Raport de expertiză la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (consolidarea cadrului normativ aplicabil protecției invențiilor)

    0

    RAPORT DE EXPERTIZĂ
    la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (consolidarea cadrului normativ aplicabil protecției invențiilor)

    Înregistrat cu nr. 372

    din: 11/12/2024

    I. EVALUAREA GENERALĂ

    1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

    2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.

    3. Scopul promovării proiectului

    Conform datelor din nota de fundamentare, „Elaborarea proiectului are scopul:
    - asigurării cadrului normativ necesar implementării Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, în contextul intenției Republicii Moldova de aderare la convenția menționată;
    - transpunerii prevederilor actelor UE relevante în domeniu;
    - perfecționării procedurilor de examinare a cererilor depuse în temeiul Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor și de acordare a titlurilor de protecție”.

    Totodată, potrivit notei de fundamentare, „Principalele aspirații și necesități în domeniul de referință, la momentul actual, care au determinat asigurarea corespunzătoare a cadrului normativ prin modificarea Legii nr. 50/2008 sunt:

    1. Aderarea Republicii Moldova la Organizația Europeană de Brevete (...);
    2. Asigurarea unui sistem integru, dinamic și accesibil de protecția a invențiilor pe teritoriul Republicii Moldova (...);
    3. Consolidarea sistemului de protecție a invențiilor pe teritoriul Republicii Moldova (...).

    Analizând normele elaborate se atestă că prin proiect se propune modificarea Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor, modificări ce sunt planificate a intra în vigoare la momente diferite: la data publicării proiectului de lege în Monitorul Oficial; la data de 01.01.2028; iar altă parte de modificări voi intra în vigoare la data la care Republica Moldova va deveni membru a Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 05.10.1973. Totodată, se constată că scopul declarat de către autor în nota de fundamentare corespunde scopului real al proiectului.

    4. Respectarea transparenței decizionale

    Autorul proiectului a asigurat informarea publicului referitor la iniţierea elaborării prezentului proiect, condiție prevăzută de art. 9 al Legii nr. 239/2008, care stabilește că „(1) După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunțul respectiv pe pagina web oficială [...]".

    Anunțul privind organizarea consultărilor publice, proiectul și nota de fundamentare au fost plasate pe portalul guvernamental: www.particip.gov.md de trei ori pe parcursul anului 2024, fiind asigurat accesul părților interesate la actele menționate.

    De asemenea, proiectul supus expertizei a fost plasat pe pagina web oficială a Parlamentului Republicii Moldova, cu anexarea actelor din dosarul de însoțire.

    II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI

    5. Structura notei informative

    Nota de fundamentare corespunde structurii stabilite de anexa nr. 1 a Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, fiind ajustată ultimelor modificări aferente conținutului și structurii.

    6. Suficienţa argumentării.

    În ansamblu, argumentarea proiectului respectă cerințele de fundamentare formală stabilite de legislație, informația fiind structurată în mod clar.

    7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.

    Proiectul de lege presupune armonizarea Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor cu prevederile legislației Uniunii Europene. În acest context, prin intermediul proiectului se transpune Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Totodată, se transpun parțial 3 regulamente:
    - Regulamentul (CE) nr. 1610/96 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare;
    - Regulamentul (CE) nr. 816/2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică;
    - Regulamentul (CE) nr. 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente.

    În clauza de armonizare se mai menționează că „Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, cu amendamentele ulterioare, precum și a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000 (...)”.

    În nota de fundamentare sunt oferite detalii despre legislația comunitară transpusă, precum și despre etapa la care se află Republica Moldova în procesul de a deveni semnatară a Convenției privind eliberarea brevetelor europene și, respectiv, membră a Oficiului European de Brevete.

    8. Fundamentarea economico-financiară.

    Având în vedere obiectul de reglementare al proiectului și datele expuse la compartimentul 4.2 din nota de fundamentare, implementarea proiectului nu implică cheltuieli din bugetul public național.

    9. Analiza impactului de reglementare.

    Nota de fundamentare conține analiza impactului de reglementare, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 4 lit. c) și art. 13 din Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, având în vedere că proiectul poate afecta persoanele care practică activitate de întreprinzător.

    Potrivit datelor din compartimentul 4 al notei de fundamentare, analiza impactului de reglementare conturează o evoluție pozitivă a domeniului protecției invențiilor în lumina noilor modificări, în special în contextul oportunității obținerii brevetului european și consolidării instituției certificatului suplimentar de protecție.

    III. EVALUAREA DE FOND

    11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.

    În rezultatul analizei notei de fundamentare și a proiectului de lege propus spre examinare Parlamentului, nu au fost identificate indicii care să sugereze că proiectul ar fi fost conceput ca să promoveze interese sau beneficii de grup ori particulare.

    Totuși, elementele de vulnerabilitate și de coruptibilitate depistate pot fi exploatate pentru a favoriza interese particulare în detrimentul interesului public, ceea ce nu are o justificare legitimă.

    15. Analiza detaliată a prevederilor

    Nr. obiecțieiArt.TextObiecțiiElemente de coruptibilitate/vulnerabilitateRecomandări
    1Art. I pct. 22 din proiect (art. 28/5 alin. (6) pct. 3) și alin. (9) lit. a) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 22. Legea se completează cu articolul 28/5 cu următorul cuprins: „Articolul 28/5. Acordarea licenţei obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică (6) Instanța de judecată verifică dacă: 3) cantitatea de produs menționată în cerere nu o depășește pe cea notificată OMC de către o țară importatoare care este membră a OMC sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de către o țară importatoare care nu este membră a OMC și dacă, ținând seama de alte licențe obligatorii acordate în altă parte, cantitatea totală de produs autorizată să fie produsă pentru orice țară importatoare nu depășește în mod semnificativ cantitatea notificată de țara respectivă OMC, în cazul țărilor importatoare care sunt membre ale OMC sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cazul țărilor importatoare care nu sunt membre ale OMC. (9) Suplimentar condițiilor aplicabile stabilite conform prezentului articol și celor stabilite conform art. 29, la acordarea licenţei obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se vor aplica următoarele condiții: a) cantitatea de produs/produse fabricat/fabricată sub licență nu depășește cantitatea necesară pentru a răspunde nevoilor țării importatoare sau țărilor importatoare menționate în cerere, ținând seama de cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub alte licențe obligatorii acordate în altă parte;Articolul citat conține o contradicție între alineatul (6) și (9) referitor la condițiile necesare a fi întrunite pentru acordarea licenței obligatorii de brevet. Pe de o parte, potrivit alin. (6) instanța verifică dacă cantitatea totală de produs autorizat să fie produs nu depășește în mod semnificativ cantitatea notificată de țara respectivă, iar pe de altă parte, potrivit alin. (9) una dintre condițiile pentru acordarea licenței obligatorii pentru brevet este aceea că, cantitatea de produse să nu depășească cantitatea necesară pentru a răspunde nevoilor țării importatoare. Problematica consistă în faptul că, alineatul (6) admite o depășire nesemnificativă, însă alineatul (9) nu admite nici o depășire. Prin urmare, condițiile prescrise pentru eliberarea licenței obligatorii de brevet în condițiile art. 28/5 nu sunt coerente și nici clare. Destinatarii normelor juridice (instanțele de judecată și entitățile private) sunt puse în dificultatea de a înțelege sensul autentic al normei juridice, ceea ce poate conduce la soluționarea imprevizibilă și neuniformă a conflictului normativ la etapa implementării proiectului. Mai mult decât atât, riscurile generate de aceste norme sunt agravate de lipsa reperelor obiective asupra a ceea ce ar însemna o „depășire semnificativă”. Marja extinsă de discreție oferită instanțelor de judecată și entităților private poate conduce la eliberarea licențelor obligatorii de brevet contrar intereselor legitime ale titularului de brevet.Conflictul normelor de drept. Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive.La art. I pct. 22 (art. 28/5 alin. (6) pct. 3) și alin. (9) lit. a) din Legea nr. 50/2008) se va preciza cu exactitate dacă se admite depășirea semnificativă sau, dimpotrivă nu se admite nici o depășire a cantității de produse pentru care se acordă licența obligatorie de brevet în raport cu cantitatea notificată de țara importatoare. Totodată, se va reglementa sensul conceptului de „depășire semnificativă”, fie se vor menționa situațiile obiective care justifica o depășire nesemnificativă (spre ex. condiții tehnice de producție, modalitatea de ambalare, de transport etc.)
    2Art. I pct. 22 din proiect (art. 28/5 alin. (15) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 22. Legea se completează cu articolul 28/5 cu următorul cuprins: „Articolul 28/5. Acordarea licenţei obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică (15) În cazul în care țara importatoare notifică instanței de judecată faptul că produsul farmaceutic nu mai există în cantități suficiente pentru satisfacerea nevoilor sale, aceasta poate decide, în urma unei cereri depuse de titularul licenței, să modifice condițiile licenței, permițând fabricarea și exportul unor cantități suplimentare de produse, în măsura necesară satisfacerii nevoilor țării importatoare respective. În astfel de cazuri, cererea titularului licenței se prelucrează după o procedură simplificată și accelerată, conform căreia nu se mai solicită informațiile prevăzute la alin. (4) pct. 1) și 2), cu condiția ca titularul licenței să prezinte licența obligatorie inițială.Norma juridică citată reglementează ambiguu procedura de modificare a condițiilor licenței obligatorii de brevet. În primul rând, procedura de sesizare a instanței de judecată nu este reglementată într-un mod clar. Pe de o parte, se menționează că țara importatoare trebuie să notifice instanța de judecată, iar pe de altă parte, se menționează că trebuie depusă o cerere de către titularul licenței obligatorii de brevet. În acest sens, nu este certă ordinea depunerii acestor acte, dacă notificarea țării importatoare ar putea fi depusă prin intermediul titularului de licență etc. În al doilea rând, norma juridică stabilește că cererea titularului licenței se prelucrează după o procedură simplificată și accelerată, însă nu sunt prescrise regulile unei asemenea proceduri și nici nu se face trimitere la alte acte normative care ar reglementa o asemenea procedură. În acest caz, norma juridică este una irealizabilă sau, dimpotrivă, permite instanței ca în mod arbitrar, conform propriei discreții, să accelereze și să simplifice anumite proceduri. În al treilea rând, norma juridică ar lăsa să se înțeleagă că procedura simplificată și accelerată ar consta în lipsa necesității oferirii unor informații cu condiționalitatea ca să se prezinte licența obligatorie inițială, și anume nu se vor oferi: 1) numele și datele de contact ale solicitantului și ale oricărui agent sau reprezentant împuternicit de solicitant să acționeze în numele său în fața instanței de judecată; și 2) denumirea comună a produsului farmaceutic sau a produselor farmaceutice pe care solicitantul intenționează să le fabrice și să le vândă la export sub licență obligatorie. Dacă aceasta este viziunea autorului asupra conceptului de procedură simplificată și accelerată, atunci aceasta este criticabilă, or informațiile care nu sunt necesare de oferit adițional sunt expuse în licența obligatorie de brevet care trebuie prezentată instanței, nefiind situația vreunei simplificări sau accelerări. În orice caz, nu este clar rolul acestei condiționalități în contextul normei juridice, condiționalitate care este una de sine stătătoare sau aceasta definește procedura simplificată și accelerată. În concluzie, norma juridică analizată conține o reglementare lacunară și confuză a mecanismelor aplicate în activitatea instanțelor de judecată. Atunci când procedurile sunt reglementate insuficient sau ambiguu, apare discreția periculoasă a agentului public responsabil de a dezvolta reguli procedurale sau chiar practici convenabile propriilor sale interese, contrare interesului public.Lacuna de drept. Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive. Norme irealizabile. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.Art. I pct. 22 (art. 28/5 alin. (15) din Legea nr. 50/2008) se va completa cu reglementări care să stabilească cu certitudinea modalitatea de sesizare a instanței de judecată, precum și regulile procedurii simplificate și accelerate de examinare a cererii titularului licenței obligatorii de brevet.
    3Art. I pct. 35 din proiect (art. 44/6 alin. (2) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 35. Articolele 44/1 - 44/3 vor avea următorul cuprins: Articolul 44/6. Depunerea cererii de brevet european (2) O cerere de brevet european depusă la AGEPI va avea aceleași efecte, precum cele pe care le-ar obține, dacă ar fi fost depusă la aceeași dată la OEB, cu condiția că AGEPI transmite cererea respectivă la OEB în termen rezonabil.Prevederile citate nu sunt previzibile și compromit reforma propusă prin proiect. Instrumentul pus la dispoziție entităților private este vulnerabilizat de condiția ca AGEPI să transmită cererea la OEB în termen rezonabil. În primul rând, consecințele imprevizibile ale implementării normei respective pot descuraja solicitanții să depună cereri la AGEPI, ceea ce este de natură să diminueze nivelul încrederii resortisanților în autoritățile publice. În al doilea rând, nu este reglementată semnificația „termenului rezonabil” și nici a indicatorilor care fiind evaluați vor putea permite aprecierea respectării sau nerespectării unui termen rezonabil. În al treilea rând, nu sunt reglementate consecințele remiterii cererii de brevet european în termen nerezonabil. În acest caz, nu este clar care ar fi drepturilor și obligațiile solicitantului și ale AGEPI. Prin urmare, norma juridică analizată generează incertitudine în domeniul reglementat favorizând lipsa de încredere a resortisanților față de autoritatea publică AGEPI, precum și generând comportamente abuzive.Lacuna de drept. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.Se vor revedea conceptual prevederile art. I pct. 35 din proiect (art. 44/6 alin. (2) din Legea nr. 50/2008) prin prisma oferirii normei juridice a preciziei și previzibilității. După caz, se va exclude textul „cu condiția că AGEPI transmite cererea respectivă la OEB în termen rezonabil”.
    4Art. I pct. 49 din proiect (art. 72/4 alin. (3) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 49. Legea se completează cu articolele 72/1 - 72/4 cu următorul cuprins: Articolul 72/4. Nulitatea certificatului (3) Orice persoană poate depune o cerere sau intenta o acțiune privind declararea nulității certificatului în instanța de judecată, în temeiul prezentei legi, pentru anularea brevetului de bază corespunzător.Prevederile citate sunt formulate ambiguu și confuz fiind incertă ideea reglementării. În acest caz, poate fi o carență redacțională sau o incertitudine de viziune a autorului privind reglementarea modalității de anulare a certificatului. Astfel, se atestă neclaritatea obiectului de reglementare, fie certificatul, fie brevetul. De asemenea, în contextul titlului articolului analizat - art. 74/4 „Nulitatea certificatului”, nu este clară reglementarea anulării brevetului. Totodată, nu poate fi neglijată nici diversitatea terminologică utilizată, și anume „declararea nulității certificatului” și „anularea brevetului”, fiind interpretabil dacă se referă la același fenomen sau nu. În concluzie, formularea normei analizate constituie un element de coruptibilitate în măsură să acorde posibilități de aplicare a normei în interpretarea preferată, în funcție de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive. Utilizarea neuniformă a termenilor.Se vor revedea prevederile art. I pct. 49 din proiect (art. 72/4 alin. (3) din Legea nr. 50/2008) pentru a clarifica sensul și pentru a asigura o formulare precisă și lipsită de ambiguități.
    5Art. I pct. 50 din proiect (art. 79 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 50. Articolele 73-84 vor avea următorul cuprins: Articolul 79. Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor (1) Dacă s-a constatat încălcarea sau iminenţa încălcării drepturilor prevăzute de prezenta lege, instanţa de judecată poate, la cererea reclamantului, să instituie măsuri de asigurare împotriva pârâtului şi/sau a intermediarilor, şi anume: b) să dispună sechestrarea sau confiscarea produselor presupuse că încalcă un drept prevăzut de prezenta lege, în scop de prevenire a plasării sau răspândirii acestora în circuitul comercial.Măsura de asigurare a acțiunii stabilită de norma juridică citată - confiscarea, este echivocă. Nici proiectul și nici Legea nr. 50/2008 care se modifică prin proiect nu reglementează condițiile confiscării. Potrivit art. 536 alin. (2) din Codul civil, confiscarea reprezintă un caz când un subiect de drept ar putea fi forțat să cedeze proprietatea sa. În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul civil, „Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”. Codul de procedură civilă nu reglementează o asemenea măsură de asigurare a acțiunii, cum este confiscarea. Codul penal la art. 106 explică noţiunea de „confiscare specială” ca fiind trecerea, forţată şi gratuită, în proprietatea statului a bunurilor care întrunesc condițiile alin. (2) din același articol. Această noțiune este, însă, inaplicabilă procedurii civile. Mai mult ca atât, conform art. 46 alin. (4) din Constituție, pot fi confiscate, în condiţiile legii bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii, iar conform alin. (3), averea dobândită licit (fapt ce se prezumă) nu poate fi confiscată. În acest context, confiscarea, ca măsură de asigurare a acţiunii civile, pare să semnifice altceva decât confiscarea reglementată de Codul penal întrucât, în caz contrar, aceasta ar contravine art. 46 din Constituție. În consecință, proiectul este lacunar în ceea ce privește reglementarea condițiilor confiscării în calitate de măsură de asigurare a acțiunii și, totodată, generează premise pentru solicitări abuzive din partea reclamanților în procesele civile și o conduită arbitrară a instanțelor de judecată în acest context.Lacuna de drept. Norme irealizabile. Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive.Se va completa art. I pct. 50 din proiect (art. 79 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/2008) cu prevederi care să explice măsura de asigurare a acțiunii civile - confiscarea, precum și care să reglementeze condițiile confiscării.
    6Art. I pct. 50 din proiect (art. 79 alin. (6) din Legea nr. 50/2008)Art. I. – Legea nr. 50/2008 privind protecția invențiilor (...), se modifică după cum urmează: 50. Articolele 73-84 vor avea următorul cuprins: Articolul 79. Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor (6) Măsurile de asigurare sunt anulate, la cererea pârâtului, care îşi păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu intentează o acţiune pe fond în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunţării încheierii de asigurare a probelor.Observația imputabilă normei juridice citate vizează 2 aspecte: (1) existența confuziei dintre măsurile de asigurare a acțiunii și încheierea de asigurare a probelor; și (2) reglementarea ambiguă și incertă a posibilității ca măsurile de asigurare a acțiunii ar putea fi solicitate de reclamant și dispuse de instanța de judecată chiar înainte de a depune acțiunea civilă în instanța de judecată. Referitor la prima observație, nu este clar motivul că termenul de 20 de zile lucrătoare începe a curge de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor în condițiile în care obiectul de reglementare al normei juridice sunt măsurile de asigurare a acțiunii. Or, este posibil ca în cazul solicitării asigurării acțiunii să nu existe măsuri de asigurare a probelor. Această reglementare prezintă o carență, posibil generată de o eroare de redacție, însă riscurile asociate adoptării sale nu pot fi considerate neglijabile. Referitor la a 2-a observație, se pare că autorul intenționează să reglementeze posibilitatea ca măsurile de asigurare a acțiunii să poată fi dispuse înainte de începerea procesului civil, însă modalitatea de formulare este una nereușită. Codul de procedură civilă nu admite o asemenea posibilitate, prin urmare ar fi judicios ca proiectul să reglementeze cu exactitate condițiile asigurării acțiunii înainte de a fi depusă o acțiune civilă. În consecință, norma analizată este lipsită de precizie și predictibilitate, nefiind certă viziunea autorului referitor la dispunerea măsurilor de asigurare a acțiunii și la anularea acestora. Din acest motiv, atât părțile implicate în litigiu, cât și instanța de judecată, ar putea exploata această neclaritate pentru a-și avansa interesele private, în detrimentul intereselor publice.Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive.La art. I pct. 50 din proiect (art. 79 alin. (6) din Legea nr. 50/2008) se va substitui textul „încheierii de asigurare a probelor” cu textul „încheierii de asigurare a acțiunii”. Totodată, prevederea vizată se va reformula mai explicit în vederea prevenirii oricăror interpretări referitor la faptul dacă ar putea fi sau nu dispuse măsuri de asigurare a acțiunii înainte de a fi depusă în instanța de judecată o acțiune civilă.

    IV. CONCLUZII

    Prin proiect se propune modificarea Legii nr. 50/2008 privind protecția invențiilor cu scopul de a consolida mecanismele de protecție a invenției. În acest sens, prin intermediul proiectului se transpune Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, se transpun parțial 3 Regulamente ale Uniunii Europene din domeniul de referință, precum și se creează cadrul necesar aplicării Convenției privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, cu amendamentele ulterioare, precum și a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000, la care Republica Moldova încă nu este parte.

    Nu au fost identificate indicii care să sugereze că proiectul ar fi fost conceput ca să promoveze interese sau beneficii de grup ori particulare. Totuși, elementele de vulnerabilitate și de coruptibilitate depistate pot fi exploatate pentru a favoriza interese particulare în detrimentul interesului public. Proiectul conține norme contradictorii referitor la admisibilitatea sau inadmisibilitatea depășirii cantității totale de produs autorizat să fie produs raportat la cantitatea notificată de țara importatoare. Sunt reglementate ambiguu: procedura de modificare a condițiilor licenței obligatorii de brevet, în special nefiind clare regulile procedurii simplificate și rapide; procedura de asigurare a acțiunii, în special lipsind condițiile aplicării confiscării etc. Oportunitatea depunerii cererii de brevet european la AGEPI este compromisă de lipsa de siguranță și predictibilitate. Proiectul mai conține formulări ambigue de natură să genereze interpretări abuzive, lacune de reglementare, norme irealizabile și utilizarea neuniformă a termenilor.

    Nota de fundamentare corespunde structurii și respectă cerințele de fundamentare formală stabilite de Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

    La elaborarea și promovarea proiectului de lege au fost respectate rigorile referitoare la asigurarea transparenței în procesul decizional.

    În concluzie, se recomandă autorului să revizuiască proiectul ținând cont de aspectele și sugestiile detaliate în prezentul Raport de expertiză.