nefiind proporționale interesului public general (este
vorba, în mod special, de modificările propuse la conținutul Legii nr.171 din
11.07.2012 privind piața de capital, în partea ce ține de noțiunea de entitate
de interes public și cercul persoanelor care pot iniția oferta de preluare).
Deși unul din scopurile declarate ale proiectului a fost ajustarea prevederilor
actuale ale Codului penal al RM și Codului contravențional al RM la legislația
specială în domeniu, unele din prevederile proiectului concurează cu alte
prevederi ale legislației, nefiind ajustate la prevederile Legii nr.171 din
11.07.2012 privind piața de capital.
Proiectul conține mai multe elemente de coruptibilitate, cele mai vulnerabile
ținînd de atribuirea Băncii Naționale a Moldovei și Ministerului Justiției a
calității de depozitar central. Aceste prevederi concurează cu prevederile
art.82 din Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piața de capital, potrivit
cărora activitatea de depozitar central este una licențiată, pentru obținerea
licenței fiind obligatorie forma de organizare juridică de societate pe
acțiuni. Mai mult, redacția propusă contravine, în esență, misiunii și
statutului juridic al celor două entități, reglementat prin acte normative
speciale, cum ar fi: Legea nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Națională
a Moldovei; Legea nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern; Legea nr. 98 din
04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate; Regulamentul
privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 736 din 03.10.2012. Delegarea unor astfel de
competențe Băncii Naționale a Moldovei și Ministerului Justiției este
nejustificată și inacceptabilă conceptual, potențialul impact al unei astfel de
extinderi nefiind benefic pieței.
Pornind de la cele menționate mai sus (esența, calitatea și potențialul impact
al proiectului), rămîne neclar raționamentul pentru care Guvernul, în privința
proiectului supus expertizei, și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului.
Or, pornind de la practicile Curții Constituționale (Hotărîrea Curții
Constituționale nr. 28 din 22.12.2011 privind controlul constituționalității
Legii nr. 184 din 27 august 2011 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative (Sesizarea nr. 28a/2011)), nu există nici o condiție impusă de
Constituție care ar limita aprecierea exclusivă a Guvernului asupra
oportunității și conținutului inițiativei sale. Însă, procedura angajării
răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, ca o modalitate
simplificată de legiferare, trebuie să fie o măsură in extremis, determinată de urgența în adoptarea măsurilor
conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea, de
necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate, de
importanța domeniului reglementat și de aplicarea imediată a legii în cauză.
Raportul complet poate fi
accesat pe adresa: https://www.capc.md/ro/expertise/avize/nr-595.html
Centrul de
Analiză și Prevenire a Corupției
Această expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului
„Expertiza coruptibilității proiectelor actelor normative și legislative”,
susținut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from
Kingdom of the Netherlands.
