Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 3 Rapoarte de expertiză (arhiva)

Raport de expertiză nr.387

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
26 01 2009

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Codului subsolului

(înregistrat în Parlament cu nr. 3342 din 03.12.2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Codului subsolului.

Evaluare generală.

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul (autor nemijlocit - Ministerul ecologiei şi resurselor naturale), prin urmare proiectul este înaintat în conformitate cu rigorile iniţierii actelor legislative prevăzute de art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ propus este de lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi articolelor 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.

3. Scopul şi necesitatea promovării proiectului. Potrivit notei informative ce însoţeşteproiectul actului legislativ adoptarea acestuia are drept scop perfecţionarea reglementarilor de stat şi a gestionarii domeniului folosirii subsolului, cu scopul intensificării influenţei statului la aplicarea pe larg a mecanismului comercial în vederea cercetării, folosirii şi protecţiei subsolului, soluţionării problemelor ce ţin de achitarea pentru folosirea subsolului în condiţiile economiei de piaţă, cu respectarea intereselor statului şi a cetăţenilor, precum şi necesităţii concordării corespunderii actelor legislative cu cele ale Comunităţii Europene privind folosirea şi protecţia subsolului.

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă la proiectul de act legislativ supus expertizei este plasată pe pagina web a Parlamentului. Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

5. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine o serie de argumente şi supoziţii în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului, însă acestea poartă un caracter general şi nu argumentează detaliat necesitatea adoptării noului Cod al subsolului, precum şi beneficiile şi pierderile ce le va avea societatea de la adoptarea actului legislativ în cauză.
Autorul proiectului nu a efectuat expertiza juridică, economică, financiară, ştiinţifică, ecologică etc., cu toate că la promovarea unui astfel de proiect de act legislativ ce va avea consecinţe directe asupra economiei naţionale şi asupra mediului înconjurător aceste categorii de expertize sînt obligatorii.  În acest fel, considerăm că se încalcă dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 780/2001. menţionăm adiţional că expertiza ecologică este extrem de necesară, deoarece prin folosirea subsolului este inevitabilă influenţarea directă şi negativă a mediului înconjurător, iar expertiza ecologică are menirea de a contribui la:
a) coordonarea proiectului cu legislaţia ecologică în vigoare;
b) asigurarea ocrotirii sănătăţii omului şi protecţia mediului înconjurător;
c) prognozarea consecinţelor ecologice.

Astfel, prin efectuarea unei expertize ecologice, ştiinţifice se poate prognoza care vor fi consecinţele negative a implementării actului legislativ şi în acest fel se pot minimiza aceste consecinţe în faza incipientă prin adoptarea unor reglementări eficiente.  
Lipseşte argumentarea financiară detaliată privind implementarea proiectului, fapt care nu poate fi explicat, deoarece se propune un proiect ce va modifica şi sistemul fiscal prin introducerea de noi plăţi pentru folosirea subsolului (ex. art.66 din proiect). Astfel, se încalcă  prevederile art. 20 lit. d) şi e) din Legea 780/27.12.2001, potrivit căruia grupul de lucru, concomitent cu elaborarea proiectului de act legislativ, întocmeşte o notă informativă în care include fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură, precum şi actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.
Autorul nu a prezent calculele estimative a cheltuielilor ce le va suporta Guvernul pentru implementarea proiectului de act legislativ, precum şi a consecinţelor economice ce vor surveni în urma adoptării proiectului în cauză. Considerăm că, prin atribuirea de noi funcţii şi atribuţii organelor de stat abilitate cu gestionarea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţilor administraţiei publice locale, vor fi necesare de surse financiare considerabile pentru angajarea de personal, ţinerea Cadastrului de stat al zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe minerale utile, efectuarea de cercetări geologice, lichidarea consecinţelor ecologice aduse mediului înconjurător etc.

6. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Autorul menţionează în nota informativă ca un motiv de promovare a prezentului act legislativ este şi necesitatea concordării, asigurării corespunderii actelor legislative naţionale cu cele ale Comunităţii Europene privind folosirea şi protecţia subsolului. Însă, atît în nota informativă, cît şi în textul proiectului nu se face nici o referire la careva acte concrete din legislaţia comunitară care au stat la baza elaborării proiectului.

7. Fundamentarea financiar-economică. Nota informativă nu conţine o analiză economică şi expertiza financiară a consecinţelor ce vor surveni după adoptarea prezentului proiect.

Evaluarea de fond a coruptibilităţii

8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale în detrimentul interesului public general.

9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Considerăm că prin lipsa expertizei ecologice ce ar stabili consecinţele implementării prevederilor proiectului şi modul de diminuare a acestora pot fi aduse prejudicii societăţii şi anume  - protecţiei mediului înconjurător ce constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de  viaţă  şi sănătate ale populaţiei, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. La examinarea proiectului nu au fost stabilite anumite neconcordanţe dintre prevederile lui şi dispoziţiile altor acte normative.

11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Considerăm că proiectul în cauză contravine prevederilor art. 19 ale Legii privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001, ţinînd cont de faptul că textul proiectului are un caracter preponderent tehnic, iar noţiunile nu sînt clar definite. Drept exemplu al deficienţelor şi inexactităţilor atestate pot servi următoarele prevederi ale proiectului: în art. 1 este utilizată noţiunea „cercetare geologică a subsolului (prospecţiuni şi explorări)”; în art. 1 şi în art. 20 sînt expuse două semnificaţii ale noţiunii de „perimetru minier”, care diferă.
O altă neconcordanţă cu prevederile Legii 780/27.12.2001 este denumirea şi conţinutul articolelor din proiectul actului legislativ. Astfel, potrivit art. 32 din Legea 780/27.12.2001, articolul are caracter unitar şi conţine una sau mai multe dispoziţii cu raport direct între ele şi subordonate uneia şi aceleiaşi idei. Însă, în proiectul actului legislativ expertizat această prevedere legală nu este respectată: spre exemplu titlul articolului stabileşte reglementarea unor raporturi juridice, însă în textul articolului sînt abordate şi alte raporturi juridice, care nu rezultă din denumirea articolului. Acest fapt pune în dificultate subiecţii interesaţi de a găsi normele juridice ce reglementează raporturile sociale ce-i vizează. Drept exemplu al deficienţelor şi inexactităţilor atestate pot servi următoarele prevederi ale proiectului: art. 21 din proiect reglementează atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol pentru cercetare geologică, iar în alin. (6) al articolului menţionat se stabileşte că la atribuirea sectoarelor de subsol pentru explorarea zăcămintelor de substanţe miniere, în contract, obligatoriu se includ şi condiţiile de compensare a cheltuielilor statului legate de prospectarea şi evaluarea zăcămîntului; art. 22Atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol pentru extragerea substanţelor minerale utile” la fel stabileşte obligaţii contractuale obligatorii.  Condiţiile ce trebuie incluse în contractul de folosire a sectorului de subsol sunt prevăzute în art. 17 din proiect; iar art. 23 „Atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol pentru construirea sau exploatarea construcţiilor subterane ce nu ţin de extragerea substanţelor minerale utile” reglementează atît modul de atribuire în folosinţă a sectoarelor de subsol pentru construirea sau exploatarea construcţiilor subterane ce nu ţin de extragerea substanţelor minerale utile, cît şi atribuirea sectoarelor de subsol pentru îngroparea substanţelor nocive şi a deşeurilor industriale, evacuarea apelor reziduale, deşi potrivit prevederilor art. 12 din proiect îngroparea substanţelor nocive şi a deşeurilor industriale precum şi folosirea sectoarelor de subsol pentru construirea sau exploatarea construcţiilor subterane ce nu ţin de extragerea substanţelor minerale utile sunt două modalităţi distincte de folosire a subsolului.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul conţine norme care reglementează activităţi ale autorităţilor publice centrale, cît şi locale prin atribuirea unor noi funcţii şi competenţe organelor de stat abilitate cu gestionarea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Textul proiectului nu defineşte care anume sunt aceste organe de stat abilitate cu gestionarea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător sau cel puţin modul de stabilire a acestora.
Totodată, textul proiectului nu stabileşte careva responsabilităţi clare a autorităţilor (funcţionarilor) pentru încălcarea prevederilor din proiect.

13. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului



 

Concluzii


Considerăm că proiectul necesită perfecţionare în vederea respectării unităţii terminologice a reglementărilor invocate, a limbajului şi stilului de exprimare, fiind formulate în ordine consecventă şi succesiune logică.

 

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI