Funcționarii sunt precum carțile dintr-o biblioteca: cu cât sunt plasați mai sus, cu atât sunt mai nefolositori. A. Karr

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

24 Noiembrie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova (art.4, 10'1, 17, 18)

(înregistrat în Parlament cu numărul 354 din 17 August 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova (art.4, 10'1, 17, 18) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Adunarea Populară a UTA Gagauzia, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Potrivit art.72 alin.(3) lit.f) din Constituție, prin lege organică se reglementează organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală.

Totodată, subliniem faptul că, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(3) şi art.36 alin.(2) din Legea privind actele legislative nr.780/2001, un act legislativ de modificare sau completare are o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. Pornind de la faptul că Legea nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova este o lege organică, legea de modificare şi completare a acesteia, la fel, este lege organică.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Reieșind din nota informativă și textul proiectului de lege, acest proiect a fost elaborat cu scopul de a ajusta prevederile legislative ale Republicii Moldova referitoare la statutul special al UTA Găgăuzia.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Deşi autorul, în nota informativă, subliniază finalităţile urmărite la elaborarea proiectului, totuşi, aceasta nu conţine o argumentare suficientă a promovării acestui proiect de lege. Totodată, nota informativă nu conține toate elementele unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, în mod obligatoriu Guvernului, autorităţilor publice locale, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

La fel, principiul enunțat la art.3 lit.g) din Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006, presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sînt legate de procesul descentralizării administrative. Acest principiu corespunde și Cartei Europene a Autonomiei Locale, care în art.4, pct.6 menționează expres că, colectivităţile locale trebuie să fie consultate, pe cît posibil, în timp util şi de o manieră apropiată în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziei pentru toate chestiunile care la privesc direct.

Plus la aceasta, acest proiect de lege nu a fost consultat nici cu grupul de lucru referitor la problemele privind statutul special al autonomiei găgăuze, creat printr-o dispoziţie a şefului Legislativului. În sarcina acestui grup de lucru este pusă evaluarea gradului de aplicare a prevederilor constituționale ce țin de statutul special de autonomie și să examineze compatibilitatea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, inclusiv compatibilitatea legislației conexe. De asemenea, grupul de lucru analizează relaţiile dintre autorităţile de la Chişinău şi cele din Comrat şi vine cu propuneri întru îmbunătăţirea acestora. Deși autorul menționează în nota informativă că proiectul se înscrie în pachetul de propuneri legislative elaborat de Grupul de lucru sus-nominalizat, nu există nici o confirmare a acestui fapt.

La fel, în momentul depunerii proiectului de act legislativ spre dezbateri, remarcăm lipsa expertizelor juridice, anticorupţie, economice, financiare, ştiinţifice, ecologice şi de alt gen, în vederea respectării prevederilor art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, art.20 şi art.22 din Legea nr.780/2001. Aceste expertize au rolul de a determina raționalitatea adoptării acestui proiect de de lege, avantajele și dezavantajele acestuia, consecinţele economico-financiare, alte consecințe ce pot surveni în rezultatul adoptării acestui proiect de lege, etc.

În mod special, conform prevederilor art.22 alin.(2) din Legea privind actele legislative nr.780/2001 urma să fie efectuată în mod obligatoriu o expertiza juridică pentru a contribui la:
a) asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale şi cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi la coordonarea lui cu legislaţia în vigoare şi cu legislaţia comunitară;
b) întocmirea proiectului conform tehnicii legislative;
c) reglementarea integrală a raporturilor sociale respective.

Totodată, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate.

Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă şi documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor şi altor autorităţi de specialitate; avizul Guvernului; opinia autorităților publice locale; expertiza juridică a proiectului și alte expertize; Declaraţia de compatibilitate a proiectului cu legislaţia UE; Tabelul de concordanţă a consultărilor cu societatea civilă, etc., sunt tot atît de importante ca şi proiectul de lege, pentru ca societatea şi deputaţii să cunoască domeniul propus reglementărilor şi să ia o decizie în cunoştinţă de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-politice:
Dreptul la administrare (art. 39 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată insuficient. După cum am notat mai sus, nu am identificat sinteza recomandărilor din partea societății civile în rezultatul consultărilor publice organizate de autori. Or, potrivit art.12 alin.(6) din Legea nr.239/2008, proiectul de decizie se transmite spre examinare autorităţii competente împreună cu sinteza recomandărilor.

În ce privește examinarea proiectului de act legislativ, supus expertizei, în Parlament, acesta este plasată pe site-ul Parlamentului, fiind înregistrat pe data de 17.08.2016. În contextul în care proiectul de lege, pînă în prezent, nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că în cadrul Forului Legislativ este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.

Totodată, reiterăm că lipsa unui șir de documente importante la proiectul de lege, cum ar fi avizele instituţiilor publice, Guvernului, autorităților publice locale, rezultatele consultațiilor publice, expertizele complexe de diferite genuri, Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate etc., face ca accesul la informație să fie limitat și, prin urmare, aduce atingere dreptului persoanelor la informare corectă.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, putem conchide că societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe.

Totodată notăm că, prezentul proiect de lege, nu conține nici o normă care ar stabili o formă de răspundere (civilă, administrativă, penală) pentru neexecutarea sau încălcarea prevederilor viitoarei legi.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Unele propuneri din proiect sînt contrare normelor constituționale. Mai detaliat a se vedea pct.16 al raportului de expertiză.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Unele propuneri din proiect sînt contrare normelor din legislația corelativă. Mai detaliat ne expunem opinia în pct.16 al raportului de expertiză.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ nu este conform standardelor internaționale. Autorul nu face referire în nota informativă dacă prevederile acestuia corespund standardelor internaţionale şi nici nu aduce exemple din practica altor state referitor la domeniul reglementat de prezentul proiect, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

În contextul în care mai multe prevederi din acest proiect de lege este contrar Constituției Republicii Moldova, cît și legislației corelative, nu putem vorbi despre corespunderea proiectului cu standardele internaționale, ori acest proiect deviază chiar de la standardele naționale.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței Curții Constutiționale. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există mai multe hotărîri și decizii, prin care Curtea s-a expus asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării prezentului proiect de lege. Notăm că ajustarea legislației conexe la Legea nr.344/1994 nu contravine jurisprudenței Curții Constituționale. Mai mult ca atît, Curtea a relatat în hotărîrile sale dreptul Parlamentului de a reglementa organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova, organizarea, competențele și activitatea autorităților administrației publice locale, autonomia locală, statutul juridic special al UTA Găgăuzia, etc.

Totodată, Curtea Constituţională s-a pronunţat şi asupra limitelor autonomiei locale într-un stat unitar, menţionînd că pentru funcţionarea sa eficientă şi în interesele întregii populaţii, autonomia locală se fondează pe principiul proporţionalităţii.

Mai detaliat ne expunem în pct.16 al raportului de expertiză.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. Nu au fost identificate careva cauze ce au făcut obiectul sesizării la CtEDO referitor la drepturile şi raporturile reglementate de prezentul proiect de lege şi nici Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului nu protejează explicit asemenea drepturi.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ incalcă drepturile/libertățile. După cum reiese din analiza efectuată în acest raport de expertiză, implementarea unui șir de prevederi cuprinse în proiectul de lege vor avea un impact negativ asupra statului Republica Moldova, unităților administrativ teritoriale, cît și asupra populaţiei.

Reieșind din scopul proiectului, acesta se dorește a avea un impact pozitiv asupra drepturilor persoanelor ce locuiesc în UTA Găgăuzia. Adaptarea legislaţiei Republicii Moldova la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei constituie beneficii pentru populația din UTA Găgăuzia, drepturile și libertățile lor. Însă, acest fapt reprezintă şi o discriminare în raport cu cetățenii Republicii Moldova, cu toate unitățile administrativ teritoriale ale Republicii Moldova și implicit reprezintă o discriminare a întregii populații. Obiecțiile noastre din raport se îndreaptă spre caracterul lacunar al prevederilor proiectului, ori multe din propunerile autorilor sînt confuze, contradictorii, contrare prevederilor din legislație. Plus la aceasta, lipsește o abordare complexă a autorilor asupra raporturilor juridice și problemelor existente, or se impune atît amendarea legislației conexe, cît și amendarea Legii nr.344/1994, care deja este "învechită".


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

pct.1

La articolul 4….articolul se completează cu alin.(3/1) cu următorul cuprins:

„(3) Statutul special de autonomie a unităţii teritorial autonome Găgăuzia…..”

Expresia urmează a fi utilizată aşa cum este expusă în art.111 din Constituţie, fie chiar în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr.344/1994. În consecinţă, autorul urmează să opereze în tot textul proiectului de lege cu expresia „Statutul special a unităţii teritorial autonome Găgăuzia”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea textului prin prisma remarcilor sus-menționate.

2

pct.1

La articolul 4…. alineatul 4 va avea următorul cuprins:

(4) Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele), oraşele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele, municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi constituie nivelul al doilea, iar unitatea teritorial autonomă Găgăuzia are un nivel special de administrare.

Este o normă neclară şi confuză, care poate duce la interpretări eronate la aplicarea în practică. În primul rînd, în legislaţie nu este definit ce reprezintă „un nivel special de administrare” şi cum este organizată această administrare specială.

În rîndul doi, norma de la art.4 alin.(4) se referă şi reglementează cele 2 nivele de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Prin textul propus de autor conchidem că, pentru UTA Găgăuzia nu este caracteristic cele 2 nivele de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova, ci un alt model special de administrare, nedescris de autor şi nereglementat de legislaţie. Acest model nu este descris nici în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr.344/1994. Obţinem situaţia în care administrarea în unitatea teritorial autonomă Găgăuzia nu se va realiza potrivit normelor şi principiilor consfinţite în Constituţie şi legi obligatorii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea textului prin prisma remarcilor sus-menționate.

3

pct.3

Articolul 17 se completează cu alineatul (1/1) cu următorul cuprins:

(1/1) Modificarea statutului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, intrarea sau ieşirea localităţilor în/din componenţa unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.344-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

Modificarea statutului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia nu poate fi efectuată potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr.344/1994. Acest statut special a fost instituit potrivit Constituţiei şi dezvoltat de legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (art.111). În consecinţă, modificarea statutului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi efectuat doar prin modificarea Constituţiei şi modificarea legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr.344/1994. Prin specificarea în proiect că intrarea sau ieşirea localităţilor în/din componenţa unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, autorul stabileşte o altă procedură de modificare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale părţi componente ale UTA Găgăuzia şi anume cea prevăzută de legea nr.344/ 1994 - prin referendum local. Acest fapt contravine art.18 din legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.764/2001 care menţionează expres: „Modificarea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum şi transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor.” Plus la aceasta, prin legea nr.741 din 20.02.1996 a fost adoptat Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova. Potrivit pct.1 al acestui Regulament, formarea şi desfiinţarea unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special şi a raioanelor, comasarea şi decomasarea raioanelor, stabilirea şi transferarea centrelor lor administrative se hotărăsc de către Parlament la propunerea autorităţii reprezentative a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special sau a consiliului raional, Preşedintelui Republicii Moldova sau a deputaţilor în Parlament după consultarea cetăţenilor, pornindu-se de la interesele naţionale şi oportunitate, precum şi ţinîndu-se cont de interesele economice ale unităţilor administrativ-teritoriale primare. Iar, potrivit pct.2 din Regulament, formarea, comasarea, decomasarea şi desfiinţarea comunelor şi satelor (ca unităţi administrativ-teritoriale), stabilirea şi transferarea centrelor lor administrative, stabilirea şi modificarea hotarelor raioanelor, comunelor şi satelor (ca unităţi administrativ-teritoriale) se hotărăsc de către Parlament la propunerea consiliilor locale respective după consultarea cetăţenilor. Tot în acest Regulament este reglementată procedura de transferare a comunelor şi satelor dintr-un raion sau municipiu în alt raion sau municipiu (pct.4), precum şi Lista de documente şi materiale ce ţin de chestiunile organizării administrativ-teritoriale care se prezintă Parlamentului spre examinare (pct.17-18). Nu în ultimul rînd subliniem că aceste propuneri din proiect, derogatorii de la cadrul normativ existent, vin în conflict cu caracterul unitar și indivizibil al Republicii Moldova, consfințit în art.1 alin.(1) din Constituție. La fel, e necesar de a lua în considerație faptul că autonomia locală este încadrată în anumite limite, în special într-un stat unitar. Conform prevederilor art.109 alin.(3) din Constituţie, aplicarea principiilor de bază ale administrării publice locale nu poate afecta caracterul de stat unitar. Este necesar de a remarca, că pentru funcţionarea sa eficientă şi în interesele întregii populaţii, autonomia locală se fondează pe principiul proporţionalităţii, teză elucidată de Curtea Constituţională în hotărîrile sale (vezi HCC nr.14 din 18.05.2004). Este inadmisibil ca pe motiv de autonomie locală să fie desconsiderată legea și formele de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. În contextul dat se impune principiul asigurării unui echilibru între interesele locale şi cele naţionale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi discriminatorii;

Recomandăm revizuirea textului prin prisma remarcilor sus-menționate.




Concluzii

Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul de a ajusta prevederile legislative ale Republicii Moldova referitoare la statutul special al UTA Găgăuzia.

Am notat în raportul de expertiză că unele prevederi cuprinse în proiect nu corespund Constituției și legislației conexe. Astfel, potrivit prevederilor din proiect, administrarea în unitatea teritorial autonomă Găgăuzia nu se va realiza potrivit normelor şi principiilor consfinţite în Constituţie şi legile obligatorii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară, ci după un alt model special de administrare, nedescris de autor şi nereglementat de legislaţie. Plus la aceasta, autorul stabileşte o altă procedură de modificare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale părţi componente ale UTA, ce contravine Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și Legii despre Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

La fel, la examinarea acestui proiect de lege, Legiuitorul trebuie să în considerație faptul că autonomia locală este încadrată în anumite limite, în special într-un stat unitar. Or, aceste propuneri din proiect, derogatorii de la cadrul normativ existent, vin în conflict cu caracterul unitar și indivizibil al Republicii Moldova, consfințit în art.1 alin.(1) din Constituție. Plus la aceasta, conform prevederilor art.109 alin.(3) din Constituţie, aplicarea principiilor de bază ale administrării publice locale nu poate afecta caracterul de stat unitar. Totodată, pentru funcţionarea sa eficientă şi în interesele întregii populaţii, autonomia locală se fondează pe principiul proporţionalităţii, teză elucidată de Curtea Constituţională în jurisprudența sa. Este inadmisibil ca pe motiv de autonomie locală să fie desconsiderată legea și formele de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Autorul nu face referire în nota informativă dacă prevederile acestuia corespund standardelor internaţionale şi nici nu aduce exemple din practica altor state referitor la domeniul reglementat de prezentul proiect de lege, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege. În contextul în care mai multe prevederi din acest proiect de lege este contrar Constituției Republicii Moldova, cît și legislației corelative, nu putem vorbi despre corespunderea proiectului cu standardele internaționale, ori acest proiect deviază chiar de la standardele naționale.

După cum reiese din analiza efectuată în acest raport de expertiză, implementarea unor prevederi, cuprinse în proiectul de lege, vor avea un impact negativ asupra statului Republica Moldova, unităților administrativ teritoriale, cît și asupra populaţiei. Reieșind din scopul proiectului, acesta se dorește a avea un impact pozitiv asupra drepturilor persoanelor ce locuiesc în UTA Găgăuzia. Însă, acest fapt reprezintă şi o discriminare în raport cu cetățenii Republicii Moldova, cu toate unitățile administrativ teritoriale ale Republicii Moldova și implicit reprezintă o discriminare a întregii populații. Obiecțiile noastre din raport se îndreaptă spre caracterul lacunar al prevederilor proiectului, ori multe din propunerile autorilor sînt confuze, contradictorii, contrare prevederilor din legislație. Plus la aceasta, lipsește o abordare complexă a autorilor asupra raporturilor juridice și problemelor existente, or se impune atît amendarea legislației conexe, cît și amendarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care deja este "învechită".

Atragem atenția asupra lipsei tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, or, la dosar sînt anexate avizele ministerelor şi altor autorităţi de specialitate; avizul Guvernului; opinia autorităților publice locale; expertiza juridică și de alt gen a proiectului; Declaraţia de compatibilitate a proiectului cu legislaţia UE; Tabelul de concordanţă a consultărilor cu societatea civilă; consultarea cu grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației ce se referă la UTA Găgăuzia. În lipsa acestor documente, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă.

Reieșind din cele constatate în prezentul raport de expertiză, considerăm inoportun adoptarea acestui proiect de lege de către Parlament.

Oportun ar fi de a elabora un proiect de lege complex de amendare a întregii legislații, inclusiv a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care va lua în calcul toate raporturile juridice, toate problemele existente, prin prisma prevederilor cuprinse în Constituție și legislație, în corespundere cu practica și experiența altor state.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei