Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 3 Rapoarte de expertiză (arhiva)

Raport de expertiză nr.268

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
17 08 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii
învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995
(art. 41, 46, 48, 51)

(înregistrat în Parlament cu nr. 2832 din 31.08.2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii la proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul Republicii Moldova ceea ce corespunde rigorilor legale privind dreptul de iniţiativă legislativă, stabilite de art. 73 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului nr. 797-XIII din 02.04.1996.

 2. Categoria actului legislativ nu este determinată. Deoarece se propune modificarea Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (5) şi art. 35 alin (3) ale Legii privind actele legislative, legile organice se modifică prin legi cu aceiaşi putere juridică sau putere juridică superioară. Astfel, proiectul de lege în cauză face parte din categoria legilor organice şi la rândul său poate fi supus modificării sau completării numai de un act juridic cu o forţă juridică egală sau superioară.

3. Scopul promovării proiectului. Scopul elaborării proiectului în cauză a fost generat denecesitatea reformării învăţământului superior din Republica Moldova şi aducerii legislaţiei  în vigoare în concordanţă cu tendinţele de modernizare a sistemului educaţional naţional, fiind modificate metodologia de alegere, numire şi confirmare a organelor de conducere din instituţiile de învăţământ superior.

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă este publicată pe web-site-ul Parlamentului, principiul transparenţei fiind astfel respectat.

5. Suficienţa argumentării. Nota informativă menţionează necesitatea modificării cadrului normativ de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ superior în acord cu tendinţele de modernizare a sistemului educaţional naţional.

Argumentarea pusă la dispoziţie de autor conţine specificarea potrivit căreia  procedurile actuale ce reglementează procedura de alegere, numire şi confirmare a organelor de conducere din instituţiile de învăţământ superior este prevăzută de diferite acte normative, fapt care creează anumite dificultăţi în interpretarea şi aplicarea acestora. Afirmaţia în cauză nu este confirmată de o  listă a actelor normative în cauză, care urma să fie anexată la materialele informative.

De asemenea, în Nota informativă nu a fost reflectată efectuarea unei serii de proceduri prealabile, indispensabile elaborării proiectelor de legi:

  1. În conformitate cu prevederile art. 18 din Legea 780/2001 o condiţie necesară elaborării proiectului de lege este efectuarea unei investigaţii ştiinţifice şi a unui studiu comparat;
  2. Nu sunt trimiteri la experienţa şi reglementările în domeniu ale altor ţări sau corespunderea cu normele acquis-ului comunitar în domeniu, fiind doar specificat că la elaborarea proiectului au fost luate în considerare practicile şi experienţa altor ţări;

Evaluarea de fond a coruptibilităţii

6. Fundamentarea financiar-economică nu este prezentată, de către autor fiind menţionat expres că pentru implementarea proiectului nu vor fi necesare alocaţii bugetare suplimentare. Însă, analizând proiectul legii, observăm că se propune  constituirea unui organ independent - Consiliul Naţional pentru Confirmarea Rectorilor Instituţiilor de Învăţământ Superior, ceia ce presupune  eventuale cheltuieli bugetare.

7. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Nu au fost depistate promovarea unor interese sau beneficii.

8. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Analiza proiectului nu a demonstrat cauzarea de prejudicii anumitor categorii de persoane sau interesului general.

9 . Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Textul proiectului nu conţine referinţe la activitatea autorităţilor publice.

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Proiectul nu conţine norme care să fie în contradicţie directă cu prevederile legislaţiei în vigoare, deşi anumite prevederi ale acestuia necesită o reconsiderare şi o coordonare cu actele legislative în vigoare. Analiza detaliată a acestor prevederi este enunţată la punctul 13 din prezentul raport de expertiză.

11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În general, textul proiectului este întocmit corect din punctul de vedere al normelor lingvistice.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul reglementează doar tangenţial, activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale. Observaţiile critice vor fi analizate la punctul 13 din prezentul raport.

13. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului

Nr.

Art.

Text

Obiecţia

Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri

Recomandarea

1.

Art. 48  alin (3)

(3) Conducerea instituţiei  de  învăţămînt superior se realizează în conformitate cu Carta universitară, aprobată de adunarea generală a instituţiei, de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului. 

Caracterul normei în cauză limitează autonomia universitară şi poate genera condiţii de manifestare a corupţiei prin transmiterea Ministerului de resort a unor atribuţii discreţionare.

Atribuţii excesive

Excluderea prevederii:  "de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului."

2.

Art.48 alin (4)

(4) Rectorii instituţiilor de stat de învăţămînt superior sînt aleşi pe bază de concurs, prin vot secret, de adunarea generală a instituţiilor, cu excepţia rectorului instituţiei de învăţămînt de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, rectorilor instituţiilor de învăţămînt superior subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care sînt numiţi în funcţie de către autorităţile respective. Rectorii tuturor instituţiilor de stat de învăţămînt superior sînt confirmaţi în post prin Decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Rectorii instituţiilor private de învăţămînt superior sînt confirmaţi în post în baza deciziei adunării generale a fondatorilor instituţiei, aprobată de Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului.";

Alin. (4)  la rândul său limitează autonomia universitară a instituţiilor de învăţământ privat şi poate genera condiţii de manifestare a corupţiei prin transmiterea Ministerului de resort a unor atribuţii discreţionare.

Atribuţii excesive

Întru neadmiterea  interpretării discreţionare şi omiterea unui element al coruptibilităţii  propunem excluderea sintagmei " aprobată de Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului."

3.

Art.48 alin (4)

(4) Rectorii instituţiilor de stat de învăţămînt superior sînt aleşi pe bază de concurs, prin vot secret, de adunarea generală a instituţiilor..."

În cadrul Notei informative este menţionat faptul că proiectul prevede constituirea  Consiliul Naţional pentru Confirmarea Rectorilor Instituţiilor de Învăţământ Superior, însă în text acest fapt expres nu este prevăzut.
Astfel putem presupune că autorul proiectului a comis două greşeli involuntar sau intenţionat şi anume: ţinând cont de faptul că titlul Notei informative aparţine proiectului Hotărârii de Guvern, de aici şi lipsa prevederii constituirii unui asemenea Consiliu. A doua este sintagma "adunarea generală a instituţiilor", organ deliberativ care nu este expres prevăzut în art. 46 din Legea  învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995.
În caz că "adunarea generală a instituţiilor" şi este aşa numitul Consiliu, atunci e vorba de crearea unei structuri menite practic sa lichideze autonomia universitară.

Conflictul normelor de drept

Formulare lingvistică inadecvată,  ambiguă ce va duce la interpretări eronate

Întru păstrarea autonomiei universitare este necesară ajustarea textului în aspectul substituirii cuvântului "instituţiilor" prin cuvîntul "instituţiei".
Fapt ce ar corespunde  normelor acquis-ului comunitar în domeniu.
Altfel spus, modificarea propusă (fiind greşeală involuntară sau intenţionată) limitează autonomia universitară în domeniul conducerii, funcţionării şi administrării.

4.

Art.48 alin (41)

"(41) Posturile de conducere în instituţia de învăţămînt superior se ocupă prin concurs pe un termen de patru ani. Aceeaşi persoană poate deţine acelaşi post de conducere doar două mandate consecutive.";

Nota informativă menţionează faptul că elaborarea proiectului de lege este condiţionată de   dificultăţile întâlnite la   interpretarea şi aplicarea procedurilor  de alegere, numire şi confirmare a organelor de conducere din instituţiile de învăţământ superior, prevederi care se conţin în diferite acte normative. Astfel, în alineat nu este specificat că prevederea în cauză se referă la instituţiile de stat sau private.
Metodologia alegerii, numirii şi confirmării în funcţie a conducerii instituţiilor de învăţământ superior de stat nu prevede procedura revocării din funcţie a rectorilor. Fapt ce nu corespunde  normelor acquis-ului comunitar în domeniu

Ambiguitatea procedurilor administrative

Întru evitarea interpretării ambigue propunem completarea alineatului după sintagma " instituţia de învăţămînt superior" cu sintagma "de stat".

 

 

În acest sens propunem completarea alin. (41)  cu următoarea propoziţie: "Rectorul poate fi revocat din functie de catre adunarea generală a instituţiei prin aceeaşi procedură aplicată la alegerea lui.".

Concluzii

În concluzie, menţionăm că proiectul legii poate fi adoptat cu condiţia excluderii elementelor cu caracter de coruptibilitate, menţionate în tabelul inclus la punctul 13 din prezentul raport de expertiză şi includerea în conformitate cu prevederile art. 6 alin (5), art. 7 alin. (1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din Legea 780/2001 a clauzei de adoptare cu indicarea apartenenţei proiectului de lege la categoria legilor organice.




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI