Nimic nu este mai respingator pentru o democratie decat inchiderea unei persoane sau incarcerarea ei din motiv ca nu este populara. In aceasta consta adevarata testare a civilizatiei. Winston Churchill

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

24 Octombrie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii comunicațiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 (art.2, 3, 7 ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 368 din 14 Septembrie 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii comunicațiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 (art.2, 3, 7 ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 este elaborat în conformitate cu prevederile Plaiului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 (titlul IV, capitolul 18, anexa XXVIII-B), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din 07.10.2014, Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 10.01.2014, Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.16 din 26.02.2015, Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016 şi Planului de activitate al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru anul 2016.

Totodată, potrivit notei informative, „modificările au drept scop asigurarea punerii în aplicare a unui mecanism de utilizare eficientă a spectrului de frecvenţe radio şi a resurselor de numerotare, crearea condiţiilor pentru o concurenţă eficientă, consolidarea pieţei interne, sporirea protecţiei drepturilor utilizatorilor finali, a confidenţialităţii şi a datelor cu caracter personal, implementarea mecanismelor de asigurare a accesului şi interconectării, a securităţii şi integrităţii reţelelor şi/sau serviciilor publice de comunicaţii electronice, garantarea independenţei autorităţii naţionale de reglementare etc. integrităţii reţelelor şi/sau serviciilor publice de comunicaţii electronice, garantarea independenţei autorităţii naţionale de reglementare etc”.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură (această condiţie nu este aplicabilă Proiectului supus expertizei);
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă, după o enumerare exhaustivă a tuturor directivelor UE din domeniu, enunţă de o manieră extrem de succintă unele prevederi ale proiectului, fără vreo descriere a principaleleor prevederi ale proiectului şi a elementelor de novaţie legislativă. Conţinutul notei informative este atît de neînsemnat şi neîngrijit din perspectiva logicii expunerii gîndurilor, în raport cu volumul modificărilor promovate de autor, încît putem afirma că nota informativă este quasi-inexistentă. Impresia generală este că autorul subestimează importanţa notei informative, considerînd-o drept un element formal (fără a acorda vreo importanţă conţinutului acestuia), care trebuie să fie anexat neapărat la un proiect de lege pentru ca acesta să fie înregistrat în Parlament.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, sunt încălcate și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.

Totodată, considerăm că, proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.



5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Libertatea individuală și siguranța persoanei (art. 25 din Constituția RM)
Inviolabilitatea domiciliului (art.29 din Constituția RM)
Secretul corespondenței (art.30 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-politice:
Dreptul la informație (art. 34 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată insuficient. Astfel, proiectul de lege conţine prevederi care obligă organele publice să ofere informaţii, dar din proiect nu rezultă că acestea ar putea fi întotdeauna accesibile, uşor disponibile, relevante şi actualizate. Totodată, proiectul nu stabileşte mecanisme legale de comunicate cu populaţia.


7. Respectarea principiului participării nu este asigurată. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii comunicaţiilor electronice nu conţine prevederi care să stabilească un mecanism, care să permită exprimarea opiniei şi în consecinţă nu prevede vreun mecanism care să permită luarea în consideraţie a opiniei exprimate, inclusiv structuri semi-permanente, în cadrul cărora reprezentanţii publici să fie consultaţi în diferite etape ale procesului decizional.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. Astfel, proiectul nu conţine prevederi exprese care să permită monitorizarea instituţiilor publice, a politicilor elaborate de acestea sau care să instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării şi nici norme care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Proiectul Legii reglementează dreptul exclusiv şi dreptul special al unor furnizori de a furniza o reţea ori un serviciu de comunicaţii electronice sau să desfăşoare o altă activitate din domeniul comunicaţiilor electronice într-o zonă geografică determinată. Posibilitatea de conferire a acestor drepturi trebuie corelată cu prevederile art.126 din Constituția Republicii Moldova, care stabileşte că economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă. Statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Autorul proiectului de Lege nu a prezentat în nota de fundamentare vreo explicaţie privitor la motivele optării în favoarea modificării Legii de bază în proporţie de peste 50%, fără a lua în calcul şi posibilitatea promovării unui nou proiect de Lege a comunicaţiilor electronice.

Nu este clar de ce autorii, avînd în vedere volumul actului legislativ nu au întitulat articolele. Proiectul de Lege nu respectă principiile coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente.

Articolele din proiect sînt extrem de voluminoase (a se vedea p.16, 17, 18, 21 şi altele). Sensul unor dispoziţii de conţinut se repetă, iar unele dispoziţii mai degrabă ar trebui să facă parte dintr-un act normativ subordonat legii sau parte componentă a unor instrucţiuni.

Textul proiectului nu respectă regulile limbajului, ortografiei şi punctuaţiei în actul legislativ stabilite de art.19 din Legea privind actele legislative.

Din cauza abundenţei de greşeli de acest gen, textul proiectului pierde trăsăturile şi calitatea actului legislativ. De exemplu, «Art.522. — (1) Întreprinderile care au fost desemnate ca avînd o putere semnificativă pe una sau mai multe pieţe relevante în conformitate cu art. 52-53 informează Agenţia în prealabil şi cu celeritate, pentru a permite Agenţiei să evalueze efectul tranzacţiei avute în vedere, cînd intenţionează să îşi transfere activele reţelei locale de acces sau o parte importantă a acestora unei entităţi separate din punct de vedere juridic deţinute de altcineva, sau dacă intenţionează să înfiinţeze o entitate comercială separată pentru a le asigura tuturor furnizorilor cu amănuntul, inclusiv propriilor sale unităţi de vînzare cu amănuntul, furnizarea de produse de acces echivalente. Întreprinderile informează Agenţia cu privire la orice schimbare a intenţiilor lor, precum şi cu privire la rezultatul final al procesului de separare. »

Totodată, atunci cînd este vorba de activitatea autorităţilor publice, textul proiectului abundă în formulări “poate”, “are dreptul” , "daca este necesar".

Unele prevederi ale proiectului, în partea ce ţine de dreptul de acces pe proprietăţi, sînt concurente cu prevederile Legii nr.28 din 10.03.2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Totuşi, acest fapt nu înseamnă că trebuiau ignorate prevederile lit. c) a art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, potrivit cărora informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. În domeniul de reglementare a proiectului de act expertizat există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale. De exemplu, Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.8 din 13.02.2001 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Hotărîrea Parlamentului nr.1271-XIV din 5 octombrie 2000 "Cu privire la domenul .md" ; Decizia Curţii Constituţionale nr.1 din 16.01.2003 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea telecomunicaţiilor nr.520-XIII din 7 iulie 1995 în redacţia legilor nr. 745-XV din 21 decembrie 2001 şi nr.1134-XV din 14 iunie 2002, a hotărîrilor Guvernului nr.1048 din 4 octombrie 2001, nr.1100 din 17 octombrie 2001 şi nr.975 din 13 septembrie 2001 (Monitorul Oficial 6-8/1, 24.01.2003); Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.21 din 02.09.2004 pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.782-37 din 8 iulie 2004 "Despre reglementarea situaţiei în reţelele de telecomunicaţii ale Moldovei" (Monitorul Oficial 168-170/23, 10.09.2004).


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Un element important urmărit de CtEDO în jurisprudenţa sa este calitatea legilor naţionale care reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor. Analiza prevederilor proiectului de lege şi a modificărilor/care sunt operate denotă faptul că acestea nu corespund întocmai criteriilor de calitate ale legii, invocate constant în jurisprudenţa CtEDO. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene: “O normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci cînd este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încît să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă. […] legea trebuie să fie accesibilă într-un mod adecvat: cetăţeanul trebuie să aibă un indiciu adecvat, în circumstanţe concrete, asupra reglementărilor legale aplicabile […]” (Hotărîrea CtEDO Silver versus Regatul Unit); „[…] odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [...]” (Hotărîrea CtEDO Păduraru versus România). Totodată, urmează a fi luate în consideraţie şi constatările din dosarul Megadat.com SRL vs. Moldova.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ omite/ignoră drepturile/libertățile. Anumite competenţe ale autorităţilor publice reglementate de prezentul proiect sînt de natură fie să nesocotească drepturile/interesele unor agenţi economici, fie să genereze abuzuri din partea autorităţilor publice (în special, este vorba de normele care stabilesc competenţe prin formulări de tipul, “poate”, “este în drept”).


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

p.1

1. În tot cuprinsul legii:

........ cuvîntul „adoptă” se substituie cu cuvîntul „aprobă”, la forma gramaticală corespunzătoare.

Din redacţia normei deducem că aceasta modificare se extinde şi asupra titlului Legii. Or, Parlamentul, potrivit art. 72 din Constituția Republicii Moldova, adoptă legi, dar nu aprobă.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevedere contrară normelor de tehnică legislativă.

Revizuirea normei, în sensul introducerii excepţiei pentru titlul legii.

2

p.2

noţiunea „licenţă ” va avea următorul cuprins:

„licenţă - act ce atestă dreptul de utilizare, pentru o perioadă stabilită, a resurselor limitate (canale radio, frecvenţe radio, resurse de numerotare) indicate în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţă;”

Noţiunea de licenţă este definită în Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

Vulnerabilitate
Concurenţa normelor de drept

Examinarea oportunităţii excluderii definiţiei noţiunii de "licenţă"

3

p.8

„(5) Furnizorii care împreună cu alţi furnizori ce fac parte din acelaşi grup de întreprinderi înregistrează o cifră de afaceri cumulativă mai mică decît cea stabilită anual prin decizia prevăzută în alin. (4), nu au obligaţia de achitare a plăţilor de reglementare şi monitorizare pentru anul următor.”;

Această normă stabileşte obligaţii inegale pentru furnizori şi este de natură să contribuie la diminuarea intenţionată a cifrei de afaceri.

Vulnerabilitate
Prevederi discriminatorii;

Excluderea normei sau revizuirea de concept de abordare a acestui subiect.

4

p.11

„(1) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice beneficiază de dreptul de acces pe proprietăţi, inclusiv de utilizare partajată a infrastructurii fizice, în condiţiile legii privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice.”;

Această normă încalcă dreptul la proprietate privată. Autorii ar trebui să stipuleze condiţiile în care furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice au dreptul de acces pe proprietăţi (de exemplu, pentru a instala reţele). În caz contrar această normă este abuzivă. Totodată, urmează a se ţine cont de prevederile Legii nr.28 din 10.03.2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Indicarea condiţiilor sau situaţiilor în care furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice au dreptul de acces pe proprietăţi sau excluderea normei avînd în vedere că există deja un act legislativ care reglementează acest subiect.

5

p.16

„(2-1) Nu sînt supuşi procedurii de autorizare generală agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare şi execută lucrări de construcţie a reţelelor de comunicaţii electronice.”;

Această normă este discriminatorie în raport cu unii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul comunicaţiilor electronice. Autorii nu au explicat motivele excluderii procedurii de autorizare generală pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare şi execută lucrări de construcţie a reţelelor de comunicaţii electronice.

Vulnerabilitate
Prevederi discriminatorii;

Revizuirea normei sau excluderea acesteia.

6

p.16

c) să ofere Agenţiei informaţia solicitată, în termenele şi la nivelul de detaliere indicate de Agenţie, în condiţiile legii;

Această normă este de natură să genereze abuzuri din partea Agenţiei odată ce volumul de informaţii prezentate este deja stabilit în alineatele precedente.

Vulnerabilitate
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Excluderea normei

7

p.22, Art.30-1 alin. (2)

e) dacă pe parcursul a 3 luni de la data notificării, nu este posibilă comunicarea documentelor de către Agenţie la adresa indicată de furnizor în notificare;

O astfel de "încălcare" nu constituie un motiv suficient pentru suspendarea sau retragerea licenţei. Cum şi în ce condiţii Agenţia va stabili şi va putea dovedi că nu a fost posibilă comunicarea documentelor?

Vulnerabilitate
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune

Excluderea lit.e)

8

p.24, alin.(2-1), (2-2), (2-3)

După text...

Aceste alineate se referă la competenţele organului central de specialitate. Respectiv, ar trebui să fie plasate în art.7.

Revizuirea locului acestor norme.

9

p.40, alin.(3-2) şi (3-3)

După text ...

O astfel de formulare oferă Agenţiei discreţia de a obliga sau nu, după placul său, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice la diverse acţiuni. Norma trebuie formulată de o manieră precisă astfel încît să fie exclus dreptul discreţionar al Agenţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Excluderea formulărilor "poate", "dacă consideră oportun".




Concluzii

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii comunicațiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 a fost elaborat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
Potrivit notei informative, „modificările au drept scop asigurarea punerii în aplicare a unui mecanism de utilizare eficientă a spectrului de frecvenţe radio şi a resurselor de numerotare, crearea condiţiilor pentru o concurenţă eficientă, consolidarea pieţei interne, sporirea protecţiei drepturilor utilizatorilor finali, a confidenţialităţii şi a datelor cu caracter personal, implementarea mecanismelor de asigurare a accesului şi interconectării, a securităţii şi integrităţii reţelelor şi/sau serviciilor publice de comunicaţii electronice, garantarea independenţei autorităţii naţionale de reglementare etc. integrităţii reţelelor şi/sau serviciilor publice de comunicaţii electronice, garantarea independenţei autorităţii naţionale de reglementare etc”.

Nota informativă a proiectului nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Astfel, după o enumerare exhaustivă a tuturor directivelor UE din domeniu, nota informativă enunţă de o manieră extrem de succintă unele prevederi ale proiectului, fără vreo descriere a principaleleor prevederi ale proiectului şi a elementelor de novaţie legislativă. Conţinutul notei informative este atît de neînsemnat şi neîngrijit din perspectiva logicii expunerii gîndurilor, în raport cu volumul modificărilor promovate de autor, încît putem constata că aceasta este quasi-inexistentă.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare. Totodată, considerăm că, proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006.

Prin implementarea proiectului, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului transparenţei va fi asigurată insuficient, iar respectarea principiilor participării şi responsabilizării nu va fi asigurată.

Proiectul de Lege este conform standardelor internaţionale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi este parţial conform legislaţiei corelative şi jurisprudenţei CtEDO. Proiectul de Lege nu respectă principiile coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente. Articolele din proiect sint extrem de voluminoase (a se vedea p.16, 17, 18, 21 şi altele). Sensul unor dispoziţii de conţinut se repetă, iar unele dispoziţii mai degrabă ar trebui să facă parte dintr-un act normativ subordonat legii sau parte componentă a unor instrucţiuni. Textul proiectului nu respectă regulile limbajului, ortografiei şi punctuaţiei în actul legislativ stabilite de art.19 din Legea privind actele legislative.

Anumite competenţe ale autorităţilor publice sînt de natură fie să nesocotească drepturile/interesele unor agenţi economici, fie să genereze abuzuri din partea autorităţilor publice (în special, este vorba de normele care stabilesc competenţe prin formulări de tipul, “poate”, “este în drept”).

În concluzie, proiectul de lege nu poate fi promovat în redacţia actuală şi necesită o revizuire considerabilă, inclusiv examinarea oportunităţii adoptării într-o nouă redacţie a Legii comunicațiilor electronice.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei