Centrul
de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a efectuat expertiza
coruptibilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea Codului de
procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003 (art.287, 2992).
Autor nemijlocit al
proiectului de Lege este Ministerul Justiției.
Modificările operate în
Codul de procedură penală prevăd excluderea din competența procurorului
ierarhic superior și transmiterea în competența judecătorului de instrucție a
competenței de reluare a urmăririi penale.
Potrivit autorului, proiectul Legii pentru modificarea și completarea Codului
de procedură penală al Republicii Moldova a fost elaborat în vederea executării
Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2016 și are ca scop
preluarea din competența procurorului și transmiterea în competența
judecătorului a dreptului de a dispune reluarea urmăririi penale după încetarea
urmării penale, după clasarea cauzei sau după scoaterea persoanei de sub
urmărire penală.
În procesul de elaborare a proiectului, rigorile transparenței decizionale nu
au fost respectate, iar nota informativă
la proiect nu corespunde rigorilor impuse de Legea 780/2001 privind actele
legislative.
În raportul de expertiză s-a arătat că proiectul nu soluționează problemele abordate
de Curtea Constituțională în Hotărârea nr.12 din 14 mai 2016. Or, Curtea
Constituțională se referă la lipsa temeiurilor exprese pentru reluarea urmăririi penale, dar nu la subiectul
decident "72. Curtea menționează că
norma supusă controlului constituționalității plasează persoana într-o stare de
incertitudine pentru un termen nedefinit și pentru circumstanțe care pot fi
invocate aleatoriu la redeschiderea cauzei penale".
Amendamentele propuse în proiectul de lege sunt contrare Constituției
Republicii Moldova și instrumentelor internaționale în domeniu. Conform pct. 2
din Recomandarea (2000) 19 a CM privind rolul urmăririi penale în sistemul de
justiție penală, competența de a decide dacă să inițieze sau să continue
urmărirea penală, în toate sistemele de justiție penală, este atribuită
procurorilor. Nici un instrument internațional nu transmite în competența
judecătorului dreptul de a decide pornirea, continuarea sau reluarea urmării
penale, decât, eventual ca decizie în cadrul controlului legalității acțiunilor
procurorului – așa cum este reglementat în prezent de legislația în vigoare a
Republicii Moldova. De asemenea, în pct. 10 din Nota Explicativă, aprobată prin
Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE)
în atenția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind normele și
principiile europene referitoare la procurori, se stabilește expres că "Procurorii decid dacă este cazul sau nu să
inițieze sau să continue urmărirea penală, conduc urmărirea penală în fața unei
instanțe independente, imparțiale și stabilite prin lege, și decid dacă este
cazul sau nu să declare cale de atac împotriva deciziilor luate de acea
instanță".
În concluziile expertizei
s-a arătat că în redacția propusă proiectul nu poate fi aprobat, fiind necesară
revizuirea conceptuală a acestuia și asigurarea compatibilității cu prevederile
Legii Supreme, standardele internaționale și constatările Curții
Constituționale.
Raportul
complet poate fi accesat pe adresa: https://www.capc.md/ro/expertise/avize/nr-674.html
Centrul de
Analiză și Prevenire a Corupției
Această expertiză a fost realizată în cadrul
implementării proiectului „Expertiza coruptibilității proiectelor actelor
normative și legislative”, susținut financiar de MATRA Rule of Law and Good
Governance Programme from Kingdom of the Netherlands.
