RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul
proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 20/2009 privind prevenirea si combaterea criminalității informatice
Înregistrat cu nr. 199
din: 26/06/2024
I. EVALUAREA GENERALĂ
1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne
2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.
3. Scopul promovării proiectului
Potrivit notei informative, proiectul de lege supus expertizei a fost elaborat în vederea implementării Legii nr. 245/2020 pentru modificarea Legii comunicațiilor electronice nr. 241/2007, precum și a Convenției privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001), ratificată prin Legea nr. 6/2009. Scopul proiectului este reglementarea și ajustarea procedurii de sistare a accesului la conținut web cu caracter infracțional și a procedurii de dispunere a conservării datelor informatice, prevăzută în Convenția privind criminalitatea informatică.
4. Respectarea transparenței decizionale
Conform prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, trebuie să se respecte următoarele etape:
- informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
- punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;
- consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate;
- examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;
- informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
În vederea asigurării transparenței în procesul decizional, proiectul supus expertizei a fost plasat pentru consultare publică pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Interne, mai.gov.md, în rubrica: Transparența, secțiunea: Anunțuri privind consultările publice și pe platforma guvernamentală www.particip.gov.md.
De asemenea, proiectul de lege, nota informativă și analiza impactului de reglementare la proiect au fost plasate pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Interne www.mai.gov.md la compartimentul Transparența/ Consultări publice cu indicarea persoanei responsabile de recepționarea recomandărilor din partea parților interesate, precum și a datelor de contact ale acesteia.
La 8 mai 2024, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne s-a desfășurat о ședință de lucru la care au participat reprezentanții Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate și Asociației naționale a companiilor din sectorul tehnologii informaționale și comunicare.
Proiectul de lege a fost introdus în procedura legislativă fiind plasat pe pagina web a Parlamentului, asigurându-se accesul părților interesate la proiect pentru a putea prezenta/expedia recomandări asupra acestuia.
Constatăm, respectarea etapelor asigurării transparenței procesului decizional; au fost respectate termenele de plasare și consultare a proiectului; este publicată pe pagina web a Parlamentului sinteza obiecțiilor, propunerilor și recomandărilor înaintate, tabelul de concordanță, declarația de compatibilitate, analiza de impact, avize ale instituțiilor. În consecință, se constată respectarea transparenței în procesul decizional.
II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI
5. Structura notei informative
Nota informativă respectă structura prevăzută de anexa Legii nr. 100/2017 și cuprinde compartimentele prevăzute de aceasta.
6. Suficienţa argumentării.
În conformitate cu art.30 al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, proiectele de acte normative sunt însoțite de nota informativă care cuprinde compartimentele prevăzute în anexa nr.1 a Legii.
Nota informativă la proiectul de lege supus expertizei conține informații privind: denumirea autorului, condițiile care au impus elaborarea proiectului și finalitățile urmărite prin implementarea noilor reglementări, principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi, fundamentarea economico-financiară, modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare, avizarea si consultarea publică a proiectului.
Astfel, considerăm că nota informativă conține о justificare suficientă a necesității promovării proiectului de act normativ.
7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.
Potrivit notei informative, proiectul de lege supus expertizei a fost elaborat în vederea implementării Legii nr. 245/2020 pentru modificarea Legii comunicațiilor electronice nr. 241/2007, precum și a Convenției privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001), ratificată prin Legea nr. 6/2009. Scopul proiectului este reglementarea și ajustarea procedurii de sistare a accesului la conținut web cu caracter infracțional și a procedurii de dispunere a conservării datelor informatice, prevăzută în Convenția privind criminalitatea informatică.
Menționăm, că în cazul infracțiunilor comise prin sistemele informatice datele informatice reprezintă cea mai valoroasă și în unele cazuri unica sursă de informații cu valoare probatorie pentru stabilirea subiectului infracțiunii și altor circumstanțe pe caz.
La elaborarea proiectului de lege și în vederea punerii ulterioare în aplicare a prevederilor acestuia, au fost examinate și luate în considerate actele normative elaborate de Consiliul Europei:
- Declarația Comitetului de Miniștri cu privire la libertatea de comunicare pe internet din 28.03.2003;
- Recomandarea nr. CM/REC (2008)6 cu privire la măsurile de promovare a respectării libertății de exprimare și de informare în raport cu filtrele pe internet;
- Recomandarea nr. CM/REC (2016)5 cu privire la libertatea internetului.
De asemenea, a fost studiată practica Curții Europene a Drepturilor Omului la compartimentul libertății internetului.
8. Fundamentarea economico-financiară.
Conform art.30 lit.e) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, nota informativă trebuie să conțină fundamentarea economico-financiară".
Implementarea în practică a normelor proiectului de lege nu necesită alocarea mijloacelor financiare suplimentare din bugetul de stat, fapt confirmat și de către autor în nota informativă.
9. Analiza impactului de reglementare.
Dosarul proiectului este însoțit de analiza impactului de reglementare, care conține o analiza detaliată și comprehensivă, efectuată în conformitate cu prevederile Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2019. Analiza impactului de reglementare cuprinde informații privind:
- definirea problemei;
- stabilirea obiectivelor;
- identificarea opțiunilor;
- analiza impacturilor opțiunilor;
- implementarea și monitorizarea;
- consultarea.
III. EVALUAREA DE FOND
11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.
Prevederile proiectului promovează interesele statului în ceea ce privește reglementarea clară a autorităților competente responsabile de sistarea accesului la pagini web ce contribuie la comiterea infracțiunilor ori conțin/difuzează instrucțiuni privind modul de comitere a acestora.
Prin urmare, promovarea intereselor menționate supra nu sunt în detrimentul interesului public.
12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului.
Utilizarea paginilor web pentru distribuirea conținutului cu caracter infracțional reprezintă о problemă globală, inclusiv pentru Republica Moldova, unde în permanență sunt utilizate tehnologiile informaționale în toate domeniile vieții inclusiv: achitări online, accesarea diferitor pagini pentru studii, activitatea zilnică etc. și în general, digitalizarea tuturor proceselor, sporește calitatea serviciilor, dar din lipsa supravegherii acestui sector о face tentantă pentru rețelele infracționale de diferite tipuri. Criminalitatea informatică este considerată în prezent de multe state о amenințare gravă la adresa drepturilor omului, a statului de drept și a funcționării societăților democratice. Amenințările reprezentate de criminalitatea informatică sunt numeroase, printre exemple se numără violența sexuală online împotriva copiilor și alte infracțiuni împotriva demnității și integrității persoanelor; furtul și utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal care afectează viața privată a persoanelor, fapt la care fiecare stat aprobă măsuri de combatere a acestui fenomen.
Astfel, promovarea proiectului de lege are o justificare legitimă.
13. Vulnerabilitatea proiectului din perspectiva drepturilor omului
Prevederile proiectului nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului consacrate de Constituția Republicii Moldova, Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național
Urmare a adoptării proiectului de act normativ nu va fi necesară operarea unor modificări în cuprinsul altor acte normative.
15. Analiza detaliată a prevederilor
| Nr. obiecției | Art. | Text | Obiecții | Elemente de coruptibilitate/vulnerabilitate | Recomandări | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Art. I. pct. 1 art. 4 alin. (3) | La articolul 4: alineatul (3) va avea următorul cuprins: ,,(3) Serviciul de Informații și Securitate desfășoară activități de prevenire și combatere a criminalității informatice ce prezintă amenințări la adresa securității statului, precum și de depistare a legăturilor organizațiilor criminale internaționale.” | Potrivit redacției noi, redată în proiectul de lege, este exclusă din atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate - activitatea specială de investigații. Este de menționat că excluderea acestei atribuții, nu este argumentată în nota infirmativă, fapt care creează confuzie. Argumentarea solidă a unei astfel de excluderi este esențială pentru a asigura înțelegerea deciziei. În cazul în care atribuția respectivă nu mai este relevantă din cauza modificărilor și intervenției normative, pentru o mai bună concentrare a eforturilor și resurselor se va justifica prin argumente clare și bine fundamentate care să evidențieze avantajele acestei decizii. | Insuficiența argumentării din nota informativă Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative | Recomandăm de a include în nota de fundamentare la proiectul actului normativ a argumentelor excluderii din atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate a activității speciale de investigații. | |||||||||
| 2 | Art. I. pct. 2 art. 4/1 | „Articolul 4/1. Emiterea ordinului de sistare a accesului la pagini web sau de eliminare a conținutului online la sursă (1) Emiterea ordinului de sistare a accesului la pagini web sau de eliminare a conținutului online la sursă, în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e1) sau h), are loc cu respectarea următoarelor principii: a) proporționalitatea; b) aplicarea măsurii tehnice de sistare cel mai puțin restrictive; c) informarea despre motivele sistării accesului și căile de atac; d) revizuirea periodică a necesității sistării în continuare a accesului la o anumită pagină web; e) respectarea dreptului furnizorilor de servicii de a aplica, din proprie inițiativă, alte măsuri pentru prevenirea utilizării abuzive a serviciilor acestora; f) respectarea prevederilor Legii nr. 284/2004 privind serviciile societății informaționale. (2) Sistarea accesului la pagina web care conține informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor poate fi dispusă pe un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia, dar nu mai mult de 90 de zile. Fiecare prelungire nu poate depăși termenul de 30 de zile. | Legea nr.20/2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice prevede expres la art.3 Principiile de bază ale prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice: a) legalitatea; b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; c) operativitatea; d) inevitabilitatea pedepsei; e) securitatea informatică şi protecţia datelor cu caracter personal; f) utilizarea complexă a măsurilor de profilaxie: juridice, social-economice şi informatice; g) parteneriatul social, colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţii internaţionale, cu organizaţii neguvernamentale, cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Potrivit proiectului de lege supus expertizei, emiterea ordinului de sistare a accesului la pagini web sau de eliminare a conținutului online la sursă, (...) are loc cu respectarea următoarelor principii: a) proporționalitatea; b) aplicarea măsurii tehnice de sistare cel mai puțin restrictive; c) informarea despre motivele sistării accesului și căile de atac; d) revizuirea periodică a necesității sistării în continuare a accesului la o anumită pagină web; e) respectarea dreptului furnizorilor de servicii de a aplica, din proprie inițiativă, alte măsuri pentru prevenirea utilizării abuzive a serviciilor acestora; f) respectarea prevederilor Legii nr. 284/2004 privind serviciile societății informaționale. Atragem atenție că, unele principii/reguli expuse la art.4/1 din proiect nu sunt clare. De exemplu, nu este clar ce se are în vedere prin principiul de la lit. d) „revizuirea periodică a necesității sistării în continuare a accesului la o anumită pagină web? De asemenea, nu este clară semnificația principiului de la lit. e) și lit. f). Principiul de la lit.c) nu corespunde formei unui principiu. Formularea unui principiu este un proces care presupune definirea clară și concisă a unei reguli fundamentale ce ghidează acțiunile, deciziile și comportamentele într-un anumit context. Un principiu bine formulat oferă o direcție clară și ajută la asigurarea coerenței și consistenței în aplicare. Definirea acestora, poate fi interpretată subiectiv, și prin urmare, pot comporta risc coruptibil. În acest context, întru respectarea condițiilor preciziei și clarității, întru asigurarea transparenței și excluderea elementelor de coruptibilitate, precum și excluderea diferitor interpretări, atenționăm că este necesar de a dezvolta aceste principii în cuprinsul proiectului de lege. În cazul referințelor la termeni indicați în „zile”, se va specifica că se referă la zile calendaristice ori zile lucrătoare. Această obiecție este valabilă pe întreg cuprinsul proiectului de lege. | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Norme de blanchetă; Neasigurarea corectitudinii şi clarității exprimării juridice Lipsa unor termene concrete | Recomandăm de a dezvolta principiile prin oferirea explicațiilor / semnificației fiecărui principiu în parte. În cazul referințelor la termenele indicate în „zile”, se va specifica că se referă la zile calendaristice, or zile lucrătoare. | |||||||||
| 3 | Art. I. pct. 2 art. 4/2 | Articolul 4/2. Criterii privind sistarea accesului la pagina web sau eliminarea de la sursă a conținutului online ce conține informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor (2) Ordinul de sistare a accesului la pagini web se emite numai dacă conținutul online nu poate fi eliminat la sursă de către furnizorii de servicii de găzduire a conținutului online sau furnizorii de conținut online de pe teritoriul Republicii Moldova. | Potrivit prevederilor art. 51 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, denumirea articolului exprimă succint obiectul de reglementare, fără a avea o semnificaţie proprie în conţinutul articolului. Atragem atenție la denumirea articolului, care urmează a fi revăzută, în sensul exprimării succinte a obiectului de reglementare. În textul alin. (2), atragem atenție la utilizarea expresiei „numai dacă”, care urmează a fi exclusă sau revăzută în sensul înlocuirii prin altă formulă specifică normelor juridice, deoarece utilizarea acestei expresii, are sens neclar sau echivoc ceea ce permite interpretări abuzive. | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Neasigurarea corectitudinii şi clarității exprimării juridice Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative | Denumirea art. 4/2 se va reda succint; La alin. (2) cuvintele „numai dacă” se vor exclude | |||||||||
| 4 | Art. I. pct. 2 art. 4/3 | Articolul 4/3. Contestarea ordinului privind sistarea accesului la pagina web sau eliminarea de la sursă a conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor (1) Ordinul privind sistarea accesului la pagina web sau eliminarea la sursă a conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor poate fi contestat direct în instanța de judecată în raza teritorială a căreia este amplasat sediul autorității care a emis ordinul. (2) Pot contesta ordinul privind sistarea accesului la pagina web sau eliminarea la sursă a conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor furnizorul de servicii, inclusiv al serviciilor de găzduire a conținutului online și/sau titularul paginii web (furnizorul de conținut online). (4) Autoritatea care a emis ordinul privind sistarea accesului la pagina web sau eliminarea la sursă a conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor este obligată să prezinte în instanța de judecată materialele care au servit la emiterea ordinului de sistare, în termen de 3 zile de la primirea înștiințării. (5) Instanța de judecată, ca urmare a examinării contestației, emite o încheiere care va conține una dintre următoarele soluții: c) respinge contestația ca fiind neîntemeiată. (7) În măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi, se aplică prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.” | Atragem atenție la denumirea articolului, care urmează a fi revăzută, în sensul exprimării succinte a obiectului de reglementare (vezi, art. 51 din Legea nr.100/2017). În textul alin. (1), (2) și (4), atragem atenție la utilizarea expresiilor „poate fi contestat”, „poate contesta”, „este obligat să prezinte”, care urmează a fi revăzute în sensul înlocuirii prin alte formule specifice normelor juridice, pentru a nu permite interpretări abuzive. În textul alin. (2), atragem atenție la textul luat între paranteze „(furnizorul de conținut online)”, care potrivit conținutului normei juridice explică termenul / noțiunea „titularul paginii web”. Potrivit prevederilor art. 54 din Legea nr.100/2017, terminologia utilizată este constantă, uniformă şi corespunde celei utilizate în alte acte normative, în legislaţia UE şi în alte instrumente internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu respectarea prevederilor prezentei legi; noţiunea se redă prin termenul respectiv, evitându-se definiţia acesteia sau utilizarea frazeologică, aceleaşi noţiuni se exprimă prin aceiaşi termeni; Prin urmare, pentru claritate se cere a fi definită noțiunea supra și redarea acestei noțiuni printr-un singur termen. În textul alin. (4), atragem atenție la utilizarea expresiei „este obligată să prezinte”, care urmează a fi revăzută în privința caracterului obligatoriu al normei juridice. Potrivit prevederilor Legii nr.100/2017, prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecţilor de drept şi, în caz de necesitate, sînt impuse prin forţa de constrîngere a statului. La alin. (5), atragem atenție la norma de la lit.c) „respinge contestația ca fiind neîntemeiată”. Pentru claritate și excluderea diferitor interpretări, precum și a elementelor coruptibile, considerăm necesar de a dezvolta în proiectul de lege această normă, în sensul expunerii exprese a temeiurilor de respingere de către instanța de judecată a contestației ca fiind nefondată. Atragem atenție la norma de la alin. (7), care necesită a fi revăzută și expusă conform stilului juridic aplicabil actelor normative. | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Neasigurarea corectitudinii şi clarității exprimării juridice; Introducerea unor termeni care nu sunt definiți în cadrul normativ sau în proiect; Utilizarea neuniformă a termenilor; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lacună de drept; Neasigurarea corectitudinii şi clarității exprimării juridice; Lips/ambiguitatea procedurilor administrative | Denumirea art. 4/3 se va reda succint; În textul alin. (1), (2) și (4), expresiile „poate fi contestat”, „poate contesta”, „este obligat să prezinte”, urmează a fi înlocuite prin alte formule specifice normelor juridice. Pentru claritate se cere a fi definită noțiunea „titularul paginii web (furnizorul de conținut online)” și redarea acestei noțiuni printr-un singur termen. În textul alin. (4), expresia „este obligată să prezinte”, se va substitui prin cuvântul „prezintă”. La alin. (5), norma de la lit.c) se va completa cu prevederi referitor la temeiurile de respingere de către instanța de judecată a contestației ca fiind nefondată. Textul alin. (7) se va expune în redacție nouă. | |||||||||
IV. CONCLUZII
Proiectul legii pentru modificarea Legii nr.20/2009 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice a fost elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne, în scopul reglementării și ajustării procedurii de sistare a accesului la conținut web cu caracter infracțional și a procedurii de dispunere a conservării datelor informatice, prevăzută în Convenția privind criminalitatea informatică.
Proiectul corespunde interesului public general, prin reglementarea autorităților competente responsabile de sistarea accesului la pagini web ce contribuie la comiterea infracțiunilor ori conțin/difuzează instrucțiuni privind modul de comitere a acestora.
Urmare a analizei atribuțiilor autorităților vizate în proiectul de lege supus expertizei (Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate) constatăm că acestea vor putea dispune prin intermediul subdiviziunilor sale centrale specializate în prevenirea și combaterea criminalității informatice, să sisteze accesul la pagini web cu caracter infracțional. Considerăm necesar ca modificările propuse să fie corelate cu prevederile constituționale de la art.32 (Libertatea opiniei și a exprimării), art.34 (Dreptul la informare) și art.54 (Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți) și art.10 (Libertatea de exprimare) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în vederea garantării aplicării măsurilor de sistare a paginilor web.
În aplicarea măsurilor de sistare a accesului la paginile web cu caracter infracțional, autoritățile trebuie să asigure ca orice decizie de restricționare a accesului la paginile web să fie bine fundamentată, comunicată public și să asigure un control judiciar eficient. Acest lucru garantează că măsurile luate sunt necesare și proporționale și că există posibilitatea de contestare a deciziilor abuzive sau nejustificate. Totodată, măsurile adoptate trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit, evitând restricțiile excesive care ar putea afecta libertatea de exprimare și accesul la informație. De exemplu, blocarea unei întregi platforme online din cauza unor pagini cu conținut infracțional poate fi considerată o măsură disproporționată.
Autoritățile ar trebui să efectueze evaluări periodice ale eficienței și impactului măsurilor adoptate, pentru a se asigura că acestea rămân adecvate și necesare în contextul schimbării dinamice a mediului online și a naturii criminalității informatice.
Pentru o claritate și previzibilitate a reglementărilor propuse, recomandăm prevederea cu claritate a procedurilor de autorizare a măsurii de sistare a accesului la pagini web. Amintim că, la elaborarea unui act normativ, legiuitorul trebuie să respecte normele de tehnică legislativă încât acesta să corespundă exigențelor clarității pentru a exclude orice echivoc. (A se vedea art.54 alin.(1) lit.a) din Legea nr.100/2017). Este de menționat și Hotărârea nr. 26 din 23 noiembrie 2010, în care Curtea Constituțională a reținut că: „Pentru a corespunde celor trei criterii de calitate - accesibilitate, previzibilitate şi claritate - norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale și să prevadă, în mod rezonabil, în funcție de circumstanțele cauzei, consecințele acestei conduite. În caz contrar, cu toate că legea conține o normă de drept care aparent descrie conduita persoanei în situația dată, persoana poate pretinde că nu-şi cunoaște drepturile și obligațiile. Într-o astfel de interpretare, norma ce nu corespunde criteriilor clarității este contrară art. 23 din Constituție [...]". Prin urmare, Curtea reține că previzibilitatea și claritatea constituie elemente sine qua non ale constituționalității unei norme, care în activitatea de legiferare acestea nicidecum nu pot fi omise.
Corelarea modificărilor propuse în proiectul de lege cu prevederile constituționale și internaționale este esențială pentru asigurarea unei abordări echilibrate între necesitatea de a combate criminalitatea informatică și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Transparența, proporționalitatea și supravegherea constantă a măsurilor adoptate sunt elemente cheie pentru garantarea respectării libertății de exprimare și a dreptului la informare în contextul sistării accesului la paginile web cu caracter infracțional.
Cu referință la conservarea datelor, ținem să precizăm următoarele considerente: legislația internațională privind conservarea datelor variază de la stat la stat, dar multe reglementări împărtășesc principii comune, cum ar fi limitarea perioadei de stocare, protecția confidențialității, și drepturile persoanelor vizate de a solicita ștergerea datelor. Aceste reglementări sunt esențiale pentru protejarea datelor personale și asigurarea securității și confidențialității informațiilor într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, pp. 1-88) implementat în 2018, este unul dintre cele mai riguroase și influente cadre legale pentru protecția datelor la nivel global. Astfel, principiile fundamentale la capitolul de stocare (conservare) a datelor se prezumă a fi fundamentate pe trei piloni esențiali: limitarea perioadei de stocare, documentarea perioadei de stocare și dreptul de ștergere a datelor personale atunci când acestea nu mai sunt necesare scopurilor inițiale.
În acest sens, acțiunea de conservare a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, față de care există pericolul distrugerii ori alterării, în prezent ține de competența Procuraturii Generale în cadrul desfășurării urmăririi penale, în condițiile legislației de procedură penală. Atribuirea acestei competențe subdiviziunii specializate în prevenirea și combaterea criminalității informatice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în opinia noastră, dublează competența de conservare. Este important a se prevedea suplimentar, modalitatea de cooperare a acestor două autorități și a evita suprapunerea cererilor de conservare.
Un alt aspect procedural care urmează a se prevedea, este respectarea și curgerea termenilor în cazul în care vor fi solicitate conservarea datelor respective din partea ambelor autorități, în perioade diferite. În lipsa unei delimitări clare a competențelor respective (solicitarea de conservare), există riscul de corupție în conservarea datelor, care poate avea consecințe grave asupra integrității și securității informațiilor.
La elaborarea proiectului de lege au fost respectate prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative (cu unele excepții), precum și prevederile legale cu privire la transparență, prevăzute de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Cu toate acestea, reglementările proiectului de lege, urmează a fi revăzute, pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate. De asemenea, proiectul de lege necesită a fi revizuit din punct de vedere redacțional, formulările lingvistice a prevederilor proiectului nu sunt suficient de clare şi concise, fapt ce generează diferite interpretări, soluții în privința aplicării normelor de drept.
