Eu cred in oameni. Oferindu-le adevarul, poti conta pe ei pentru a infrunta orice criza la scara nationala. Cel mai important este sa le oferi fapte reale. Abraham Lincoln

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Ianuarie 2017

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii privind evaluarea strategică de mediu

(înregistrat în Parlament cu numărul 329 din 20 Iulie 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii privind evaluarea strategică de mediu prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Mediului , ceea ce nu corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Nici o normă a proiectului actului normativ expertizat nu reglementează domeniile pentru care trebuie să fie aprobate legi organice. Raporturile juridice propuse a fi reglementate prin prezentul proiect de lege nu sunt prevăzute în art. 72 din Constituţie sau art. 9 alin. (3) din Legea 780/27.12.2001. În opinia noastră, aceste raporturi juridice urmează a fi reglementate prin legi ordinare.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit Notei informative, proiectul de Lege privind evaluarea strategică de mediu este elaborat în conformitate cu prevederile Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo).

Scopul prezentului proiect este instituirea unui cadru juridic de efectuare a evaluării strategice de mediu în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a mediului, prevenirii şi diminuării impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei de la efectele anumitor planuri şi programe naţionale şi locale. Obiectul evaluării strategice de mediu vor fi proiectele planurilor şi/sau programelor elaborate la nivel naţional şi local, care pot avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova sau din alte state, în special elaborate în domeniile agricultură, silvicultură, piscicultură, energetică, industrie, gestionarea deşeurilor, gestionarea resurselor acvatice etc.

Pentru prevenirea şi/sau reducerea impactului activităţilor asupra mediului înconjurător, evaluarea strategică de mediu se propune a fi efectuată la etapa elaborării planului şi/sau programului şi se va finaliza înainte de aprobarea acestora de către autoritatea competentă de nivel naţional sau local. Procesul evaluării strategice de mediu va parcurge mai multe etape şi anume determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu, elaborarea raportului, coordonarea raportului cu autorităţile publice, cu publicul interesat, desfăşurarea consultărilor transfrontaliere şi emiterea avizului de mediu.

O prevedere pozitivă a proiectului este obligativitatea iniţiatorului planului şi/sau programului efectuarea consultărilor publice, autorul consacrînd o normă specială în acest sens, art.10 „Informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu”, stabilind acţiunile şi condiţiile ce urmează a fi întreprinse de către aceștia pentru a realiza această sarcină. Iar potrivit prevederilor art.14 din proiect la etapa adoptării deciziei privind aprobarea planului şi/sau programului trebuie să se ia în considerare şi obiecţiile parvenite de la consultările cu publicul şi autorităţile publice. Ba mai mult, potrivit aceleaşi norme, după adoptarea planului şi/sau programului iniţiatorul este obligat să publice pe pagina web oficială, ca anexă la avizul de mediu, rezultatele consultărilor cu publicul şi autorităţile publice centrale şi locale. În acest sens asigurîndu-se o transparenţă decizională şi o participaţie largă a societăţii civile la elaborarea planului şi/sau programului care va avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător.

Totuşi trebuie să menținăm faptul că, în sistemul legislativ al Republicii Moldova există deja norme care au scopul de a evalua, preveni şi/sau reducere impactului activităţii economice asupra mediului înconjurător. Şi aici ne referim la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, act normativ ajustat la prevederile legislaţiei comunitare (Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului), care stabileşte obligativitatea efectuării expertizelor ecologice de stat, evaluarea impactului asupra mediului, în rezultatul cărora se eliberează avize ecologice, autorizaţii de mediu şi alte acte permisive. Potrivit art.1 din legea precitată, scopul acesteia, este instituirea unui cadru juridic de funcţionare a mecanismului de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor genuri de activitate planificate, pentru asigurarea prevenirii sau minimizării, la etapele iniţiale, a impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Obiectul acesteia este procedurile şi modalităţile aplicate în procesul de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor genuri de activitate planificate care pot avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova şi din alte state.

După cum se poate observa, scopul şi obiectul Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului înglobează pe cel definit de către autor în art.1 din proiectul propus spre expertiză şi anume evaluarea planurilor şi/sau programelor publice (elaborate de autoritatea publică centrală sau locală). La fel, Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului stabileşte principii, etape, proceduri de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător atît la nivel naţional cît şi transfrontalier. Însă, mecanismul de evaluare strategică de mediu, instituit de Legea 86/2014, nu este atît de clar în stabilirea procedurilor ce ar evidenţia planurile, programele care necesită evaluarea strategică de mediu.

