Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

16 Noiembrie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală

(înregistrat în Parlament cu numărul 351 din 03 August 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat în scopul stabilirii condițiilor juridice, organizatorice și economice de înființare, funcționare și încetare a activității întreprinderilor de stat și municipale, urmînd ca reglementările actuale, cuprinse în Legea nr.146/1994 cu privire la întreprinderea de stat, să fie abrogate. Potrivit autorului, prin proiectul dat se propune actualizarea și uniformizarea politicilor publice de administrare a întreprinderilor de stat și a întreprinderilor municipale la normele generale de guvernare corporativă, determinarea și delimitarea clară a atribuțiilor fondatorului, consiliului de administrație și ale administratorului, în scopul eficientizării administrării întreprinderilor de stat și municipale.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Deși autorul, în nota informativă, subliniază finalitățile urmărite la elaborarea proiectului, totuși, nota informativă nu conţine toate elementele unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001. Pornind de la faptul că este un proiect de lege integrală, nota informativă trebuia să includă informaţii despre principalele prevederi ale proiectului, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui.

Reieşind din prevederile art.21 din Legea privind actele legislative, proiectul de lege urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorul a realizat sau nu aceste cerinţele legale. Pe pagina web a Parlamentului sînt plasate doar avizul Ministerului Justiției și Raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Plus la aceasta, nu există nici o informație despre faptul supunerii proiectului de lege consultărilor publice cu societatea civilă și recepționării recomandărilor din partea acestora, așa cum prevede art.21 din Legea privind actele legislative nr.780/2001 și Legea privind transparența în procesul decizional nr.239/2008.

La fel, contrar cerințelor art.13 din Legea nr.235/2006 și art.20 din Legea nr.780/2001, lipsește actul de analiză a impactului de reglementare, care urma să argumenteze, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, necesitatea adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

De remarcat că, dosarul de însoţire trebuia să conţină și Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor și altor autorități de specialitate; declarația de compatibilitate a proiectului cu legislația UE; tabelul de concordanță a consultărilor cu societatea civilă, etc., sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la muncă și la protecția muncii (art. 43 din Constituția RM)
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (art.46 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. În ce privește examinarea proiectului de act legislativ, supus expertizei, în Parlament, notăm că acesta este plasat pe site-ul Parlamentului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au dispus de posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului. Astfel, considerăm că în cadrul Forului Legislativ este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Ca remarcă, referitor la respectarea transparenței la etapa elaborării proiectului de lege și examinării de Guvern, notăm că nu am identificat sinteza recomandărilor din partea societății civile în rezultatul consultărilor publice organizate de autor. Or, potrivit art.12 alin.(6) din Legea nr.239/2008, proiectul de decizie se transmite spre examinare autorităţii competente împreună cu sinteza recomandărilor.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Potrivit art.49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

În acest sens, notăm că nu am regăsit pe pagina web sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice și nu cunoaștem dacă Comisia de profil a organizat sau nu astfel de consultări.

Ca remarcă, notăm că la etapa elaborării proiectului de lege și examinării de Guvern, din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, putem conchide că, societatea civilă, la etapele respective, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Pornind de la faptul că unele prevederi din proiect contravin jurisprudenței Curții Constituționale, conchidem necorespunderea parțială a acestui proiect de lege normelor constituționale.

Mai detaliat, a se vedea pct.16 din prezentul Raport.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În mare parte, proiectul corespunde prevederilor legislației corelative. Totuși, unele propuneri se contrazic cu prevederi din alte legi, iar altele sunt expuse deficitar, ceea ce va crea confuzii la aplicarea lor în practică. Aceste momente vor fi reliefate argumentat în pct.16 din prezentul Raport.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Nota informativă nu conține referințe la standarde internaţionale privind domeniul reglementat de prezentul proiect. În consecință, considerăm că autorul nu a analizat în plină măsură și detaliat standardele internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței Curții Constutiționale. Trebuie să menţionăm că au fost identificate în proiect prevederi care contravin jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Mai detaliat aceste aspecte sunt dezvoltate în pct.16 din raport.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. În raport au fost evidențiate prevederi care contravin jurisprudenţei CtEDO. Mai detaliat aceste aspecte sunt dezvoltate în pct.16 din raport.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ incalcă drepturile/libertățile. Proiectul de lege conține mai multe norme care vor avea un impact negativ asupra drepturilor persoanelor fizice și juridice. Este vorba despre normele ce instituie pentru întreprinderea de stat/municipală, care este și ea un subiect de drept ce practică activitate de întreprinzător, niște reguli speciale, care derogă de la normele obligatorii în activitatea de întreprinzător.

Totodată, trebuie să ținem cont că funcționarea și administrarea eficientă și profesionistă a întreprinderilor de stat/municipale vor asigura prestarea serviciilor publice calitative către cetățeni. Însă, un șir de prevederi din proiect, în modalitatea în care sînt expuse, nu vor realiza acest deziderat.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

art.1 alin.(1)

(1) "....bunurilor transmise cu drept de gestiune economică"

Această noțiune nu este definită în legislație și este necesar să se facă o claritate ce înțelegem prin gestiune economică. Actualmente Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146/1994 utilizează expresia “gestiune” (art.1 alin.(2) (2), iar în art.14 alin.(2) lit.c) din Legea privind administrația publică locală nr.436/2006 este utilizată expresia “darea în administrare a bunurilor domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului)”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Este necesar de a clarifica și defini noțiunea de „bunuri transmise cu drept de gestiune economică”.

2

art.1 alin.(3)

(3) Întreprinderea de stat/municipală poartă răspundere pentru obligațiile sale cu toate bunurile de care dispune, cu excepția celor primite cu drept de gestiune economică. Statul și unitățile administrativ teritoriale, care exercită funcția de fondator, nu poartă răspundere pentru obligațiile întreprinderii, iar întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligațiile fondatorului.

În primul rînd nu este clar dacă autorul prin excepția dată are în vedere doar categoria bunurilor primite cu drept de gestiune economică sau și bunurile proprietate publică transmise de fondator în capitalul social al întreprinderii (cum prevede art.1 alin.(1) din proiect). Se impune clarificarea acestor momente, ori din intenția autorului înțelegem că se dorește protecția tuturor bunurilor proprietate publică de răspundere juridică. În rîndul doi, aceste prevederi din proiect instituie pentru întreprinderea de stat/municipală, care este și ea un subiect de drept ce practică activitate de întreprinzător, niște reguli speciale, care derogă de la normele obligatorii în activitatea de întreprinzător. Și anume, dacă toate societățile comerciale răspund pentru obligațiile asumate cu tot patrimoniul ce le aparține, atunci, potrivit proiectului de lege, bunurile transmise de fondator nu vor face parte din patrimoniul întreprinderii de stat/municipale și în consecință, creditorii acestor întreprinderi nu vor putea să satisfacă creanțele sale din aceste bunuri. În speță, sîntem în prezența unor inechități în activitatea de întreprinzător, deoarece viitoarea lege va priveligia unii subiecți de drept ce desfășoară activități economice, de alți subiecți antreprenori. În acest sens, trebuie să evidențiem practica CEDO, care s-a expus asupra chestiunii răspunderii statului și unităților administrativ-teritoriale pentru obligațiile întreprinderilor unde fondatori sînt aceștia. În cauza “Cooperativa agricolă Slobozia-Hanasei v. Moldova”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat în Hotărîrea sa din 3.04.2007 că statul urmează a fi declarat responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat. Curtea a constatat, că în lumina delegării unor funcții ale statului către întreprinderea de stat și a unui control semnificativ asupra bunurilor întreprinderii de stat, statul este responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat. Pentru a nu denatura regulile de joc în desfășurarea afacerilor din țară, ca opțiune, statul/unitățile administrativ teritoriale ar fi oportun să participe în activitatea economică doar prin înființarea societăților cu răspundere limitată sau societăților pe acțiuni

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi discriminatorii;

Sugerăm autorului revizuirea conceptuală a normei date și eventual al întregului proiect de lege, prin prisma obiecțiilor menționate mai sus, pentru a exclude derogări și excepții de la normele și principiile generale de desfășurare a activității de întreprinzător în Republica Moldova.

3

art.2 alin.(2)

(2)"....Funcția de fondator al întreprinderii municipale va fi exercitată de către autoritatea administrației publice locale indicată în decizia de fondare."

Este o normă neclară și confuză. În prima parte a art.2 alin.(2) este indicat că întreprinderea municipală se înființează prin decizia autorității deliberative și reprezentative a unității administrativ-teritoriale. Se are în vedere consiliul local. Din esența textului cuprins în partea a 2-a a art.2 alin.(2) reiese că consiliul local poate indica expres drept fondator altă autoritate a administrației publice locale, adică primarul (art.5 din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală). Acest fapt nu poate fi acceptat, întrucît, potrivit art.14 alit.(2) lit.i) din Legea nr.436/2006, consiliul local este competent de a decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor municipale și tot consiliul local, conform art.14 alin.(2) lit.c), este cel competent de a decide darea în administrare a bunurilor domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului). Nu în ultimul rînd trebuie să ținem cont că fondator al unei întreprinderi municipale este unitatea administrativ-teritorială, așa cum de altfel stipulează și pct.1 din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, apropat prin Hotărîrea Guvernului nr.387/1994 “Întreprinderea municipală (în continuare – întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit de către una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale (în continuare – fondator/fondatori)...”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea textului normei cu luarea în considerație a obiecțiilor nominalizate mai sus.

4

art.3 alin.(6)

Întreprinderea de stat/municipală nu poate fără autorizația fondatorului să dea în locațiune/arendă, comodat, să comercializeze, să caseze sau să depună în gaj bunurile sale.

Este o imixtiune în activitatea întreprinderii, ori aceasta în calitate de agent economic trebuie să întreprindă un șir de acțiuni economice, inclusiv cu patrimoniul său, pentru a dezvolta întreprinderea, eficientiza activitatea acesteia, de a obține profit, ca în final să presteze acel serviciu public cetățenilor pentru care a fost creată această întreprindere. Este lesne de înțeles că întreprinderea nu poate exercita toate acțiunile cu bunurile transmise ei în gestiune, mai ales ce se referă la înstrăinare, comercializare. Însă, ar fi oportun ca întreprinderea să poată cel puțin transmite în arendă/locațiune bunurile, în condițiile reglementate de actele normative. Obținerea autorizației fondatorului poate fi un proces dificil și de lungă durată. Plus la asta, în autoritățile publice centrale locale respective ar putea să nu existe persoane specialiste în domeniu, or, cel mai bine știe situața administratorul ÎM/ÎS, fie consiliul de administație (care de altfel ar putea fi consttuit anume din reprezentanții fondatorului).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi discriminatorii;

Recomandăm revizuirea textului normei cu luarea în considerație a obiecțiilor formulate mai sus.

5

art.6 alin.(4)

(4) Profitul net se va repartiza doar pentru formarea capitalului de rezervă și dezvoltarea întreprinderii de stat/municipale în cazul în care aceasta: c) este subiect al unor Hotărîri de Guvern sau al unor acorduri în vigoare ale Republicii Moldova, care prevăd scutirea de plata defalcărilor în buget.

În Hotătîrea nr.6 din 13.02.2014, Curtea Constituțională a menționat că „scutirea unui agent economic de plata taxelor și impozitelor, în raport cu alți agenți economici care sunt obligați să-și execute obligațiile fiscale, duce în mod inevitabil la favorizarea unei persoane juridice în detrimentul alteia, care vizează aceeași sferă de activitate”. La fel, Curtea mai notează că „scutirea unui agent economic de la plata taxelor și impozitelor, precum și acordarea altor facilități fiscale subminează principiul constituțional al liberei concurențe, în particular, și principiile economiei de piață, în general”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi discriminatorii;

Recomandăm revizuirea, fie excluderea acestor prevederi din proiect.

6

art.8 alin.(2)

(2) În componența consiliului de administrație a întreprinderii de stat, în mod obligatoriu, intră reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor, Agenției Proprietății Publice, care vor constitui majoritatea , și reprezentanți ai fondatorului, cu excepția cazurilor stabilite în alin.(5) al prezentului articol. De asemenea, pot intra și reprezentanți ai colectivului de muncă, ai altor autorități ale administrației publice centrale, precum și specialiști în domeniul de activitate al întreprinderii.

Desigur, este oportună prezența unei majorități în consiliul de administrație, dar această majoritate trebuie să fie reprezentată de către fondator, or, acesta potrivit prevederilor art.7 din proiect realizează cele mai importante atribuții referitor la administrarea întreprinderii. Totodată, autorul trebuie să ia în considerație necesitatea de indicare în proiect că reprezentanțiia să fie selectați pe bază de concurs, fiind asigurată participarea specialiștilor în domeniu.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea și îmbunătățirea normei prin prizma sugestiilor menționate mai sus.

7

art.8 alin.(6)

În calitate de membri ai consiliului de administrație pot fi desemnați funcționari publici cu o vechime totală de muncă de cel puțin 3 ani, inclusiv 1 an în funcția publică.

Considerăm necesar de a indica și alte criterii pentru funcționarii publici ce vor fi desemnați în consiliul de administrație. Ori, nu e deajuns doar vechime în muncă și în funcția publică. Sînt necesare anumite cunoștințe profesionale, aptitudini pentru a coordona și administra o întreprindere.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm îmbunătățirea prevederilor din proiect prin prizma remarcilor menționate.

8

art.8 alin.(7) și (8)

(7)...Membrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat poate fi concomitent membru a cel mult 3 consilii ale întreprinderilor de stat. (8)...Membrul consiliului de administrație al întreprinderii municipale poate fi concomitent membru a cel mult 3 consilii ale întreprinderilor municipale.

Reieterăm remarcile precedente privind criteriile de desemnare a funcționarilor publici în consiliul de administrație, în mod special profesionalismul acestor funcționari și cunoștințele în domeniu. Este cunoscut faptul că participarea statului/APL în entitățile economice lasă de dorit la capitolul eficiență și profesionalism. Respectiv, este greu de imaginat ca un funcționar public să poată reprezenta statul/APL într-un mod adecvat concomitent în cadrul organelor de conducere a 3 entități economice. Mai mult ca atît, acest proces de reprezentare poate genera acte de corupție, ori funcționarii publici sînt remunerați pentru activitățile lor în organele de conducere, în speță este vorba de 3 salarii suplimentare salariului de bază în calitate de funcționar public. În contextul dat, considerăm oportun de a micșora plafonul maxim, eventual în cadrul organelor de conducere a 2 entități economice.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea prevederilor din proiect cu luarea în considerație a obiecțiilor sus formulate.

9

art.19

Dispoziții finale și tranzitorii

Autorul nu prevede în dispoziții finale ce se va întîmpla cu Hotărîrea Guvernului nr.387/1994 cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale, rămîne aceasta în vigoare, se abrogă, sau se va modifica. Or, un șir de prevederi din această HG nu vor corespunde prevederilor viitoarei legi, mai ales prevederilor ce se referă la dreptul mai multor unități administrativ-teritoriale de a fonda o Întreprindere Municipală comună, drept inserat prin HG nr.549/2014, fiind un rezultat al necesității înființăii unor servicii publice intercomunale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm autorului indicarea în dispoziții finale ce se va întîmpla cu Hotărîrea Guvernului nr.387/1994 cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale.




Concluzii

Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat în scopul stabilirii condițiilor juridice, organizatorice și economice de înființare, funcționare și încetare a activității întreprinderilor de stat și municipale, urmînd ca reglementările actuale, cuprinse în Legea nr.146/1994 cu privire la întreprinderea de stat, să fie abrogate. Potrivit autorului, prin proiectul dat se propune actualizarea și uniformizarea politicilor publice de administrare a întreprinderilor de stat și a întreprinderilor municipale la normele generale de guvernare corporativă, determinarea și delimitarea clară a atribuțiilor fondatorului, consiliului de administrație și ale administratorului, în scopul eficientizării administrării întreprinderilor de stat și municipale.

Am constatat în prezentul raport de expertiză că proiectul de lege conține mai multe norme care vor avea un impact negativ asupra drepturilor persoanelor fizice și juridice.

Este vorba despre normele ce instituie pentru întreprinderea de stat/municipală, care este și ea un subiect de drept ce practică activitate de întreprinzător, niște reguli speciale, care derogă de la normele obligatorii în activitatea de întreprinzător. Și anume, dacă toate societățile comerciale răspund pentru obligațiile asumate cu tot patrimoniul ce le aparține, atunci, potrivit proiectului de lege, bunurile transmise de fondator nu vor face parte din patrimoniul întreprinderii de stat/municipale și în consecință, creditorii acestor întreprinderi nu vor putea să satisfacă creanțele sale din aceste bunuri. În speță, sîntem în prezența unor inechități în activitatea de întreprinzător, deoarece viitoarea lege va priveligia unii subiecți de drept ce desfășoară activități economice, de alți subiecți antreprenori.

Totodată, trebuie să ținem cont că funcționarea și administrarea eficientă și profesionistă a întreprinderilor de stat/municipale vor asigura prestarea serviciilor publice calitative către cetățeni. Însă, un șir de prevederi din proiect, în modalitatea în care sînt expuse, nu vor realiza acest deziderat.

Am remarcat în raport practica CEDO, care s-a expus asupra chestiunii răspunderii statului și unităților administrativ-teritoriale pentru obligațiile întreprinderilor unde fondatori sînt aceștia. În acest sens Curtea a menționat în jurisprudența sa că statul urmează a fi declarat responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat. Curtea a constatat, că în lumina delegării unor funcții ale statului către întreprinderea de stat și a unui control semnificativ asupra bunurilor întreprinderii de stat, statul este responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat. Sub acest aspect, prevederile respective din proiect nu corespund jurisprudenței CEDO.

La fel, am subliniat în raport despre necorespunderea unor norme cu jurisprudența Curții Constituționale, ori aceasta a statuat că scutirea unui agent economic de plata taxelor și impozitelor, în raport cu alți agenți economici care sunt obligați să-și execute obligațiile fiscale, duce în mod inevitabil la favorizarea unei persoane juridice în detrimentul alteia, care vizează aceeași sferă de activitate. La fel, acest fapt subminează principiul constituțional al liberei concurențe, în particular, și principiile economiei de piață, în general.

Pornind de la faptul că aceste prevederi din proiect contravin jurisprudenței Curții Constituționale, conchidem necorespunderea parțială a acestui proiect de lege și normelor constituționale.

Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender, nefiind depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.

Ca remarcă generală trebuie de subliniat faptul că, proiectul de lege urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

Totodată, menționăm lipsa actului de analiză a impactului de reglementare, tabelului de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi declaraţia de compatibilitate. La fel notăm că nota informativă nu conține referințe la standarde internaţionale privind domeniul reglementat de prezentul proiect, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege.

În contextul celor enunțate, în scopul producerii impactului scontat, reiterăm necesitatea de îmbunătățire a prevederilor din proiect pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce-l afectează, ținînd cont de obiecţiile şi recomandările formulate în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei