Democrat inseamna cineva care vrea sa inalte poporul pe umerii sai, nu cineva care vrea sa se inalte el pe umerii poporului. Nicolae Iorga

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

29 August 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la intrareaîn RM – art3; Legea privind sănătatea mentală – art.14, 27, 28, ș.a.; Codul vamal al RM – art.128; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 292 din 27 Iunie 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la intrareaîn RM – art3; Legea privind sănătatea mentală – art.14, 27, 28, ș.a.; Codul vamal al RM – art.128; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei de fundamentare, scopul proiectului de lege îl constituie alinierea la noile cerințe ale Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi din 13 decembrie 2006, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 166 din 9 iulie 2010.

Convenţia ONU impunea schimbarea paradigmei: de la lipsirea de capacitate de exerciţiu la cea de acordare a unei capacităţi cît mai largi persoanelor cu dizabilităţi. În special, aceasta cheamă Statele semnatare:
- să înlocuiască regimul de substituire la luarea deciziei (cel de tutelă) la unul de suport la luarea deciziei;
- să abandoneze atitudinea patemalistă şi aşteptările joase față de persoanele cu dizabilităţi, prin măsurile ce inhibă abilitatea de a face alegeri despre viaţa lor;
- să organizeze măsuri de suport personalizat care va încuraja libertatea persoanei şi va promova autonomia ei.

Un prim pas în sensul conformării cu noile cerinţe ale Convenţiei ONU a fost adoptarea şi punerea în aplicare a Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 din 30 martie 2012. Potrivit acesteia, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de capacitate juridică în egală măsură cu celelalte persoane în toate aspectele vieţii, iar după caz, şi de măsuri de protecţie şi asistenţă juridică în exercitarea capacităţii juridice, prevăzute de legislaţia în vigoare (art. 8 alin. (2)). Prin art. 9 s-a enunţat dreptul persoanelor cu dizabilităţi la proprietate, la gestionarea veniturilor şi a altor bunuri personale, iar prin art. 10 - apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi răspunderea pentru încălcarea acestora. Însă, legislaţia naţională nu a fost aliniată integral la noile cerinţe ale Convenţiei ONU şi ale Legii nr. 60 din 30 martie 2012.

Astfel, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 519 din 3 decembrie 2013 a fost creat Grupul de lucru pentru modificarea si completarea Codului Civil. Grupul de lucru, în comun cu Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul respectiv care cuprinde modificări la Codul Civil şi alte acte legislative din domeniu pentru ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile art. 12 din Convenţia cu privire la persoanele cu dizabilităţi.

Proiectul propune introducerea unor noi concepţii : 1) contractul de asistenţă şi mandatul de ocrotire în viitor; 2) diversificarea masurilor de ocrotire judiciară dispuse de instanţă - ocrotirea provizorie (pentru maxim 1 an); curatelă (pentru maxim 5 ani; tutelă (pentru maxim 10 ani); 3) desemnarea de instanţă a persoanei însărcinate cu ocrotirea; 4) institurea consiliului de familie; 5) diversificarea şi diferenţierea sancţiunilor pentru nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu la încheierea actelor juridice; 6) modificarea procedurii de instituire a măsurii de ocrotire judiciară; 7) stabilirea formalităţilor de publicitate a masurilor de ocrotire judiară.

Aşadar aplicînd în practică respectul drepturilor omului, flexibilitatea în măsură juridică, păstrarea maximă a capacităţii, caracterul necesar şi subsidiar, proporţionalitatea, caracterul echitabil şi eficace al procedurii, preeminenţa intereselor şi bunăstării persoanei vizate, respectul dorinţei şi sentimentelor persoanei vizate şi consultarea, va fi asigurată previzibilitatea şi aplicarea corectă a legii în materia statutului juridic al persoanelor cu dizabilităţi.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Aceasta a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001.

Totuși, în conformitate cu lit.d) al art. 20 din actul legislativ menționat, nota informativă trebuie să includă fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. Potrivit notei informative, punerea în aplicare a dispoziţiilor legale introduse prin proiectul de lege nu implică cheltuieli din contul bugetului de stat, întrucît este utilizată infrastructura instituţională existentă: instanţele de judecată, autorităţile tutelare, registrul de stat al populaţiei. Trebuie să menționăm, însă că, de exemplu, la Art. VI pct. 20 (art. 48/8 alin. (4) din Codul civil) din proiect prevede că ”În cazul în care finanţarea măsurii de ocrotire exercitate de către un ocrotitor autorizat nu poate fi asigurată integral de către persoana ocrotită, ea se va asigura de către stat în limitele şi condiţiile legii”. În acest context, urma totuși a fi efectuată o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau să fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare pentru a estima cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului de lege întrucît implementarea acesuia va necesita cheltuieli de la bugetul de stat.

Totodată, în contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.



5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul de a nu fi discriminat (art. 16 din Constituția RM)
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (art. 24 din Constituția RM)
Dreptul la apărare (art.26 din Constituția RM)
Dreptul la viața intimă familială și privată (art.28 din Constituția RM)
Inviolabilitatea domiciliului (art.29 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM)
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (art.46 din Constituția RM)
Dreptul la asistență și protecție socială (art.47 din Constituția RM)
Protecția persoanei handicapate (art.51 din Constituția RM)
Protecția familiei și a copiilor orfani (art.49 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului (art. 18 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. În scopul respectării prevederilor Legii nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, proiectul Lege a fost plasat pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei www.justice.gov.md la directoriul ”Transparenţa decizională”, secţiunea ”Proiecte de acte normative remise spre coordonare”, precum și pe pagina web a Parlamentului.

Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au avut posibilitatea de a se informa despre noile propuneri legislative în acest domeniu și să-şi expună opinia vis-a-vis de prevederile acestuia.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Potrivit notei de fundamentare,în scopul elaborării acestui proiect de lege, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 519 din 3 decembrie 2013 a fost creat Grupul de lucru pentru modificarea si completarea Codului Civil. Grupul de lucru, în comun cu Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul respectiv care cuprinde modificări la Codul Civil şi alte acte legislative din domeniu pentru ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile art. 12 din Convenţia cu privire la persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, din momentul plasării proiectului de lege pe pagina web a Ministerului Justiției și a Parlamentului, societatea civilă a avut și are încă posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a-și înainta propriile propuneri, recomandări și obiecții.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. În acest sens, prin implementarea proiectului, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului responsabilizării nu va fi asigurată, deoarece acesta nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiilor publice respective, a politicilor elaborate de acestea şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării. În acelaşi timp, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. Proiectul de lege dezvoltă un șir de norme constituționale cum ar fi: Dreptul de a nu fi discriminat (art. 16 din Constituția RM); Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (art. 24 din Constituția RM); Dreptul la apărare (art.26 din Constituția RM); Dreptul la viața intimă familială și privată (art.28 din Constituția RM); Inviolabilitatea domiciliului (art.29 din Constituția RM); reptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM); Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (art.46 din Constituția RM); Dreptul la asistență și protecție socială (art.47 din Constituția RM); Protecția persoanei handicapate (art.51 din Constituția RM); Protecția familiei și a copiilor orfani (art.49 din Constituția RM); Dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului (art. 18 din Constituția RM).


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În linii generale, prevederile proiectului sunt compatibile legislației naționale corelative. Totuși, anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei. Obiecţii în acest sens se conţin în Analiza detaliată a potenţialelor elemente de vulnerabilitate ale proiectului legii (pct. 16 al prezentului raport).


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Proiectul de lege supus expertizării este elaborat în vederea alinierii la noile cerinţe ale Convenţiei ONU şi ale Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 din 30 martie 2012.

De asemenea, s-au transpus Recomandările în materie ale Consiliului Europei: Recomandarea nr. R (99) 41 a Comitetului Miniştrilor Statelor Membre privind Principiile privitoare la protecţia juridică a adulţilor incapabili (23 februarie 1999) și Recomandarea nr. CM/Rec(2009)l 1 a Comitetului de Miniştri ai Statelor Membre privind principiile privitoare la procurile continue şi directivele avansate pentru caz de incapacitate (9 decembrie 2009).

La fel, s-a analizat experienţa pozitivă de reformare a sistemului de ocrotire a persoanelor fizice cu dizabilităţi a următoarele state:
- Franţa, prin Legea n°2007-308 din 5 martie 2007, care a expus în redacţie nouă capitolele relevante din Codul civil;
- Germania, prin Legea privind custodia (BGBI 1990 I, 2002; în vigoare din 1 ianuarie 1992);
- Italia, prin Legea din 9 ianuarie 2004, n. 6, care a introdus în Codul civil al Italiei un Capitol nou dedicat administrării de susţinere;
- Cehia şi Ungaria, prin noile coduri civile puse în aplicare în anul 2014;
- Estonia: §2 şi 15 din Legea privind înregistrarea statisticilor vitale din 20.05.2009, §5, 21, 72 din Legea privind registrul populaţiei din 31.05.2000;
- Olanda: 1:391 şi 1:23 Codul civil al Olandei;
- Spania: 218 şi 223 Cod civil spaniol; art. 4, 15 şi 80-82 din Legea nr. 20/2011 din 21 iulie 2011 privind registrul civil;
- Federaţia Rusă, prin Legea federală N 302-03 din 30.12.2012 de modificare a Codului civil rusesc, care a intrat în vigoare la 2 martie 2015;
- Belgia, prin Legea de reformare a regimurilor de incapacitate şi de instaurare a unui nou statut de ocrotire conform cu demnitate umană, din 17 martie 2013, în vigoare din 1 septembrie 2014.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. Analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale nu a demonstrat existenţa unor hotărîri consacrate expres domeniului abordat de proiect. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există decizii, prin care Curtea s-a expus asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării prezentului proiect de lege (HCC nr.27 din 13.11.2014 pentru controlul constituţionalităţii articolului 21 alin.(5) lit.e) din Legea nr.52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanului) (neexaminarea cererilor depuse de către persoanele incapabile) (Sesizarea nr.42a/2014); HCC nr.16 din 18.05.2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(4) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental (accesul la informaţie) (Sesizarea nr.29g/2016).


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței CtEDO. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării au fost identificate cîteva cauze, care au făcut obiectul sesizării la CtEDO, în partea ce ţine de domeniul ocrotirii persoanelor fizice cu dizabilităţi și anume:
- în cauza Matter v. Slovacia, nr. 31534/96, hotărârea din 5 iulie 1999, § 68 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că măsurile de ocrotire trebuie să fie temporare;
- principiul proporționalității instituirii ocrotirii cu gradul de capacitate al persoanei vizate şi adaptată la circumstanţele particulare şi nevoile acesteia din urmă a fost statuat şi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Shtukaturov v. Rusia, nr. 44009/05, hotărârea din 27 martie 2008, § 95;
- în cauzele Shtukaturov v. Rusia, nr. 44009/05, hotărârea din 27 martie 2008, § 73 şi Salontaji-Drobnjak v. Serbia, nr. 36500/05, hotărârea din 13 octombrie 2009, § 127, Curtea Europeană a Drepturilor Omului identifică unele carențe privind absenţa unor garanţii ca persoana să fie audiată de judecător şi opinia ei să fie luată în considerare;
- cauza Stanev v. Bulgaria, nr. 36760/06, hotărârea din 17 ianuarie 2012, § 245;
- în cauzele Kţdzior v. Polonia, cererea nr. 45026/07, hotărârea din 16 octombrie 2012; Sykora v. Republica Cehă, nr. 23419/07, 22 noiembrie 2012; Mihailovs v. Letonia, nr. 35939/10,22 ianuarie 2013 s-a reţinut că declararea incapacităţii a creat condiţiile pentru violarea libertăţii individului la libera circulaţie;
- în cauza S.L. şi J.L. v. Croaţia, cererea nr. 13712/11, hotărârea din 7 mai 2015 CtEDO a condamnat statul pentru că nu au implementat un mecanism funcţional de protecţie a copiilor faţă de abuzurile comise de părinţi sau tutori la administrarea bunurilor copiilor.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. I

Art.I. – La articolul 3 alineatul (2) din Legea nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.6, art.54), cu modificările şi completările ulterioare, cuvintele „persoanelor declarate incapabile de către instanţa de judecată” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire sub forma tutelei”.

Nu este clară rațiunea autorului atunci cînd acesta instituie o normă legală prin care eliberarea pașapoartelor în temeiul cererii unuia dintre reprezentanții legali se va face doar în cazul copiilor în vîrstă de pînă la 18 ani și a persoanelor supuse măsurii de ocrotire sub forma tutelei, dar nu și a curatelei (în cazul minorilor), iar în cazul adulților a ambelor măsuri de ocrotire (atît judiciară, cît și contractuală).

În acest sens sunt și prevederile art. 142 alin. (3) din Codul familiei, potrivit cărora curatela se instituie asupra copiilor în vîrstă de la 14 la 18 ani.

Mai mult, de eliberarea unui pașaport ar putea avea nevoie și o persoană fizică care a împlinit majoratul sau care a dobîndit capacitate de exerciţiu deplină pe altă cale legală şi care în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa și care poate beneficia de o măsură de ocrotire în funcţie de starea sau situaţia sa (a se vedea art. 48/1 din proiect).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Excluderea sintagmei ”sub forma tutelei”.

2

Art. II pct. 2

Art.II. – Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46, art.310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

2. Se completează cu articolele 14/1 şi 14/2 cu următorul cuprins:

...

Articolul 14/2. Constatarea psihiatrico-legale în scop de ocrotire a persoanei în privinţa căreia s-a instituit măsura de ocrotire

(1) În cazul solicitării constatării psihiatrico-legală în scopul instituirii măsurii de ocrotire, raportul de constatare psihiatrico-legală în scop de ocrotire se eliberează solicitantului în termen de 7 zile după examinarea persoanei vizate. Persoana vizată va fi examinată în termen de cel mult 7 zile din data depunerii unei cereri de către aceasta sau de către persoanele care au dreptul de a cere instituirea măsurii de ocrotire conform legii, precum şi mandatarului împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor.

...

Potrivit art. 15/2 alin. (1) din Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr. 1086-XIV din 23.06.2000, expertul care a primit, la indicaţia conducătorului instituţiei de expertiză judiciară, materialele înregistrate le examinează preventiv în termen de 2-3 zile, iar în cazurile simple se pronunţă imediat asupra existenţei sau inexistenţei motivelor de autorecuzare, suficienţei sau insuficienţei obiectelor cercetării, necesităţii antrenării unor specialişti netitulari pentru soluţionarea deplină a problemelor puse în faţa expertizei judiciare, constatării tehnico-ştiinţifice şi medico-legale.

Totodată, în conformitate cu art. 26 din același act legislativ, persoana poate fi internată în instituţia medicală pentru efectuarea expertizei judiciare pe un termen de pînă la 30 de zile. În caz de necesitate, la demersul motivat al expertului (experţilor), termenul indicat la alin.(1) poate fi prelungit de către ordonatorul expertizei, în condiţiile legii, pe o durată de 30 de zile. Demersul privind prelungirea termenului de aflare a persoanei în instituţia medicală se prezintă în timp de 3 zile din momentul constatării imposibilităţii întocmirii raportului de expertiză în termenul indicat la alin.(1).

În acest context, impunerea unor termene nejustificate de către autor în proiectul de lege complică realizarea drepturilor şi intereselor, atît publice, cît şi private. Astfel, stabilirea unor termene prea scurte atunci cînd acţiunile care trebuie realizate sunt prea complicate sau necesită perioade mai îndelungate pentru a fi îndeplinite decît termenul care este stabilit pentru autorităţile publice duce inevitabil la încălcarea lor, iar pentru persoanele fizice – la complicarea posibilităţilor de valorificare a drepturilor şi intereselor legale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Stabilirea unor termene nejustificate

Corelarea termenelor din art. 14/1 cu cele din legislația corelativă.

3

Art. II pct. 3

Art.II. – Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46, art.310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

3. Articolul 27:

...

se completează cu alineatele (4/1), (4/2) şi (4/3) cu următorul cuprins:

„(4/1) Cererea de spitalizare în staţionarul de psihiatrie poate fi depusă, în numele persoanei suferinde de tulburări psihice, de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, dacă mandatul permite acest fapt.

...

6. Articolul 40:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Drept temei pentru internare într-o instituţie psihoneurologică, cu participarea medicului psihiatru, serveşte:

...

c) cererea depusă în numele persoanei suferinde de tulburări psihice, de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, dacă mandatul permite acest fapt expres;

Potrivit rigorilor de tehnică legislativă, la elaborarea unui proiect de lege urmează a fi utilizată aceeiași teminologie. Astfel, la aplicare, terminologia utilizată neunifom poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Vulnerabilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Completarea alineatului 4/1 cu cuvîntul ”expres”.

4

Art. II pct. 3; Art. VI pct. 20

Art.II. – Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46, art.310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

3. Articolul 27:

...

se completează cu alineatele (4/1), (4/2) şi (4/3) cu următorul cuprins:

...

(4/3) În cazurile prevăzute la alin. (4/1) sau (4/2) este interzisă internarea persoanei suferinde, dacă internarea contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorinţelor persoanei ocrotite, este obligatorie prezenţa persoanei care va facilita stabilirea acestor dorinţe (persoana de încredere). Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana suferindă. În absenţa unei alegeri, persoana de încredere va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.”

Art.VI. – Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.661), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

20. După articolul 48 se completează cu secţiunile 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Secţiunea 3 Măsurile de ocrotire juridică a adulţilor Subsecţiunea 1 Dispoziţii comune

Articolul 48/1. Temeiurile, formele şi principiile ocrotirii

...

(7) Persoana de încredere este orice persoană aleasă liber de către persoana suferindă. În absenţa unei alegeri, persoana de încredere solicitată de persoana suferindă va fi desemnată de către centrul comunitar de sănătate mintală.

Potrivit exigențelor de tehnică legislativă, în limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.

Utilizarea unor explicații prin norme interpretative este permisă numai în masura în care ele sunt strict necesare pentru înțelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.

Mai mult, în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă

Revizuirea amendamentelor propuse în contextul obiecțiilor exprimate.

5

Art. II pct. 4, 5, 6

Art.II. – Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mentală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46, art.310), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

4. Articolul 28, după cuvintele „sau al reprezentantului ei legal” se completează cu cuvintele „care acţionează conform dorinţelor exprimate de persoana suferindă”.

5. La articolul 39 alineatul (2):

după cuvintele „a cererii reprezentantului lui legal” se completează cu textul „care acţionează conform dorinţelor sau expresiilor exprimate de către pacient, în oricare altă formă din care rezultă că internarea contravine dorinţelor exprimate de acesta”;

se completează cu propoziţia „La identificarea dorinţelor pacientului, este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita identificarea acestor dorinţe.”

6. Articolul 40:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Drept temei pentru internare într-o instituţie psihoneurologică, cu participarea medicului psihiatru, serveşte:

a) avizul comisiei medicale;

b) cererea depusă de către persoana suferindă de tulburări psihice (indiferent dacă în privinţa acesteia este instituită o măsură de ocrotire judiciară). În cazul în care asupra persoanei este instituită ocrotirea provizorie sau curatela, iar starea acesteia nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind internarea, ocrotitorul provizoriu sau curatorul o va asista la luarea deciziei;

c) cererea depusă în numele persoanei suferinde de tulburări psihice, de către mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, dacă mandatul permite acest fapt expres;

d) cererea depusă, în condiţiile legii, de către tutorele persoanei suferinde în privinţa căreia este instituită tutela.

În cazurile prevăzute la lit. a), b) sau c) este interzisă internarea persoanei suferinde, dacă decizia respectivă contravine dorinţelor exprimate de aceasta. La identificarea dorinţelor persoanei este obligatorie prezenţa persoanei de încredere, care va facilita identificarea acestor dorinţe.”;

se completează cu alineatul (1/1) cu următorul cuprins:

„(1/1) Avizul comisiei medicale, prevăzut la alin.(1), trebuie să conţină date despre faptul că persoana suferă de tulburări psihice care nu-i permit să se afle într-o instituţie nespecializată.”

În opinia noastră, aceste amendamente sunt lipsite de sens, întrucît potrivit alin. (3) - (5) ale art. 27 din legea supusă modificării, spitalizarea în staţionarul de psihiatrie, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.28 (Temeiurile pentru spitalizare fără liberul consimţămînt), se face la cererea sau cu liberul consimţămînt al persoanei. Minorul poate fi spitalizat în staţionarul de psihiatrie la cererea sau cu liberul consimţămînt al părinţilor sau al altui reprezentant legal. Consimţămîntul pentru spitalizare se consemnează în documentaţia medicală şi se semnează de persoana respectivă sau de reprezentantul ei legal, precum şi de medicul psihiatru.

Mai mult, amendamentele operate la art. 28 și 40 crează unele dubii asupra dorințelor exprimate de persoana suferindă la spitalizarea acesteia în staţionarul de psihiatrie dacă tulburarea psihică este gravă şi condiţionează pericolul social direct și/sau prejudiciul grav sănătăţii sale dacă nu i se va acorda asistenţă psihiatrică.

În condițiile standardelor de tehnică legislativă, amendamentul propus la alin. (1/1) art. 40 urmează a fi comasat cu lit. a) alin. (1) din același articol.

A se vedea, de asemenea și obiecțiile expuse la subpct. 3 a pct. 16 de mai sus.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Revizuirea amendamentelor propuse potrivit obiecțiilor exprimate.

6

Art. VI pct. 2

Art.VI. – Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.661), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

2. Se completează cu articolele 22/1 şi 22/2 cu următorul cuprins:

„Articolul 22/1. Restricţii la încheierea actelor juridice în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu

(1) Actele juridice prevăzute la art. 48/75 alin.(1), încheiate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu, produc efecte juridice doar după autorizarea de către consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, de către autoritatea tutelară. Art. 48/75 alin.(2)-(5), art.48/84-48/91 şi art. 48/99-48/100 se aplică în mod corespunzător.

...

Articolul 22/2. Regimul mijloacelor băneşti ale minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu

(1) Operaţiunile de încasare, plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia, dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.

(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară poate prescrie ca o anumită sumă de bani care apaţine minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu să fie depusă pe un cont special al acestuia de pe care se va putea efectua extrageri doar cu autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. Dispoziţiile prezentului alineat nu se aplică în cazul executării silite asupra mijloacelor băneşti ale minorului.

(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară este obligată să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţă instituţiei la care este deschis contul pe numele minorului, care nu are capacitate deplină de exerciţiu, despre regimul special instituit conform alin. (2).”

Proiectul de lege (în special art. 38/1 - Consiliul de familie al minorului) nu stabilește clar care sunt atribuțiile consiliului de familie în cazul persoanelor care nu au capacitate deplină de exercițiu.

Totodată, nu este clară rațiunea autorului de a impune autorizarea de către consiliul de familie (din cel puțin 4 persoane) la încheierea unor acte juridice, la efectuarea unor operațiuni de încasare, plată şi de administrare a mijloacelor băneşti efectuate în numele minorului, în cazul în care acesta nu are capacitate de exercițiu, dar are părinți.

Concomitent, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul civil minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani are dreptul fără consimţămîntul părinţilor, adoptatorilor sau al curatorului:

a) să dispună de salariu, bursă sau de alte venituri rezultate din activităţi proprii;

b) să exercite dreptul de autor asupra unei lucrări ştiinţifice, literare sau de artă, asupra unei invenţii sau unui alt rezultat al activităţii intelectuale apărate de lege;

c) să facă depuneri în instituţiile financiare şi să dispună de aceste depuneri în conformitate cu legea;

d) să încheie actele juridice prevăzute la art.22 alin.(2).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Normă lacunară şi deficientă

Revizuirea amendamentului propus.

7

Art. VI pct. 5

5. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

Articolul 32. Temeiurile instituirii tutelei şi curatelei asupra minorilor

...

(2) Tutela sau curatela asupra minorului se instituie în cazul în care acestuia i s-a atribuit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau statut de copil rămas fără ocrotire părintească.

...

Amendamentul propus de autor nu corelează cu prevederile art. 142 din Codul familiei (instituirea tutelei şi curatelei), potrivit căruia:

(1) Tutela şi curatela se instituie asupra copiilor rămaşi fără ocrotire părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora, precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor legitime.

(2) Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins vîrsta de 14 ani. La atingerea vîrstei de 14 ani, tutela se transformă în curatelă, fără adoptarea de către autoritatea tutelară a unei hotărîri suplimentare.

(3) Curatela se instituie asupra copiilor în vîrstă de la 14 la 18 ani.

(4) Tutela şi curatela se instituie de către autorităţile administraţiei publice locale, în termen de cel mult o lună din momentul primirii cererii respective, în baza avizului scris al autorităţii tutelare.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Corelarea prevederilor concurente.

8

Art. VI pct. 7

7. Articolul 34:

...

la alineatul (2), cuvîntul „consimţămîntul” se substituie cu cuvîntul „încuviinţarea”;

...

Amendamentul propus nu este justificat, întrucît Codul civil utilizează ambele noțiuni.

Vulnerabilitate
Normă inutilă;
Modificare nejustificată.

9

Art. VI pct. 8

8. Articolul 35 se abrogă.

Potrivit art. 34 alin. (2) din Legea privind actele legislative nr. 780/27.12.2001, modificarea intervine pentru a schimba unele soluţii din actul legislativ prin altele.

Avînd în vedere că, autorul propune spre abrogare art. 35 din Codul civil - autoritățile tutelare - în opinia noastră, acesta ar urma să reglementeze clar care ar fi aceste autorități tutelare pentru a nu crea dificultăți și interpretări abuzive la aplicarea cadrului legal ce ține de măsurile de ocrotire juridică.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Normă lacunară şi deficientă

Revizuirea amendamentului propus.

10

Art. VI pct. 10

10. La articolul 37, cuvîntul „persoana” se substituie cu cuvîntul „minorul”, la cazul gramatical corespunzător.

La art. 37 lit d) din Codul civil urmează a fi păstrată redacția actuală astfel încît obligația de înștiințare a autorității tutelare că asupra minorului trebuie instituită tutela sau curatela să revină autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor de ocrotire, precum şi oricăror alte persoane.

Vulnerabilitate
Eroare de redacţie

Reformularea amendamentului portivit obiecției expuse.

11

Art. VI pct. 19

19. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

Articolul 48. Publicitatea tutelei şi curatelei minorului

...

(2) Autoritatea tutelară este obligată să transmită o copie de pe dispozitivul deciziei de instituire, modificare sau revocare a tutelei sau curatelei autorităţii abilitate, în scopul efectuării înregistrării respective, în termen de 3 zile de la data adoptării acesteia.

(3) Dispoziţiile alin.(1) se aplică în mod corespunzător deciziei consiliului de familie prin care se desemnează sau se revocă tutorele, tutorele supleant sau tutorele special sau, după caz, curatorul, curatorul supleant sau curatorul special. Autoritatea tutelară este obligată să transmită o copie de pe dispozitivul deciziei autorităţii abilitate, în scopul efectuării înregistrării, cu excepţia cazului contestării acesteia în instanţa de judecată.

...

A se vedea obiecțiile expuse la subpct. 5 a pct. 16 de mai sus.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Normă lacunară şi deficientă

Revizuirea amendamentelor propuse.

12

Art. VI pct. 20

20. După articolul 48 se completează cu secţiunile 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Secţiunea 3 Măsurile de ocrotire juridică a adulţilor Subsecţiunea 1 Dispoziţii comune

Articolul 48/1. Temeiurile, formele şi principiile ocrotirii

(1) Persoana fizică care a împlinit majoratul sau care a dobîndit capacitate de exerciţiu deplină pe altă cale legală şi care în urma unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice nu poate, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa, poate beneficia de o măsură de ocrotire în funcţie de starea sau situaţia sa.

...

Articolul 48/12. Mandatul de ocrotire în viitor

(1) Persoana fizică care a împlinit majoratul sau care a dobîndit capacitate de exerciţiu deplină pe altă cale legală (mandantul) poate împuternici unul sau mai mulţi mandatari, să o reprezinte în situaţia în care, în urma unei boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice ea nu va putea, în mod deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa.

...

Potrivit rigorilor de tehnică legislativă, în cazul în care o normă este complementară altei norme, pentru evitarea repetării în text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o conține. În acest context, sintagma ”pe altă cale legală” ar urma să fie substituită cu trimiterile la prevederile art. 20 din actul supus modificării.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Reformularea amendamentului propus în condițiile obiecției exprimate.

13

Art. VI pct. 20

20. După articolul 48 se completează cu secţiunile 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Secţiunea 3 Măsurile de ocrotire juridică a adulţilor Subsecţiunea 1 Dispoziţii comune

Articolul 48/2. Competenţa generală a instanţei de judecată şi a autorităţii tutelare

(1) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară exercită supravegherea generală a măsurilor de ocrotire conform competenţei prevăzute de lege.

(2) Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară poate vizita sau cere să se efectueze vizite persoanelor ocrotite şi celor în privinţa cărora s-a depus o cerere de instituire a măsurii de ocrotire.

Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti este stabilită la art. 33 din Codul de procedură civilă.

Astfel, potrivit acestuia instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe.

De asemenea, instanţele judecătoreşti judecă pricinile cu participarea organizaţiilor şi cetăţenilor din Republica Moldova, a cetăţenilor străini, apatrizilor, organizaţiilor străine, organizaţiilor cu capital străin, organismelor internaţionale dacă prin lege sau prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu este stabilită competenţa instanţelor judecătoreşti străine sau a altor organe.

În acest context, legislația procesual civilă nu acordă instanțelor de judecată competențe de supraveghere și nici de efectuare a vizitelor. Astfel, amendamentele propuse de autor, în opinia noastră, contravin cadrului legal existent.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Revizuirea normelor concurente.

14

Art. VI pct. 20

20. După articolul 48 se completează cu secţiunile 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Secţiunea 3 Măsurile de ocrotire juridică a adulţilor Subsecţiunea 1 Dispoziţii comune

...

Articolul 48/2. Competenţa generală a instanţei de judecată şi a autorităţii tutelare

...

(3) Persoanele însărcinate cu ocrotirea (asistentul, mandatarul împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitorul provizoriu, curatorul, tutorele, membrii consiliului de familie) sînt obligate să se prezinte ori de cîte ori sînt convocate şi să comunice orice informaţie în legătură cu exercitarea ocrotirii persoanei.

...

Articolul 48/3. Ocrotitorul autorizat

(1) Poate desfăşura activitate de ocrotitor autorizat persoana care deţine autorizaţia de ocrotitor autorizat eliberată conform prevederilor legale.

(2) Autorizaţia de ocrotitor autorizat poate fi solicitată de către persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, instituţia de tratament sau de instituţia socială, precum şi asociaţia obştească care, conform statutului are ca principal gen de activitate apărarea drepturilor şi intereselor persoanelor cu boli mintale sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice.

(3) Condiţiile, autoritatea abilitată să autorizeze, modul de autorizare şi desfăşurare a activităţii de ocrotitor autorizat se stabilesc printr-un Regulament aprobat de Guvern.

Articolul 48/4. Obligaţiile generale ale persoanei însărcinate cu ocrotirea

(1) Persoanele însărcinate cu ocrotirea, după posibilitate, informează şi consultă cu regularitate persoana ocrotită despre toate aspectele ce ţin de ocrotire, precum şi îi oferă suport sau consultă de fiecare dată cînd persoana ocrotită solicită sau este necesar reieşind din circumstanţe. În cazurile în care persoana însărcinată cu ocrotirea acţionează în numele persoanei ocrotite, aceasta este obligată să consulte opinia persoanei reprezentate, în măsura în care aceasta poate exprima o astfel de opinie.

(2) Persoanele însărcinate cu ocrotirea sînt obligate să evalueze şi să ia în considerare, după posibilitate, dorinţele şi sentimentele din trecut şi prezent ale persoanei ocrotite.

(3) Persoanele însărcinate cu ocrotirea sînt obligate să ducă o evidenţă separată a patrimoniului şi a activităţilor persoanei ocrotite şi să păstreze elementele de probă utile pentru a putea demonstra exercitarea corespunzătoare a măsurii de ocrotire.

(4) Persoanele însărcinate cu ocrotirea sînt obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care vizează persoana ocrotită, inclusiv a datelor cu caracter personal, sau care se referă la patrimoniul acesteia, cu excepţia cazului în care dezvăluirea acestor informaţii este necesară în procesul exercitării ocrotirii sau pentru supravegherea ocrotirii de către autoritatea sau instanţa competentă, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Articolul 48/16. Mandatarul

(1) Poate fi desemnat în calitate de mandatar orice persoană fizică aleasă de către mandant, precum şi orice persoană juridică care deţine calitatea de ocrotitor autorizat.

...

Potrivit exigențelor de tehnică legilativă, în limbajul normativ aceleași notiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie.

Mai mult, potrivit art. 19 lit. e) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Totodată, potrivit art. 10 pct. 1) din Legea cu privire la Guvern nr. 64-XII din 31.05.1990, Guvernul promovează în viaţă legile Republicii Moldova, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi exercită controlul asupra executării hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.

Art. din același act legislativ prevede că Guvernul poate delega prin hotărîre unele funcţii din competenţa sa către ministerele de domeniu, care transpun în viaţă, în baza legilor republicii, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, politica Guvernului și sînt responsabile de activitatea lor.

În acest context, suntem de părere că autoritatea abilitată cu autorizarea persoanele însărcinate cu ocrotirea urmează a fi stabilită prin lege.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Revizuirea amendamentelor propuse în contextul obiecțiilor formulate.

15

Art. VI pct. 20

20. După articolul 48 se completează cu secţiunile 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Secţiunea 3 Măsurile de ocrotire juridică a adulţilor Subsecţiunea 1 Dispoziţii comune

...

Articolul 48/6. Regimul locuinţei

(1) Dreptul persoanei ocrotite asupra locuinţei şi bunurilor mobile cu care este dotată aceasta, indiferent dacă constituie un domiciliu sau o reşedinţă, sînt păstrate la dispoziţia acesteia atîta timp cît este necesar.

...

(3) Dacă devine necesar sau este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de drepturile pe care le are asupra locuinţei sale sau asupra bunurilor mobile cu care este dotat prin încheierea unui act juridic de dispoziţie, de rezoluţiune sau transmitere în folosinţă către terţi, actul juridic trebuie autorizat de către consiliul de familie sau, în absenţa sa, de către autoritatea tutelară.

Potrivit teoriei dreptului civil, dreptul de proprietate publică este dreptul real principal, inalienabil, insesizabil, imprescriptibil, care conferă atributele de posesie, folosință și dispoziție asupra unui bun, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu, cu respectarea limitelor materiale și a limitelor juridice. Dreptul de proprietate include atît dreptul de folosință, dreptul de posesie cît și dreptul de a dispune asupra bunurilor.

În acest sens sunt și prevederile art. 315 din Codul civil care prevăd că proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de folosinţă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituită prin lege obligaţia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinţă unor terţi în schimbul unei contraprestaţii corespunzătoare. Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreţină bunul ce-i aparţine dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Reformularea amendamentului propus în contextul obiecției formulate.

16

Art. VI pct. 20

Subsecţiunea 5; Ocrotirea provizorie;

Articolul 48/33. Instituirea ocrotirii provizorii

...

(3) Instanţa de judecată poate, în caz de urgenţă, să instituie ocrotirea provizorie cu amînarea audierii persoanei. Instanţa de judecată în cel mai scurt termen va audia persoana, cu excepţia cazului în care i s-a prezentat un raport de constatare psihiatrico-legală în scop de ocrotire care confirmă că audierea persoanei este de natură să dăuneze sănătăţii acesteia sau dacă ea nu poate să-şi exprime dorinţele şi sentimentele.

...

Articolul 48/53. Asistenţa sau reprezentarea în actele strict personale

...

(3) Persoana însărcinată cu ocrotirea poate lua în privinţa persoanei ocrotite măsuri de protecţie necesare pentru a stopa pericolul generat de propriul comportament al persoanei ocrotite. Ea va informa despre aceasta în mod neîntîrziat consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară.

(4) În caz de urgenţă, persoana însărcinată cu ocrotirea nu poate, fără autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare, lua o decizie care are ca efect atingerea gravă a integrităţii corporale a persoanei ocrotite sau a intimităţii vieţii sale private.

Autorul utilizează în proiect unele formulări de o manieră ambiguă care, la aplicare, ar putea admite interpretări abuzive prin formularea conţinută în reglementare care are sens neclar sau echivoc. Formulările lingvistice pot fi calificate ca factori ai vulnerabilităţii în măsura în care acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării. Astfel, este necesară enumerarea exhaustivă a ”cazurilor de urgență” pe care le are în vedere acesta.

Totodată, atestăm lipsa unor termene concrete prin reglementarea lacunară și confuză a termenelor administrative, acestea nefiind stabilite/expuse clar probabil în dependenţă de nişte condiţii confuze ori ambigui.

Lipsa termenelor concrete întotdeauna lasă loc pentru interpretări abuzive din partea funcţionarilor publici. Astfel, apare discreţia excesivă a funcţionarului de a aprecia şi stabili în fiecare caz separat termene care îi sînt convenabile, atît pentru propriile acţiuni, cît şi pentru acţiunile altor subiecţi de drept cărora aceste termene le sunt aplicabile.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive;
Lipsa unor termene concrete

Enumerarea exhaustivă a ”cazurilor de urgență”;
Stabilirea unor termene concrete.

17

Art. VI pct.20

Articolul 48/87. Dreptul la avocat ales sau avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat (1) În cadrul oricărei proceduri desfăşurate de autoritatea tutelară persoana ocrotită care a împlinit vîrsta de 10 ani îşi poate alege un avocat sau poate solicita desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, indiferent de opinia sau opoziţia persoanei însărcinate cu ocrotirea. .... (3) Dacă pe durata desfăşurării procedurii de autoritatea tutelară, persoana ocrotită nu este asistată de avocat, la cererea persoanei ocrotite care a împlinit vrsta de 10 ani, autoritatea tutelară solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal în respectiva procedură. ...

Potrivit proiectului, în articolele anterioare s-a propus utilizarea cu referință la persoanele ocrotite care nu au atins majoratul a sintagmei ”minor”, în timp ce noul articol propus continuă să utilizeze sintagma generală ”persoană ocrotită”.

Vulnerabilitate
Nerespectarea terminologiei unitare

În vederea asigurării coerenței și unicității terminologiei recomandăm substituirea sintagmei evidențiate cu sintagma de ”minor ocrotit”.

18

Art. VI pct.20

Articolul 48/91. Decizia autorităţii tutelare ... (2) Deciziile autorităţii tutelare în chestiunile privind măsurile de ocrotire trebuie să fie motivate şi adoptate într-un termen care nu va depăşi 3 luni. Dispozitivul deciziei se comunică în termen de 3 luni din momentul adoptării acestora, persoanei ocrotite, persoanei însărcinate cu ocrotirea şi, dacă există, membrilor consiliului de familie.

Potrivit proiectului se propune ca deciziile autorității tutelare să fie adoptate într-un termen care nu va depăși trei luni, dar se omite indicarea expresă a datei de cînd începe să curgă acest termen, fapt care poate condiționa interpretări neuniforme și tergiversarea adoptării deciziile de către autoritățile tutelare, ceea ce poate afecta drepturile persoanelor interesate.

Alți factori
Lipsa unor termene concrete

Recomandăm autorilor proiectului să indice cu precizie momentul din care autoritatea tutelară este obligată să procedeze la examinarea și adoptarea deciziei de rigoare.

19

Art.VI pct. 21

Articolul 48/98. Opoziţia autorităţii tutelare ... (3) În cazul existenţei unei opoziţii conform alin. (1) sau (2), autoritatea tutelară va convoca şi desfăşura în termen de 10 zile o nouă şedinţă a consiliului de familie pe care o va prezida, fără a avea drept de vot, pentru a se delibera din nou asupra chestiunii faţă de care s-a făcut opoziţia.

Similar obiecției de la punctul precedent, proiectul legii omite să arate cu precizie momentul din care curge termenul de 10 zile, fapt care poate să afecteze celeritatea proceselor.

Alți factori
Lipsa unor termene concrete.

Stabilirea momentului precis din care începe să curgă termenul de 10 zile stabilit la alin. (3) al noului articol 48/98.

20

Art.VII pct. 2

2. Articolul 58: alineatul (2): în prima propoziţie, cuvintele „sau de adulţii cu capacitatea de exerciţiu limitată” se exclud; în a doua propoziţie, cuvintele „sau curatorul adultului cu capacitatea de exerciţiu limitată poate să confirme” se substituie cu cuvintele „poate să încuviinţeze”; în a treia propoziţie, cuvîntul „confirmarea” se substituie cu cuvîntul „încuviinţarea”; în a patra propoziţie, cuvîntul „confirmate” se substituie cu cuvîntul „încuviinţate”; la alineatul (21), cuvintele „sau de adulţii declaraţi incapabili” se exclud; la alineatul (4), cuvintele „ , precum şi ale adulţilor limitaţi în capacitatea de exerciţiu,”, precum şi cuvintele „sau adulţii limitaţi în capacitatea de exerciţiu” se exclud; la alineatul (6), cuvintele „ , precum şi ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege,”, precum şi cuvintele „, curatori, de administraţia instituţiilor de educare, a instituţiilor curative sau de protecţie socială” se exclud.

Formula propusă de autori cu referire la articolul 58 alin. (2) este prea complicată. În condițiile în care se propune modificarea practic a fiecărei propoziții din acest alineat, nu este clar de ce autorii nu au utilizat procedeul legislativ de expunere a alineatului respectiv în redacție nouă, pentru a-i conferi un caracter mai accesibil. Adițional notăm că substituirea cuvîntului ”confirmarea” cu ”încuviințarea” în acest alineat, nu ține cont de faptul că acest cuvînt se regăsește și în alte articole ale CPC (ca exemplu art.art. 100, 105, 185 etc.), în cadrul cărora nu s-au operat modificările de rigoare. A se vedea în același sens și cuvîntul ”incapabil”.

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Revizuirea integrală a modificărilor propuse prin expunerea alin. (2) în redacție nouă. Revizuirea articoleleor conexe și subsecvente din CPC în cadrul cărora se utilizează cuvintele ”confirmarea” și incapabil”.

21

Art. VII pct. 7

7. Articolul 81: alineatul unic devine alineatul (1); se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins: „(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin.(1), mandatul de ocrotire în viitor încheiat în formă autentică şi care a început să producă efecte, acordă mandatarului împuternicirea de a îndeplini toate actele procedurale pe care mandantul are dreptul să le exercite, cu excepţiile stabilite de lege sau de mandatul de ocrotire în viitor.”

Formula evidențiată din art.81 propus pentru modificare are un caracter ambiguu, or nu este clar la are alte legi face referință și care condiții au fost avute în vedere de autori.

Alți factori
Formulare ambiguă

Revizuirea normei prin stabilirea expresă a referinței la legea care stabilește excepțiile.

22

Art. VII pct. 13

13. La articolul 279, litera e) va avea următorul cuprins: „e) măsurile de ocrotire a persoanei fizice adulte;”

Proiectul legii nu operează cu o terminologie uniformă, ceea ce contravine rigorilor de tehnică legislativă. Menționăm că sintagma expres prevăzută în Codul civil este de ”măsuri de ocrotire judiciară”, însă pe parcursul proiectului cu referire la alte acte legislative, inclusiv CPC, autorii par să omită cuvîntul ”judiciară”. Insistăm asupra necesității respectării unei terminologii uniforme nu doar în cadrul legii/codului-cadru, dar și în actele legislative conexe.

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Pentru a asigura coerența și uniformitatea terminologiei utilizate, este necesar de a specifica expres că este vorba de măsuri de ocrotite judiciară.

23

Art. IX

Art.IX. – Articolul 52 din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220, art.704), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: la alineatul (1), cuvintele „ , ale persoanelor cu capacitate de exerciţiu limitată sau ale persoanelor declarate, în modul stabilit, incapabile” se exclud; se completează cu alineatul (11), care va avea următorul cuprins: „ (11) În cazul în care în privinţa participantului la procedura de executare este instituită o măsură de ocrotire judiciară, capacitatea de exerciţiu în procedura de executare se determină conform art. 581 din Codul de procedură civilă.”

De regulă, autorul a optat în textul proiectului cu descifrarea celor trei categorii de măsuri de ocrotie judiciară: ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă. Însă această abordare pare să nu fie uniformă, or, la Art. IX al proiectului autorii invocă doar ”măsura de ocrotire judiciară”, fără a detalia însă dacă este vorba de toate trei.

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Pentru a oferi claritate, un spor de precizie pentru toate prevederile legale din întreg spectrul actelor legislative care conțin norme referitoare la capacitatea de exercițiu a persoanelor, considerăm oportun să fie utilizată constant doar una din opțiuni: fie se arată genereic ”măsuri de ocrotire judiciară” fie de fiecare dată se va dezvolta în paranteze categoriile măsurilor de ocrotire judiciară: provizorie, tutelă sau curatelă.

24

Art. X

Art.X. – Legea nr.24-XVI din 22 februarie 2008 cu privire la arbitrajul comercial internaţional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.88–89, art.316), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 37 alineatul (2) litera a) prima liniuţă, cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitatea deplină de exerciţiu”. 2. La articolul 39 alineatul (1) litera a) prima liniuţă, cuvintele „se află în incapacitate” se substituie cu cuvintele „nu avea capacitatea deplină de exerciţiu”.

Chiar dacă propunerile respective au un caracter tehnic, totuși se pare că este necesar de a preciza unele aspecte. În versiunea actuală a Legii 24/2008 verbele se utilizează la timpul prezent, respectiv au în vedere o situație la momentul aplicării normei, iar autorii propun modificările prin utilizarea verbelor de rigoare la timpul trecut, adică cu referire la situațiile anterioare.

Alți factori
Nerespectarea rigorilor de tehnică legislativă

Pentru a evita eventuale interpretări contradictorii, inclusiv abuzive, sugerăm examinarea repetată a modului de formulare a modificărilor propuse.

25

Art. XI

Art.XI. –– Articolul 16 din Legea nr.42-XVI din 6 martie 2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.81, art.273), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) În cazul minorilor sau persoanelor în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire sub forma tutelei, consimţămîntul va fi dat de către părinţi sau, după caz, de către reprezentantul legal al acestora, în condiţiile legii.”; se completează cu alineatul (2/1) cu următorul cuprins: „(21) În cazul în care asupra primitorului este instituită măsura de ocrotire sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea primitorului nu îi permite să ia de sine stătător o decizie personală informată privind transplantul, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista primitorul, în condiţiile legii.”

Formula de redactare propusă pentru alineatul (2/1) este imprecisă și ambiguă. Autorii proiectului fac referință abstractă ”în condițiile legii”, nefiind însă clar care lege se are în vedere.

Alți factori
Formulare ambiguă
Normă de trimitere

Revizuirea normei și prevederea expresă a legislației/legii la care se face referință.

26

Art. XII

Art.XII. – Articolul 13 la alineatul (2), din Legea nr. 153-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 583,), cuvintele „persoanelor declarate incapabile” se substituie cu cuvintele „persoanelor supuse măsurii de ocrotire sub forma tutelei”.

Privitor la norma respectivă nu este clar de ce legea se va referi doar la persoanele supuse măsurii de ocrotire judiciară ”tutelă” și nu se iau în calcul și celelalte două categorii: ocrotire provizorie și curatela.

Alți factori
Formulare ambiguă

Recomandăm revizuirea normei potrivit obiecției, cu specificarea expresă a faptului că este vorba de măsură de ocrotire ”judiciară”.

27

Art. XIII

Art. XIII. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3–6, art. 15), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 66: denumirea se completează cu cuvintele „neîndeplinirea prescripţiilor legale ale autorităţii tutelare”; ... 2. La articolul 398, alineatul (1) se completează cu cifra „66,”.

Modificările propuse pentru partea materială a Codului contravențional (art.66) par să nu se încadreze organic în conceptul articolului propus spre modificare, inclusiv completarea propusă pentru titlul articolului. De asemenea, modificările propuse pentru partea de procedură a Codului contravențional (atribuirea competenței de examinare a noii contravenții de către comisiile administrative), în opinia noastră, este inoportună și această contravenție riscă să rămînă a fi în afara atenției. Momentan, comisiile administrative sînt practic inexistente, iar procedura de activitate a acestora este extrem de ambiguă. Ținînd cont de faptul că noua contravenție vizează un cerc de subiecți extrem de sensibil, iar procedura de supraveghere este extrem de importantă pentru acest domeniu sugerăm ca examinarea contravenției să fie transmisă către instanța de judecată.

Alți factori
Ambiguitatea procedurilor
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Sugerăm reexaminarea integrală a modificărilor propuse pentru Codul contravențional:
- includerea noii contravenții într-un articol separat;
- competența de examinare a noii contravenții se propune să revină instanțelor de judecată.


Reţinem ca recomandare generală necesitatea redactării textului proiectului de lege cu respectarea principiilor generale de tehnică juridico-legislativă.

Formulările conţinute în proiect nu sunt suficient de clare şi concise, exprimările nu întrunesc, în totalitate, rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic.

Autorul proiectului de lege utilizează din abundență norme de trimitere și de blanchetă, expresii de genul „este în drept”, „poate”, acestea permițînd interpretări abuzive prin formularea ambiguă conţinută în reglementarea care are sens neclar și echivoc.

Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate și realizarea unei armonii interioare a actului normativ, redactarea textului proiectului de lege trebuie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării.

Proiectul de act normativ trebuie redactat într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.

Proiectele de legi se redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice. Prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită fără explicații sau justificări. Utilizarea unor explicații prin norme interpretative este permisă numai în măsura în care ele sunt strict necesare pentru întelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.

Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.

Textul proiectului de lege trebuie să fie în corespundere cu exigenţele redactării tehnico-juridice şi lingvistice, cu cerinţele stabilite de art.19 din Legea 780/2001 şi art.46 din Legea 317/2003. Formulările lingvistice pot fi calificate ca factori ai vulnerabilităţii în măsura în care nu respectă rigorile de tehnică legislativă și acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.

Concluzii

Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat în scopul alinierii la noile cerinţe ale Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi din 13 decembrie 2006, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 166 din 9 iulie 2010. Convenţia ONU impunea schimbarea paradigmei: de la lipsirea de capacitate de exerciţiu la cea de acordare a unei capacităţi cît mai largi persoanelor cu dizabilităţi. În special, aceasta cheamă Statele semnatare:
- să înlocuiască regimul de substituire la luarea deciziei (cel de tutelă) la unul de suport la luarea deciziei;
- să abandoneze atitudinea patemalistă şi aşteptările joase faţă de persoanele cu dizabilităţi, prin măsurile ce inhibă abilitatea de a face alegeri despre viaţa lor;
- să organizeze măsuri de suport personalizat care va încuraja libertatea persoanei şi va promova autonomia ei.

Am constatat în prezentul raport de expertiză că proiectul de lege este conform Constituţiei. Proiectul de lege dezvoltă un şir de norme constituţionale cum ar fi: Dreptul de a nu fi discriminat (art. 16 din Constituţia RM); Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (art. 24 din Constituţia RM); Dreptul la apărare (art.26 din Constituţia RM); Dreptul la viaţa intimă, familială şi privată (art.28 din Constituţia RM); Inviolabilitatea domiciliului (art.29 din Constituţia RM); dreptul la ocrotirea sănătaţii (art.36 din Constituţia RM); Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia (art.46 din Constituţia RM); Dreptul la asistenţă şi protecţie socială (art.47 din Constituţia RM); Protecţia persoanei handicapate (art.51 din Constituţia RM); Protecţia familiei şi a copiilor orfani (art.49 din Constituţia RM); Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la protecţia din partea statului (art. 18 din Constituţia RM).

Proiectul/actul normativ este conform parţial legislaţiei corelative. În linii generale, prevederile proiectului sunt compatibile legislaţiei naţionale corelative. Totuşi, anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei. În special, este vorba de prevederile proiectului de la Art. I (Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova), Art. II (Legea privind sănătatea mentală), Art. V (Codul civil, normele noi privitor la procedura de instituire a curatelei și tutelei), Art. VII (Codul de procedură civilă) etc., care prin esența modificărilor propuse contravin principiilor generale și unui șir concret de norme ale Codului familiei, dar chiar și ale Codului civil, normele cărora, de altfel, nu au fost puse toate în acord cu conceptul promovat de proiectul supus expertizei.

Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaţionale. Proiectul de lege supus expertizării este elaborat în vederea alinierii la noile cerinţe ale Convenţiei ONU şi ale Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 din 30 martie 2012. De asemenea, s-au transpus Recomandările în materie ale Consiliului Europei: Recomandarea nr. R (99) 41 a Comitetului Miniştrilor Statelor Membre privind Principiile privitoare la protecţia juridică a adulţilor incapabili (23 februarie 1999) şi Recomandarea nr. CM/Rec(2009)1 a Comitetului de Miniştri ai Statelor Membre privind principiile privitoare la procurile continue şi directivele avansate pentru caz de incapacitate (9 decembrie 2009). La fel, s-a analizat experienţa pozitivă de reformare a sistemului de ocrotire a persoanelor fizice cu dizabilităţi a unui șir de state (Franța, Germania, Italia, Cehia, Ungaria, Estonia, Olanda, Spania etc.).

Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenţei Curţii Constutiţionale. Analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale nu a demonstrat existenţa unor hotărîri consacrate expres domeniului abordat de proiect. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există decizii, prin care Curtea s-a expus asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării prezentului proiect de lege (HCC nr.27 din 13.11.2014 pentru controlul constituţionalităţii articolului 21 alin.(5) lit.e) din Legea nr.52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanului) (neexaminarea cererilor depuse de către persoanele incapabile) (Sesizarea nr.42a/2014); HCC nr.16 din 18.05.2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(4) din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental (accesul la informaţie) (Sesizarea nr.29g/2016).

Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenţei CtEDO. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării au fost identificate cîteva cauze, care au făcut obiectul sesizării la CtEDO, în partea ce ţine de domeniul ocrotirii persoanelor fizice cu dizabilităţi şi anume: (în cauza Matter v. Slovacia, nr. 31534/96, hotărârea din 5 iulie 1999, § 68 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că măsurile de ocrotire trebuie să fie temporare; - principiul proporţionalităţii instituirii ocrotirii cu gradul de capacitate al persoanei vizate şi adaptată la circumstanţele particulare şi nevoile acesteia din urmă a fost statuat şi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Shtukaturov v. Rusia, nr. 44009/05, hotărârea din 27 martie 2008, § 95; - în cauzele Shtukaturov v. Rusia, nr. 44009/05, hotărârea din 27 martie 2008, § 73 şi Salontaji-Drobnjak v. Serbia, nr. 36500/05, hotărârea din 13 octombrie 2009, § 127, Curtea Europeană a Drepturilor Omului identifică unele carenţe privind absenţa unor garanţii ca persoana să fie audiată de judecător şi opinia ei să fie luată în considerare; - cauza Stanev v. Bulgaria, nr. 36760/06, hotărârea din 17 ianuarie 2012, § 245; - în cauzele Kţdzior v. Polonia, cererea nr. 45026/07, hotărârea din 16 octombrie 2012; Sykora v. Republica Cehă, nr. 23419/07, 22 noiembrie 2012; Mihailovs v. Letonia, nr. 35939/10,22 ianuarie 2013 s-a reţinut că declararea incapacităţii a creat condiţiile pentru violarea libertăţii individului la libera circulaţie; - în cauza S.L. şi J.L. v. Croaţia, cererea nr. 13712/11, hotărârea din 7 mai 2015 CtEDO a condamnat statul pentru că nu au implementat un mecanism funcţional de protecţie a copiilor faţă de abuzurile comise de părinţi sau tutori la administrarea bunurilor copiilor). În aceste condiții, menționăm că autorii proiectului au luat în considerare și s-au îngrijit ca jurisprudența CtEDO să fie respectată de prevederile noului concept.

Nu au fost identificate norme care să aibă un impact funamental asupra exercitării drepturilor și libertăților omului. Notăm faptul, că acest proiect își propune să vină cu un nou concept, practic revoluționar, în reglementarea capacității de exercițiu. Totuși, unele prevederi afectate de viciul calității (aflate în contradicție cu normele legislației corelative, lipsite de claritate și previzibilitate (detalii a se vedea în tabelul de la p. 16 al prezentului raport de expertiză) riscă să afecteze, potențial, exercițiul unor drepturi și libertăți. Or, viciile normelor arătate pot să submine un principiu fundamental al procesului de legiferare și acțiune a actului normativ: principiul așteptărilor legale. Respectiv, este important ca autorii să se îngrijească ca substanța normelor și modul lor de expunere să fie cît mai clară și previzibilă.

Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender, nefiind depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.

În contextul celor enunțate, în scopul producerii impactului scontat, reiterăm necesitatea de îmbunătățire a prevederilor din proiect pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce-l afectează, ținînd cont de obiecţiile şi recomandările formulate în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei