RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul
de Lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de activitate al Băncii Naționale a Moldovei)
Înregistrat cu nr. 168
din: 29/05/2024
I. EVALUAREA GENERALĂ
1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Nota informativă menționează că proiectul este elaborat de Banca Națională a Moldovei.
2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.
3. Scopul promovării proiectului
Conform Notei Informative, proiectul urmărește câteva finalități (scopuri):
- Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;
- Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de BNM;
- Îmbunătățirea cadrului legal aferent domeniilor de activitate supravegheate, precum și consolidarea rolului BNM în exercitarea atribuțiilor sale de bază.
De asemenea, proiectul are menirea de a transpune în legislația națională prevederile unui act comunitar relevant în materie (Directiva 2013/36/UE).
Concomitent, proiectul propune acordarea pentru membrii organelor de conducere ale BNM și anumiți angajați ai BNM a unor indemnizații lunare timp de un an din momentul încetării mandatului sau raporturilor de muncă ori de serviciu.
Respectiva propunere nu rezultă din necesitatea implementării directivelor comunitare, aceasta fiind o novație pentru angajații din domeniul public/bugetar (asimilat acestuia).
4. Respectarea transparenței decizionale
Prin modificările propuse la art.11 alin.(3/3) al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei se propune excluderea prevederilor conform cărora actele normative emise de Banca Naţională intră sub incidenţa prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional.
De asemenea, se propune ca prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, referitoare la avizarea, consultarea publică și expertiza proiectului actului normativ, și prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional - să nu se aplice actelor Băncii Naționale prin care se aprobă măsuri de stabilizare financiară, măsuri pentru exercitarea atribuțiilor privind politica macroprudențială și pentru diminuarea riscului sistemic, norma rezervelor obligatorii, ratele dobânzii pentru remunerarea rezervelor obligatorii, calculul primelor de referință, primelor de bază și coeficienților de rectificare, precum și actelor Băncii Naționale care, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, se adoptă întru executarea Legii nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor.”.
În acest fel, mai multe categorii de acte ale BNM, nedeterminate exact, - se exceptează de la corespunderea cu cadrul legal general în materie de emitere a actelor normative și de asigurare a transparenței decizionale.
II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI
5. Structura notei informative
Structura Notei informative corespunde prevederilor Legii 100/2017 cu privire la actele normative.
7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.
Conform Notei Informative, prevederile proiectului nu au ca scop transpunerea directa a unor prevederi comunitare din domeniul serviciilor financiare, totuși, prin completarea art. 13 si 19 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor se ajustează corespunzător dispozițiile naționale la prevederile art. 10 și art. 74 (1) din Directiva 2013/36/UE.
Pe de altă parte, conform preambulului: ”,Prezenta Lege transpune art. 10 și art. 74 (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (CELEX: 32013L0036), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/878 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019. ”.
Conform art. XIV al proiectului, se transpune parțial și Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CELEX: 02013R0575-20230628).
8. Fundamentarea economico-financiară.
Conform Notei Informative: ”Implementarea proiectului de lege nu implica cheltuieli financiare si alocarea de mijloace financiare din contul bugetului de stat. Cheltuielile financiare pentru achitarea indemnizației pentru perioada de conformare la restricția de neangajare, prevăzute la art. I din proiect (completarea cu alin. (8) a art. 35 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei) vor fi suportate de Banca Naționala conform devizului de cheltuieli aprobat de Banca Națională”.
Conform art.30 al Legii nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, concomitent cu elaborarea proiectului actului normativ se întocmeşte nota informativă la proiect, conform modelului indicat în anexa nr.1, care va cuprinde ”e) fundamentarea economico-financiară;”. Conform pct.5 din Anexa nr.1 a Legii cu privire la actele normative, fundamentarea economico-financiară ”descrie impactul economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare şi nebugetare) necesare pentru implementarea prevederilor noului act normativ şi, după caz, a veniturilor generate de noile reglementări.”.
Corespunzător, cheltuielile pentru pentru implementarea prevederilor promovate prin noul proiect urmau a fi estimate și prezentate în Nota Informativă, mai ales în condițiile când acestea urmează a fi considerabile (de ordinul milioanelor de lei în anii de expirare a mandatelor membrilor Consiliului de observatori și ai Comitetului executiv).
III. EVALUAREA DE FOND
11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.
Proiectul are drept scop enunțat consolidarea capacităților și cadrului de reglementare oferit Băncii Naționale a Moldovei pentru exercitarea atribuțiilor sale de bancă centrală a statului, entitate responsabilă de asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor, precum și de contribuție la asigurarea stabilității sistemului financiar.
În același timp, stabilirea unor indemnizații suplimentare considerabile după concediere pentru membrii organelor de conducere și supraveghere, precum și pentru anumiți angajați ai BNM (cu atribuții de supraveghere directă) constituie promovarea unor interese și beneficii de grup care nu pot fi pe deplin justificate.
Practic, se propune acordarea unei indemnizații care să asigure traiul decent pentru angajați ai BNM timp de un an de la concediere, exact cât ar dura restricțiile de angajare în cadrul entităților potențial supravegheate. De notat în context, că membrii Consiliului de Supraveghere și membrii Comitetului Executiv ai BNM sunt printre cei mai bine salariați din Republica Moldova, remunerarea lunară a acestora depășind peste 5 (în anumite cazuri peste 10) salarii medii pe economie.
Promovarea intereselor/beneficiilor nu se face cu respectarea interesului public
14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național
Anumite prevederi ale proiectului pot intra în contradicție cu prevederile constituționale și cadrul normativ general.
15. Analiza detaliată a prevederilor
| Nr. obiecției | Art. | Text | Obiecții | Elemente de coruptibilitate/vulnerabilitate | Recomandări | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Art.I pct.2 | la alineatul (5), cuvintele „începând de la data publicării deciziei” se substituie cu textul „începând de la data intrării în vigoare a deciziei, care reprezintă data publicării acesteia”. | Prin omiterea intrării în vigoare a unor acte ale BNM de la data publicării în Monitorul Oficial sau a unei date ulterioare publicării în Monitorul Oficial - se pot înregistra posibile neconcordanțe cu prevederile Legii nr.173-XIII din 06.07.94 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale (art.1) și Legea nr.100 din 22.12.2017 privind actele normative (art.56). | Conflictul normelor de drept | Asigurarea concordanței cadrului legislativ privind intrarea în vigoare a actelor normative. Introducerea unui termen minim de la adoptarea actului și până la intrarea în vigoare a acestuia/opozabilitatea față de subiecții vizați | |||||||||
| 2 | Art.I pct.3 | Articolul 5/2. Instrumentele politicii macroprudențiale (1) Pentru exercitarea atribuțiilor sale privind politica macroprudențială, în vederea diminuării riscului sistemic, Banca Națională poate aplica, prin act normativ sau, atunci când este cazul, prin act administrativ individual, următoarele măsuri: a) stabilirea față de bănci a cerințelor mai riguroase decât cele determinate potrivit prevederilor Legii nr. 202/2017 cu privire la activitatea băncilor în ceea ce privește: | Se propune acordarea posibilității de stabilire prin act normativ sau administrativ al BNM a unor cerințe mai riguroase decât cele prevăzute de lege. | Atribuții extensive de reglementare | Corelarea atribuțiilor cu prevederile legilor organice. Introducerea în legile organice a tuturor cerințelor riguroase (eventual aplicate consecutiv și gradual). | |||||||||
| 3 | Art.I pct.6 | Art.11 la alineatul (2), textul „în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în textul actului respectiv, cu condiţia informării publicului” se substituie cu textul „în conformitate cu Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.”; | Se propune excluderea normei care prevede obligativitatea publicării actelor normative ale BNM în Monitorul Oficial, situație care poate fi în contradicție cu Legea nr.173-XIII din 06.07.94 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale (art.1) și principiile constituționale/legale generale despre dreptul de a cunoaște legile de a informa despre deciziile oficiale. Conform art.23 alin.(2) al Consituției - Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative. | Conflictul normelor de drept Lipsa/insuficiența accesului la informația de interes public | Asigurarea publicării tuturor actelor BNM în Monitorul Oficial al RM și asigurarea cât mai multor posibilități de aducere la cunoștință tuturor subiecților vizați direct. | |||||||||
| 4 | Art.I pct.6 | La articolul 11 se propune completarea cu câteva alineate noi (12, 13, 14): „(12) Articolul 171 alin. (4) din Codul administrativ, în partea în care prevede executarea actului administrativ individual doar după soluționarea cererii de suspendare a executării actului, nu se aplică în cazul depunerii unei cereri de suspendare a executării unui act al Băncii Naționale. (13) Dacă un act administrativ individual al Băncii Naționale este contestat cu cerere prealabilă, Banca Națională, din oficiu sau la cerere, poate suspenda executarea actului până la finalizarea procedurii prealabile, în cazul întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute la art. 111 alin. (3). Decizia cu privire la suspendarea executării se ia în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii prealabile sau a cererii de suspendare a executării actului, fără a depăși termenul de examinare a cererii prealabile. (14) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătorești definitive privind încasarea mijloacelor bănești din contul Băncii Naționale suspendă executarea hotărârii judecătorești respective.” | Noile prevederi introduc norme derogatorii de la Codul administrativ, care favorizează BNM în procedurile de executare, suspendare, depunere a recursului etc. | Conflictul normelor de drept Lipsa/insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor publice | Textul proiectului necesită o revizuire generală privitor la multiplele derogări propuse de la Codul administrativ și alte legi organice | |||||||||
| 5 | Art.I pct.7 | 7. Articolul 11/1: la alineatul (7), în primul enunț, cuvintele „de procedură civilă” se substituie cu cuvântul „administrativ”, iar enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen restrâns, care nu va depăşi 10 zile de la data depunerii recursului.”; se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins: „(8) Prevederile articolului 214 alin. (1)-(4) și (6) din Codul administrativ nu se aplică suspendării executării actelor Băncii Naţionale în instanţa de contencios administrativ. Articolul 214 alin. (7) din Codul administrativ se aplică în privința încheierii emise conform prevederilor alin. (5), prin care instanţa de judecată soluționează cererea de suspendare a executării actului Băncii Naționale.” | Se propune stabilirea unor termene judiciare (restrânse și exacte) într-o lege care reglementează activitatea unei instituții din afara sistemului judecătoresc. Se propun derogări de la Codul administrativ. | Conflictul normelor de drept Lipsa/insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor publice | Revizuirea suplimentară a derogărilor de la Codul administrativ | |||||||||
| 6 | Art.I pct.14 | 14. Articolul 25: la alineatul (5), cuvintele „Personalului cu atribuţii de supraveghere îi este interzisă” se substituie cu textul „Fără a aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor, personalului cu atribuții directe de supraveghere și control îi este interzisă participarea în calitate de martor/expert/specialist în cadrul procedurilor administrative ale altor autorități publice,”; | Textul ”Fără a aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor, ” este formulat ambiguu, constituind în esență o derogare. Interdicția de a participa în calitate de martor/expert/specialist în cadrul procedurilor administrative ale altor autorități publice nu trebuie să vizeze și domeniul judiciar (civil, administrativ, penal, contravențional), în caz contrar putându-se a presupune că se dorește exonerarea angajaților BNM de responsabilitatea corespunzătoare atribuțiilor funcționale. | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive | Revizuirea textului enunțat | |||||||||
| 7 | Art.I pct.14 | „(6) Membrilor organelor de conducere şi personalului Băncii Naţionale le este interzisă deținerea cotelor de participare în capitalul social al entităților supravegheate.” | Norma propusă nu este suficient de clară, ar putea fi interpretată că ar interzice deținerea cotelor de participare doar în capitalul entităților supravegheate nemijlocit și direct de către un membru/angajat anume. | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive | Este necesară completarea textului la final, cu cuvintele ”de către Banca Națională”. | |||||||||
| 8 | Art.I pct.19 | Articolul 35 se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins: „(8) Membrii organelor de conducere ale Băncii Naționale care și-au încetat mandatul, precum și personalul Băncii Naționale care a avut pe parcursul ultimului an de muncă atribuții directe de supraveghere sau control a entităților supravegheate de Banca Națională și care și-a încetat raporturile de muncă ori de serviciu, beneficiază de o indemnizație lunară în proporție de 50% din salariul de funcție deținut la momentul încetării mandatului sau raporturilor de muncă ori de serviciu sau, în cazul membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv – în proporție de 50% din ultima indemnizație lunară completă primită până la data încetării mandatului. Indemnizația este calculată lunar pentru întreaga perioadă de restricție a activității sau a dreptului de ocupare a unui loc de muncă după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ori de serviciu, prevăzută de legislația în vigoare. Membrii organelor de conducere cărora li se acordă indemnizația unică prevăzută la articolul 17 din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică beneficiază de dreptul de a primi indemnizația lunară prevăzută în primul enunț începând cu cea de-a treia lună din data încetării mandatului. În cazul membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv, indemnizația unică prevăzută la articolul 17 din Legea nr. 199/2010 este egală cu mărimea dublă a ultimei indemnizații lunare complete primite până la data încetării mandatului. Indemnizația prevăzută în primul enunț nu se acordă în cazul în care membrul organului de conducere a activat în această funcție sau personalul a activat în cadrul Băncii Naționale mai puțin de 2 ani în domeniul supus restricțiilor, în cazul revocării sau eliberării din funcție a membrului organului de conducere sau a personalului pentru motive imputabile acestuia, indicate în actul de revocare sau de eliberare din funcție. În cazul angajării până la expirarea perioadei de restricție, calcularea și achitarea indemnizației încetează din momentul angajării. În cazul nerespectării prevederilor legale privind restricțiile de activitate sau de ocupare a unui loc de muncă, indemnizația achitată urmează a fi restituită către Banca Națională | Stabilirea unor indemnizații suplimentare considerabile după concediere pentru membrii organelor de conducere și supraveghere, precum și pentru anumiți angajați ai BNM (cu atribuții de supraveghere directă) constituie promovarea unor interese și beneficii de grup care nu pot fi pe deplin justificate. De asemenea, prevederile respective discriminează alți angajați ai sectorului public (asimilat), care nu beneficiază de indemnizații similare. Costurile implementării respectivelor prevederi nu sunt estimate, dar acestea vor fi considerabile, în timp ce beneficiul public ar fi redus. | Promovarea intereselor contrar interesului public / Prevederi discriminatorii / Costuri exagerate în raport cu beneficiul public | Revizuirea prevederilor enunțate | |||||||||
| 9 | Art.I pct.26 | Articolul 68. Auditul situațiilor financiare (1) Situaţiile financiare anuale ale Băncii Naţionale sunt supuse auditului anual, în conformitate cu standardele internaţionale de audit, efectuat de către o entitate de audit independentă, cu renume şi cu experienţă recunoscută în domeniul auditului băncilor centrale. (2) Entitatea de audit este confirmată de Consiliul de supraveghere după selectarea acesteia în conformitate cu reglementările Băncii Naționale privind selectarea și mandatul entității de audit pentru efectuarea auditului situațiilor financiare. (3) Raportul auditorului se publică împreună cu situaţiile financiare anuale ale Băncii Naţionale. (4) Aceeaşi entitate de audit nu poate efectua auditul situațiilor financiare pentru o perioadă ce depăşeşte 5 ani consecutivi.” | Prevederea conform căreia aceeași entitate de audit nu poate efectua auditul situațiilor financiare pentru o perioadă ce depășește 5 ani consecutivi poate determina situații de promovare a unor interese corporative și de acoperire a unor neajunsuri o perioadă îndelungată sau care ar coincide cu un anumit mandat al conducerii BNM. Auditul este practic unica formă de control extern general profesionist al activității BNM, în condițiile când conform art.21 al Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei - Curtea de Conturi poate verifica doar legalitatea şi regularitatea devizelor de cheltuieli şi a alocaţiilor pentru investiţii ale Băncii Naţionale, precum și doar eficienţa operaţională a deciziilor luate de conducerea BNM, excluzîndu-se cele ce ţin de implementarea politicii monetare şi valutare şi de gestionarea rezervelor valutare ale statului. | Lipsa/insuficiența mecanismelor de control și supraveghere (ierarhic, intern, public) | Stabilirea unui termen mai mic în care aceeași entitate poate efectua audit extern consecutiv (spre exemplu - 3 ani). | |||||||||
| 10 | Art.I pct.33 | Art.75/1 alin.(11) Termenul general în care trebuie finalizată procedura de controlul, de la data începerii controlului, prevăzută în decizia privind efectuarea controlului, până la data adoptării deciziei Băncii Naționale în baza rezultatelor controlului, este de 12 luni. Din motive justificate, termenul general poate fi prelungit inițial cu cel mult 3 luni, în baza deciziei guvernatorului, prim-viceguvernatorului sau a viceguvernatorului. În cazul în care obiectul controlului este de o complexitate deosebită, care necesită timp adițional pentru prelucrarea informațiilor sau documentelor, termenul procedurii de control poate fi prelungit suplimentar, în baza deciziei Comitetului executiv. Decizia privind prelungirea inițială sau suplimentară a termenului procedurii de control, împreună cu motivele prelungirii, se notifică persoanei supuse controlului. | Textul ”termenul procedurii de control poate fi prelungit suplimentar, în baza deciziei Comitetului executiv.” nu este suficient de clar definit și nu stabilește limite temporale. | Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive / Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative | Stabilirea unui termen concret pentru care poate fi prelungită procedura de control | |||||||||
| 11 | Art.I pct.33 | (12) Banca Naţională este în drept să stabilească, prin acte normative, particularităţi suplimentare de desfășurare a controlului, inclusiv reglementări cu privire la drepturile și obligațiile persoanei supuse controlului și ale altor participanți la procedura respectivă.” | Competențele BNM sunt extinse la maxim și pot fi utilizate abuziv, afectând prin acte subordonate legii anumite drepturi ale persoanelor fizice și juridice vizate. | Atribuții extensive de reglementare / Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive / Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative / Cumularea competenţelor de a elabora acte, a controla aplicarea lor şi de a sancţiona | Urmează a fi stabilite anumite limite, care să nu admită adoptarea normelor juridice primare de drept material și procedural de nivelul legilor organice, prin printr-un act normativ secundar. | |||||||||
| 12 | Art.II | Art. II. – La articolul 92 alineatul (11) din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 372-382, art. 341), cu modificările ulterioare, prima propoziție se completează cu textul „ , cu excepția hotărârilor privind fuziunea sau dezmembrarea băncilor, care se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare spre autorizare în termen de până la 9 luni de la data adoptării.” | Se propune o derogare de la termenul general (de 6 luni) de prezentare a deciziilor de reorganizare, în cazul băncilor acesta fiind extins la 9 luni. | Conflictul normelor de drept | Unificarea termenelor de prezentare a deciziilor despre reganizarea societăților pe acțiuni. | |||||||||
| 13 | Art.VII pct.2 | 2. La articolul 56, alineatul (7) se completează cu următorul enunț: „Prevederile Codului administrativ nu sunt aplicabile procedurii de elaborare, aprobare, aplicare și retragere sau revocare a măsurilor de salvgardare.” | Derogare de la prevederile Codului administrativ | Conflictul normelor de drept | Textul proiectului necesită o revizuire generală privitor la multiplele derogări propuse de la Codul administrativ | |||||||||
| 14 | Art.XIV | Art.XIV pct.9, 12-14, 17, 18, 21, 25-27, 29, 30, 32, 33, 35-38 etc. | Modificările propuse în cuprinsul Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor stabilesc diverse termene (5, 10, 20, 30, 45, 60, 90 de zile), în care urmează a fi întreprinse acțiuni/prezentate acte de către BNM și/sau entitățile vizate. Stabilirea unor termene concrete este în principiu salutabilă, dar urmează a se examina suplimentar ca aceste termene să nu fie prea mari (afectând posibilitățile subiecților vizați) și nici prea mici (făcând imposibilă prezentarea unor acte/întreprinderea anumitor acțiuni). | Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive / Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative | Evaluarea tuturor termenelor stabilite, inclusiv cu prezentarea unor opinii de consens din partea BNM și a entităților vizate | |||||||||
| 15 | Art.XIV pct.51 | Articolul 143: se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins: „(5) Prevederile art. 144 alin. (6) și art. 146 alin. (3) din Codul administrativ nu se aplică în cazul retragerii licenței pentru activitate bancară.” | Derogare de la prevederile Codului administrativ | Conflictul normelor de drept | Textul proiectului necesită o revizuire generală privitor la multiplele derogări propuse de la Codul administrativ | |||||||||
| 16 | Art.XV | Art. XV. – La articolul 75, alineatul (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 34), cu modificările ulterioare, textul „se elaborează de instituţiile respective şi se aprobă de către Parlament, cu avizul Guvernului” se substituie cu cuvintele „se elaborează şi se aprobă de instituţiile respective”. | Prin modificările respective se propune practic exceptarea de la reglementarea (monitorizarea) parlamentară a monitorizării implementării prevederilor actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În același timp, apare o contradicție cu prevederile art.1 alin.(2) ale Legii cu privire la BNM, conform căruia Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi ”este responsabilă faţă de Parlament”. | Lipsa/insuficiența mecanismelor de control și supraveghere (ierarhic, intern, public) Conflictul normelor de drept | Revizuirea suplimentară a normelor enunțate | |||||||||
| 17 | Art.XIX | La articolul 4 alineatul (4) din Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 142-146, art. 260), cu modificările ulterioare, enunțul al treilea se completează cu textul „ , fără a aduce atingere art. 34 alin. (3)”. | Textul introduce în esență o derogare, dar formulează norma neclar | Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive | Revizuirea suplimentară a textului enunțat | |||||||||
| 18 | Art.XXII | Art. XXII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul: a) va aproba actele normative necesare pentru executarea prevederilor prezentei legi; b) va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege. (3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Comisia Națională a Pieței Financiare va elabora și va adopta actele sale normative aferente condițiilor de asigurare. | Se propune ca Legea să intre în vigoare la data publicării, dar cadrul normativ de implementare să fie elaborat și adoptat timp de 6 luni după această dată, lipsind astfel Legea de posibilitatea de a fi aplicată în realitate. Conform art.56 al Legii privind actele normative: ”(1) Actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării. (2) Pentru legile care modifică Codul fiscal, Codul vamal şi Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, precum şi pentru legile de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal şi a legilor ce ţin de politica fiscală, data intrării în vigoare trebuie să survină nu mai devreme de 6 luni de la data publicării legilor respective. (3) Intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită pentru o altă dată doar în cazul în care se urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hotărîrilor Curţii Constituţionale, eliminarea unor lacune din legislaţie sau contradicţii între actele normative ori dacă există alte circumstanţe obiective.” Proiectul de lege expertizat conține modificări și completări ample, care vizează activitatea mai multor instituții importante din sfera financiară. În cazul unor modificări ample, se recomandă intrarea în vigoare a noilor reglementări după un anumit termen de la publicarea acestora, astfel ca toți subiecții vizați să reușească să aducă actele sale în concordanță cu noile reglementări, să adopte deciziile necesare și să se pregătească pentru activitatea în noile condiții. | Norme irealizabile | Stabilirea intrării în vigoare a legii după un termen de minim 6 luni de la data publicării. | |||||||||
IV. CONCLUZII
1. Promovarea legii este necesară, aceasta ajustând cadrul legislativ la prevederile unor acte comunitare și la rigorile contemporane ale gestionării domeniului financiar-bancar.
2. Proiectul necesită o revizuire suplimentară sub aspectul multiplelor derogări de la Codul administrativ, acesta fiind legea organică de bază ce reglementează procedura de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.
3. Anumite prevederi ale proiectului promovează interese și beneficii particulare sau de grup care nu pot fi considerate că ar avea suficientă argumentare economico-financiară, justificare legitimă și astfel nu respectă nici interesul public.
4. Intrarea în vigoare a Legii necesită a fi amânată pe o anumită perioadă de timp de la publicare, interval în care va fi pregătit și adoptat cadrul normativ secundar de aplicare a acesteia.