În acest context, trebuie să mai atenționăm asupra faptului că Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie pentru documentaţia de proiect şi planificarea obiectelor şi activităţilor economice, care influenţează sau pot influenţa asupra stării mediului înconjurător şi/sau prevăd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaţie, amplasare, tipul de proprietate şi subordonare, sursa de finanţare, volumul investiţiilor. Aceasta este mult mai bine structurată şi redactată, stabilind mai detaliat etapele de evaluare, modul de participare/consultare a societăţii civile cu instituirea unui mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor consultării, precum şi răspunderea autorităţii publice.

Referindu-ne la Directiva Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (act normativ ce a stat la baza elaborării proiectului expertizat), indicăm că, aceasta este de natură procedurală şi cerinţele ei trebuie şi pot fi integrate în procedurile existente. Iar în scopul evitării duplicării evaluărilor, trebuie de ţinut cont de faptul că evaluarea trebuie efectuată la diferite niveluri de ierarhie a planurilor şi programelor (la nivel naţional şi local).

Rezumînd cele indicate, considerăm că era oportun de a fi ajustate prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului cu prevederile Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) şi nu de propus adoptarea unui act normativ nou.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă anexată la proiect conţine doar o unele argumente generale în sprijinul ideilor ce stau la baza acestuia, conține referințe la Planul naţional de armonizare a legislaţiei, Planul de acţiuni a Guvernului etc.

În conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative nr. 780/2001, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale, precum şi coordonarea lui cu legislaţia în vigoare. În acest context, considerăm că era oportun de a fi ajustate prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului cu Directiva Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) şi nu de propus adoptarea unui act normativ nou.

În nota informativă, autorul indică că la implementarea legii nu ar fi necesare cheltuieli bugetare suplimentare cu toate că, potrivit normelor proiectului, în sarcina iniţiatorului şi a autorităţii de mediu şi subdiviziunile acesteia sunt puse sarcini ce ar necesita cheltuieli bugetare, cum ar fi organizarea consultaţiilor publice (prevedere expresă stabilită în art. 10 alin.(2)), angajarea de experţi şi specialişti, inclusiv internaționali pentru efectuarea evaluării (art.4 alin.(4)) etc.

În acest context, considerăm că o fundamentare economico-financiară era necesară, deoarece proiectul presupune cheltuieli financiare bugetare. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economico-financiară argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare a legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Reieşind din importanţa şi impactul proiectui de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare instituţiilor publice de specialitate, societăţii civile pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele expertizelor, trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.23, alin.(2) lit.e) din Legea privind actele legislative.

Nota informativă este insuficient de argumentată și în ce privește locul actului în sistemul legislației, efectul social, economic și de altă natură al realizării lui.

Rezumînd cele menționate mai sus, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM)
Dreptul la mediu înconjurător sănătos (art. 37 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Potrivit prevederilor art.6 din proiect una din etapele evaluării strategice de mediu pentru planuri şi/sau programe este coordonarea raportului privind evaluarea strategică de mediu cu autoritățile publice şi cu publicul interesat. Totodată, autorul a consacrat o normă specială în acest sens, art.10 „Informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu”, potrivit căruia iniţiatorul, de comun acord cu autoritatea de mediu sau subdiviziunile acesteia, asigură informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu a planului şi/sau programului stabilind acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către aceștia pentru a realiza această sarcină.

Prevederi privind informarea publicului şi consultarea acestuia la diferite etape de elaborare a raportului de evaluare strategică de mediu pentru planuri şi/sau programe se regăsesc şi în alte norme ale proiectului stabilind condiţii, termenul şi modul de obţinere de la public a poziției asupra problemelor abordate. Totodată, autorul a stabilit că, cheltuielile pentru informarea şi participarea publicului la procesul de evaluare strategică de mediu pentru planuri şi/sau programe sunt suportate de către iniţiator, la fel, iniţiatorul şi autoritatea de mediu sau subdiviziunile acesteia, poartă răspundere pentru informarea şi asigurarea participării publicului la evaluare.

În acest context menţionăm că potrivit proiectului, art.16, pentru nerespectarea sau respectarea necorespunzătoare a prevederilor legii ce se propune a fi adoptat, atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală, însă nu este indicat expres pentru care norme şi în ce condiţii apare răspunderea şi felul acesteia.

Cu toate acestea, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Autorul proiectului a consacrat o normă specială în acest sens, art.10 „Informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu”, potrivit căruia iniţiatorul, de comun acord cu autoritatea de mediu sau subdiviziunile acesteia, asigură informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu a planului şi/sau programului stabilind acţiunile şi condiţiile ce urmează a fi întreprinse de către aceștia pentru a realiza această sarcină. Iar potrivit prevederilor art.14 din proiect la etapa adoptării deciziei privind aprobarea planului şi/sau programului trebuie să se ia în considerare şi obiecţiile parvenite de la consultările cu publicul şi autorităţile publice. Ba mai mult, potrivit aceleaşi norme, după adoptarea planului şi/sau programului iniţiatorul este obligat să publice pe pagina web oficială, ca anexă la avizul de mediu, rezultatele consultărilor cu publicul şi autorităţile publice centrale şi locale.

La fel, reieşind din prevederile art.7 din Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Proiectul de lege a fost plasat pe site-ul Parlamentului. Toate persoanele interesate au avut posibilitatea să-şi expună opinia vis-a-vis de acest proiect.

Considerăm că, în acest fel, a fost respectat principiul participării.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor interesate să solicite de la autoritatea publică oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum şi posibilitatea acestora la aplicarea de sancţiuni autorităţii publice pentru performanțe slabe. Acest fapt se întîmplă, în condiţiile în care proiectul reglementează activitatea autorităţii publice din domeniu, însă această reglementare este vagă şi imperfectă. Considerăm că, o asemenea lege trebuie să conţină prevederi exprese privind drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile autorităţii publice.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. În procesul expertizării nu s-au stabilit careva încălcări ale prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Proiectul propus spre expertizare este compatibil cu prevederile actelor legislative şi normative care reglementează domeniul în cauză. Totuşi, pentru prevenirea şi/sau reducerea impactului activităţii economice asupra mediului înconjurător, în sistemul legislativ al Republicii Moldova există deja norme, ajustate la prevederile legislaţiei comunitare, care stabilesc obligativitatea efectuării expertizelor ecologice de stat, evaluarea impactului asupra mediului, în rezultatul cărora se eliberează avize ecologice, autorizaţii de mediu şi alte acte permisive. În acest context, considerăm că era oportun de a fi ajustate prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului cu Directiva Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) şi nu de propus adoptarea unui act normativ nou.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Autorul proiectului în nota informativă se limitează la doar a menţiona că la elaborarea proiectului s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei comunitare, în special Directiva Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo), însă fără a le specifica şi justifica.

În urma analizei comparative a prevederilor Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului cu textul proiectului de lege expertizat s-a constatat că acesta transpune parţial şi denaturat normele Directivei, autorul intervenind în textul acestora deformîndu-le (ex. prevederile referitoare la elaborarea raportului de mediu, sau cu referire la definirea noţiunilor utilizate în proiect) fiind greu de înţeles sensul şi finalitatea acestora.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituțională.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la CtEDO.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. După cum reiese şi din scopul proiectului de lege, realizarea prevederilor cuprinse în acesta vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atât asupra femeilor, cât şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art.2

Articolul integral

Potrivit prevederilor art.19 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative, textul proiectului de act legislativ se elaborează cu respectarea cu stricteţe a regulilor de ortografie şi punctuaţie, fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interest. Într-o frază este exprimată o singură idee, iar noţiunea nu se redă prin definiţia ei sau printr-o frazeologie, ci prin termenul respectiv.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă


Reieşind din cele menţionate considerăm că este oportun de a fi revăzute noţiunile "Autoritate competentă", "aviz de mediu pentru planuri şi programe (aviz de mediu)", "evaluarea strategică de mediu", "parte afectată" şi "partea de origine".

La fel, considerăm că este inoportun de a defini noţiunea de "Protocol" în sensul dat de autor. Dacă s-a dorit de a specifica, în defeniţia dată noţiunilor utilizate în proiect, care anume este actul internaţional care reglementează anumite raportori este suficient de al indica expers dar nu de al identifica printr-o noţiune separată.

2

Art.3 alin.(3)

... şi activităţile enumerate în anexa nr.1 şi anexa nr.2 din Legea privind evaluarea impactului asupra mediului ...

Potrivit prevederilor art.54 alin. (1) din Legea nr.780 privind actele legislative, după adoptare, actului legislativ i se atribuie un număr, care devine numărul lui oficial şi care ulterior este citat împreună cu acesta

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Respectarea prevederilor tehnicii legislative şi indicarea la citarea/trimiterea la act a numărului atribuit.

3

Art.6

Textul integral

Articolul 6 este format dintr-un singur alineat motiv pentru care decade necesitatea de a fi numerotat.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Excluderea numerotării alineatului (1).

4

Art.8 alin. (2)

Raportul privind evaluarea strategică de mediu elaborat conform prevederilor alin.(1), trebuie să conţină informaţii corelate cu gradul de cunoaştere şi cu metodele de evaluare existente, ...

Prevederile normei în cauză sunt confuze or nu este clar între care lucruri/fenomene urmează a fi o corelaţie - între informaţiile din raport şi gradul de cunoaştere sau între cunoaştere şi metodele de evaluare. De aftfel, nu este clar cum o informaţie poate fi corelată cu cunoaşterea/IQ-ul cuiva, or informaţie reprezintă - comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație, lămurire iar CORELÁȚIE, corelații, este - 1. Relație, legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene; relație în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt. 2. Dependență reciprocă, relație a două fenomene sau procese între variațiile cărora există o anumită legătură. Considerăm că la redactarea acestei prevederi legale autorul urma să preia integral textul art.5 din Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului fără a face careva intervenţii în text (cuvîntul "corelaţie" este impropriu normei date). Potrivit prevederilor art.5 din Directiva 2001/42/EC în raportul de mediu informaţiile trebuie incluse ţinînd seama de cunoştinţele şi metodele de evaluare existente, adică informaţii realiste, determinate sau determinabile reieşind din nivelul tehnic/ştiinţific existent la data întocmirii raportului.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă
Formulare ambiguă

Considerăm că urmează de a prelua textul art.5 din Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, pentru a nu denatura sensul actului normativ.




Concluzii

Proiectul de lege supus expertizei este elaborat în vederea fortificării cadrul legislativ de mediu pentru asigurarea identificării impactului activităţilor planificate în documentele de politici aflate în proces de elaborare asupra mediului, creşterea eficacităţii deciziilor luate, promovarea dezvoltării durabile şi asigurarea securităţii ecologice, participarea publicului în procesul de luare a deciziilor de mediu, precum şi în vederea armonizării legislației naționale la normele şi standardele internaţionale și ajustarea acesteia la bunele practici ale statelor europene privind protecţia mediului înconjurător.

Pentru prevenirea şi/sau reducerea impactului activităţilor asupra mediului înconjurător evaluarea strategică de mediu se propune a fi efectuată la etapa elaborării planului şi/sau programului şi se va finaliza înainte de aprobarea acestora de către autoritatea competentă de nivel naţional sau local. Procesul evaluării strategice de mediu va parcurge mai multe etape şi anume determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu, elaborarea raportului, coordonarea raportului cu autorităţile publice, cu publicul interesat, desfăşurarea consultărilor transfrontaliere şi emiterea avizului de mediu.

O prevedere pozitivă a proiectului este obligativitatea iniţiatorului planului şi/sau programului efectuarea consultărilor publice, autorul consacrînd o normă specială în acest sens, art.10 „Informarea şi participarea publicului la evaluarea strategică de mediu”, stabilind acţiunile şi condiţiile ce urmează a fi întreprinse de către aceștia pentru a realiza această sarcină. Iar potrivit prevederilor art.14 din proiect la etapa adoptării deciziei privind aprobarea planului şi/sau programului trebuie să se ia în considerare şi obiecţiile parvenite de la consultările cu publicul şi autorităţile publice. Ba mai mult, potrivit aceleaşi norme, după adoptarea planului şi/sau programului iniţiatorul este obligat să publice pe pagina web oficială, ca anexă la avizul de mediu, rezultatele consultărilor cu publicul şi autorităţile publice centrale şi locale, în acest sens asigurîndu-se o transparenţă decizională şi o participaţie largă a societăţii civile la elaborarea planului şi/sau programului care va avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător.

În principiu, acesta corespunde cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) etc. La acest capitol ţinem să subliniem că, în urma analizei comparative a prevederilor Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului cu textul proiectului de lege expertizat s-a constatat că acesta transpune parţial şi denaturat normele Directivei, autorul intervenind în textul acestora deformîndu-le (ex. prevederile referitoare la elaborarea raportului de mediu sau cu referire la definirea noţiunilor utilizate în proiect) fiind greu de înţeles sensul şi finalitatea acestora.

La fel, la elaborarea proiectului autorul nu a respectat întru totul normele tehnicii legislative stabilite prin Legea nr.780/2001 privind actele legislative, ceea ce face necesar de a fi revizuit proiectul din punct de vedere redacţional.

Autorul, în nota informativă, susţine că la implementarea legii nu ar fi necesare cheltuieli bugetare suplimentare cu toate că, potrivit normelor proiectului, în sarcina iniţiatorului şi a autorităţii de mediu şi subdiviziunile acesteia sunt puse sarcini ce ar necesita cheltuieli bugetare, cum ar fi organizarea consultaţiilor publice (prevedere expresă stabilită în art. 10 alin.(2)), angajarea de experţi şi specialişti, inclusiv internaționali pentru efectuarea evaluării (art.4 alin.(4)) etc. În acest context, considerăm că o fundamentare economico-financiară era necesară, deoarece proiectul presupune cheltuieli financiare bugetare. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economico-financiară argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare a legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

Proiectul de lege nu dezavantajează în nici un fel un gen în favoarea altuia.
În procesul examinării proiectului Legii supuse expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională sau la CtEDO.

Totuşi trebuie să meționăm că, în sistemul legislativ al Republicii Moldova există deja norme care au scopul de a evalua, preveni şi/sau reducere impactului activităţii economice asupra mediului înconjurător. Şi aici ne referim la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, act normativ ajustat la prevederile legislaţiei comunitare (Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului), care stabileşte obligativitatea efectuării expertizelor ecologice de stat, evaluarea impactului asupra mediului, în rezultatul cărora se eliberează avize ecologice, autorizaţii de mediu şi alte acte permisive. Potrivit art.1 din legea sus precitată, scopul acesteia, este instituirea unui cadru juridic de funcţionare a mecanismului de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor genuri de activitate planificate, pentru asigurarea prevenirii sau minimizării, la etapele iniţiale, a impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Obiectul acesteia este procedurile şi modalităţile aplicate în procesul de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor genuri de activitate planificate care pot avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova şi din alte state.

După cum se poate observa, scopul şi obiectul Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului înglobează pe cel definit de către autor în art.1 din proiectul propus spre expertiză şi anume evaluarea planurilor şi/sau programelor publice (elaborate de autoritatea publică centrală sau locală). La fel, Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului stabileşte principii, etape, proceduri de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător atît la nivel naţional cît şi transfrontalier. Însă mecanismul de evaluare strategică de mediu, instituit de Legea 86/2014, nu este atît de clar în stabilirea procedurilor ce ar evidenţia planurile, programele care necesită evaluarea strategică de mediu.

În acest context, constatăm că și Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie pentru documentaţia de proiect şi planificarea obiectelor şi activităţilor economice, care influenţează sau pot influenţa asupra stării mediului înconjurător şi/sau prevăd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaţie, amplasare, tipul de proprietate şi subordonare, sursa de finanţare, volumul investiţiilor. Aceasta este mult mai bine structurată şi redactată, stabilind mai detaliat etapele de evaluare, modul de participare/consultare a societăţii civile cu instituirea unui mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor consultării, precum şi răspunderea autorităţii publice.

Referindu-ne la Directiva Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (act normativ ce a stat la baza elaborării proiectului expertizat), indicăm că, aceasta este de natură procedurală şi cerinţele ei trebuie şi pot fi integrate în procedurile existente. Iar în scopul evitării duplicării evaluărilor, trebuie de ţinut cont de faptul că evaluarea trebuie efectuată la diferite niveluri de ierarhie a planurilor şi programelor (la nivel naţional şi local).

Rezumînd cele menționate mai sus, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

În această ordine de idei, considerăm că era oportun de a fi ajustate prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului cu prevederile Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi ale Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) şi nu de propus adoptarea unui act normativ nou.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei