Democraţia nu este o deducţie matematică dovedită o dată pentru totdeauna. Democraţia este doar o credinţă susţinută fervent, un angajament care este testat iar şi iar în furnalul arzător al istoriei. Jack Kemp

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Iulie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică (art.1, 2, 2'1, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 259 din 09 Iunie 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică (art.1, 2, 2'1, ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce nu corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este nu este determinată, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative clauza de adoptare stabileşte temeiul legal de adoptare a actului legislativ şi categoria lui. Clauza de adoptare este obligatorie pentru toate actele legislative. Iar, art.7 din legea menționată stabileşte că, în dependenţă de caracterul normelor cuprinse, actele legislative se împart în acte legislative constituţionale, organice şi ordinare. În clauza de adoptare a actului legislativ se indică apartenenţa acestuia la categoria acestuia. Şi art.35 al.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 stabileşte că actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. În unele cazuri, actul de modificare sau completare poate avea o forţă juridică superioară celei a actului modificat sau completat.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative scopul proiectului legii este aducerea în conformitate a prevederilor Legii nr. 420/2006 privind activitatea de reglementare tehnică cu cadrul legislativ existent. Autorul menționează că după aprobarea în anul 2006 a Legii nr.420/2006, care stabileşte bazele juridice pentru activitatea de reglementare tehnică, în Uniunea Europeană a fost elaborat un cadru normativ nou în domeniul liberei circulaţii a produselor – Decizia nr.768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.07.2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului şi Regulamentul CE 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 09.07.2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului CEE nr.339/93/CE. Prevederile actelor comunitare sus-indicate au fost armonizate cu legislaţia naţională şi au fost transpuse în prevederile Legii privind activitatea de acreditare şi de evaluare a conformităţii, Legii privind supravegherea pieţii etc.

Proiectul îşi propune stabilirea condiţiilor generale privind conţinutul şi modul de elaborare, aprobare şi aplicare a reglementărilor tehnice în domeniul comercializării produselor, excluzînd serviciile şi unele categorii de produse, schimbării modalităţii de aprobare a Reglementărilor tehnice, modalităţii de aplicare a reglementărilor tehnice generale şi speciale etc.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În viziunea noastră, autorul a prezentat o descriere succintă cu privire la unele modificări propuse, fără a face o argumentare concludentă şi pertinentă în susţinerea acestuia. Argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări, nivelul compatibilităţii proiectului cu legislaţia corelativă, fundamentarea economico-financiară etc.

Lipseşte analiza impactului de reglementare care este obligatorie în condiţiile în care prevederile proiectului vizează nemijlocit interesele persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător.

Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. La fel, potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În acest context, indicăm că potrivit proiectului de modificare a art.7 alin.(6) autorul a stabilit că pentru realizarea mecanismului de implementare a reglementărilor tehnice, organul central de specialitate al administraţiei publice responsabile de infrastructura calităţii prevede finanţarea bugetară necesară adoptării standardelor internaţionale şi europene ca standarde moldoveneşti, inclusiv a standardelor ce se referă la metodele de încărcări şi metodele de prelevare a probelor aplicabile procedurilor de evaluare a conformităţii, necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor tehnice respective şi pentru supravegherea pieţei. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economico-financiară argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare a legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

În conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordantei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicției constituționale, precum şi coordonarea lui cu legislația în vigoare.

Reieşind din importanţa şi consecinţele acestui proiect de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare instituţiilor publice de specialitate, societăţii civile pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele expertizelor, trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.23, alin.(2) lit.e) din Legea privind actele legislative.

Rezumînd cele menționate mai sus, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM)
Dreptul la mediu înconjurător sănătos (art. 37 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței nu este aplicabil. În contextul amendamentelor propuse prin proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică (art.1, 2, 2'1, ș.a.), principiul transparenței, asa cum este el înțeles la efectuarea expertizei vulnerabilității, este inaplicabil.


7. Respectarea principiului participării nu este aplicabil. În contextul amendamentelor propuse prin proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică (art.1, 2, 2'1, ș.a.), principiul participăriii, asa cum este el înțeles la efectuarea expertizei vulnerabilității, este inaplicabil.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este aplicabil. Prevederile proiectului nu urmăresc reglementarea vreunui mecanism de monitorizare a activității unei autorități publice, a politicilor promovate de aceasta sau de obligare a autorității de a asigura publicitatea controalelor efectuate de această autoritate.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. În procesul expertizării nu s-au stabilit careva încălcări ale prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. În ansamblu, proiectul de lege supus prezentei expertize a vulnerabilității, nu contravine legislației naționale corelative. Totuşi, remarcăm că la elaborarea proiectului autorul nu a respectat întru totul normele tehnicii legislative stabilite prin Legea nr.780/2001 privind actele legislative, ceea ce face necesar de a fi revizuit proiectul din punct de vedere redacţional.

La fel nu s-a respectat prevederile art. 19 din Legea nr.780 privind actele legislative potrivit căruia la elaborarea textului proiectului de act legislativ trebuie să fie respectată regula că, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare, se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia. Aici indicăm că proiectul defineşte noţiunea de „standard european armonizat”, la fel ca şi Legea nr.20 cu privire la standardizarea naţională, doar că în ultima se utilizează noţiunea de „standard armonizat”.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. După cum indică însuşi autorul proiectului, acesta nu ţine direct de armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi nici nu este inclus în Planul Naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru anii 2014 - 2016.

Acest proiect de lege a fost elaborat în vederea ajustării Legii nr. 420/2006 privind activitatea de reglementare tehnică cu cadrul legislativ existent, în special cu prevederile Legii privind activitatea de acreditare şi de evaluare a conformităţii, Legii privind supravegherea pieţii etc., care, la rîndul său, au fost armonizate la actele normative comunitare cum ar fi Decizia nr.768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.07.2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului şi Regulamentul CE 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 09.07.2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului CEE nr.339/93/CE.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituțională.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței CtEDO. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la CtEDO.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. După cum reiese şi din scopul proiectului de lege, realizarea prevederilor cuprinse în acesta vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atât asupra femeilor, cât şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. I, pct.3

Art. I. – Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează.

...

3. Articolul 2:

...

noţiunile „produs”, „reglementare tehnică”, „specificaţie tehnică” şi „standard european armonizat” vor avea următorul cuprins:

...

standard european armonizat - standard european, adoptat în baza unei solicitări din partea Comisiei Europene pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii şi care transformă cerinţele esenţiale din această legislaţie în specificaţii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat;”

...

Proiectul defineşte noţiunea de „standard european armonizat” la fel ca şi Legea nr.20/2016 cu privire la standardizarea naţională, doar că în ultima se utilizează noţiunea de „standard armonizat”.

Considerăm că, la elaborarea proiectului nu s-au respectat prevederile art. 19 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative, potrivit căruia la elaborarea textului proiectului de act legislativ trebuie să fie respectată regula că, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare, se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Utilizarea sintagmei „standard armonizat”.

2

Art. I, pct.5

Art. I. – Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează.

...

6. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Articolul 3. Cerinţe generale privind reglementările tehnice

...

(5) Reglementările tehnice naţionale în domeniile în care nu există legislaţie de armonizare a Uniunii Europene, stipulate la alin. (3), pot avea ca efecte directe sau indirecte interzicerea introducerii pe piaţă a unor produse sau a unui tip de produse, retragerea de pe piaţă a unor produse sau a unui tip de produse ori modificarea sau încercarea/testarea suplimentară a produsului.

...

Autorul utilizează în proiect norme discreționare or, din textul normei nu este clar cînd şi în ce condiţii se nasc efectele propuse. Nici norma de bază nu reglementează acest fapt, în astfel de situaţie autoritatea competentă de control poate adopta unul din efecte după bunul său plac şi în dependenţă de comportamentul agentului economic.

Vulnerabilitate
Norma discreționară
Formulare ambiguă

Stabilirea expresă în ce condiţii se nasc efectele stabilite în alin.(5) şi care sunt criterile de aplicare a acestora.

3

Art. I, pct.16

Art. I. – Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează.

...

16. Capitolul IV va avea următorul cuprins:

„Capitolul IV

Atribuţiile autorităţilor de reglementare”

Articolul 13. Atribuţiile autorităţilor de reglementare

Pentru elaborarea şi asigurarea aplicării reglementărilor tehnice autorităţile de reglementare au următoarele atribuţii:

a) utilizează standardele internaţionale, europene şi moldoveneşti în procesul de elaborare a reglementărilor tehnice prin înserarea referinţelor în condiţiile articolului 7;

b) coordonează cu organul central de specialitate al administraţiei publice, responsabil de infrastructura calităţii, proiectele de reglementări tehnice elaborate;

c) elaborează, aprobă şi actualizează lista standardelor moldoveneşti, care adoptă standardele europene armonizate, pentru reglementările tehnice care transpun legislaţia de armonizare a Uniunii Europene;

d) prezintă organismului naţional de standardizare, spre avizare, lista standardelor moldoveneşti, care adoptă standardele europene armonizate;

e) solicită organismului naţional de standardizare elaborarea versiunii oficiale în limba de stat a standardelor moldoveneşti, care adoptă la nivel naţional standardele internaţionale sau europene în limba originală şi la care se intenţionează a face referinţă în reglementările tehnice;

f) publică, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, lista standardelor moldoveneşti, care prezumă conformitatea cu cerinţele reglementărilor tehnice;

g) participă, în calitate de observator, la procesul de acreditare a organismelor de evaluare a conformităţii, care urmează a fi sau sînt recunoscute,

h) recunosc în vederea notificării ulterioare organismele de evaluare a conformităţii acreditate să funcţioneze în domeniul reglementat;

i) răspunde, la solicitarea oricărui stat-membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, privind necesitatea adoptării reglementării tehnice neconforme cu prevederile standardelor internaţionale şi europene, sub formă de notificări, prin intermediul Centrului în una din limbile de lucru ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (engleza, franceza sau spaniola).

Articolul 14. Colaborarea dintre autorităţile de reglementare

În procesul de elaborare a reglementărilor tehnice autorităţile de reglementare colaborează după cum urmează:

a) solicită Centrului informaţii referitoare la reglementările tehnice, procedurile de evaluare a conformităţii şi standarde, la apartenenţa şi participarea la organizaţiile internaţionale sau europene de standardizare, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniul standardizării şi evaluării conformităţii;

b) participă la elaborarea reglementărilor tehnice iniţiate de alte autorităţi de reglementare;

c) solicită, reciproc, informaţii referitoare la reglementările tehnice şi la procedurile de evaluare a conformităţii, elaborate de alte autorităţi de reglementare.”

La pct. 16 din proiectul de lege se propune o redacţie nouă a „Capitolului IV” care conţine doar două articole, art.13 şi art.14. Însă, actuala redacţie a Capitolului IV conţine trei articole - Articolul 13, 14 şi 15. Ţinînd cont de acest fapt, nu este clară intenţia autorilor referitoare la art. 15 din Legea nr.420/2006. Dacă se doreşte păstrarea art. 15 în componenţa Capitolului IV, este necesar ca acesta să fie inclus în noua redacţie dată capitolului, ori, dacă se doreşte abrogarea art. 15 din Legea nr.420/2006, este necesar ca acest lucru să fie menţionat expres.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Revizuirea pct.16 şi clarificarea sorţii art.15 din lege.

4

Proiectul ca forma

Lipsa categoriei actului legislativ potrivit prevederilor Legii 780 privind actele legislative

Nu a fost determinată categoria actului legislativ, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001. Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative, clauza de adoptare stabileşte temeiul legal de adoptare a actului legislativ şi categoria lui. Clauza de adoptare este obligatorie pentru toate actele legislative. Iar, art.7 din legea în cauză stabileşte că, în dependenţă de caracterul normelor cuprinse, actele legislative se împart în acte legislative constituţionale, organice şi ordinare. În clauza de adoptare a actului legislativ se indică apartenenţa acestuia la categoria acestuia. Şi art.35 al.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 stabileşte că actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. În unele cazuri, actul de modificare sau completare poate avea o forţă juridică superioară celei a actului modificat sau completat.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Stabilirea categoriei actului legislativ.




Concluzii

Proiectul de lege supus expertizei este elaborat în vederea ajustării prevederilor Legii nr. 420/2006 privind activitatea de reglementare tehnică cu cadrul legislativ existent (Legii privind activitatea de acreditare şi de evaluare a conformităţii, Legii privind supravegherea pieţii etc.). Proiectul îşi propune stabilirea condiţiilor generale privind conţinutul şi modul de elaborare, aprobare şi aplicare a reglementărilor tehnice în domeniul comercializării produselor, excluzînd serviciile şi unele categorii de produse, schimbării modalităţii de aprobare a Reglementărilor tehnice, modalităţii de aplicare a reglementărilor tehnice generale şi speciale etc.

În principiu, acesta corespunde cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova. La fel, acesta nu dezavantajează în nici un fel un gen în favoarea altuia. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională sau la CtEDO.

La elaborarea proiectului autorul nu a respectat întru totul normele tehnicii legislative stabilite prin Legea nr.780/2001 privind actele legislative, ceea ce face necesar de a fi revizuit proiectul din punct de vedere redacţional. În acest context, cu titlu de exemplu, indicăm prevederile pct.3 din proiect care defineşte noţiunea de „standard european armonizat”, la fel ca şi Legea nr.20 cu privire la standardizarea naţională, doar că în ultima se utilizează noţiunea de „standard armonizat”. Art. 19 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative stabileşte că, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare, se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

La fel, nu a fost determinată categoria actului legislativ ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001. Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative clauza de adoptare stabileşte temeiul legal de adoptare a actului legislativ şi categoria lui. Clauza de adoptare este obligatorie pentru toate actele legislative. Iar, art.7 din legea menționată stabileşte că, în dependenţă de caracterul normelor cuprinse, actele legislative se împart în acte legislative constituţionale, organice şi ordinare. În clauza de adoptare a actului legislativ se indică apartenenţa acestuia la categoria acestuia. Şi art.35 al.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 stabileşte că actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. În unele cazuri, actul de modificare sau completare poate avea o forţă juridică superioară celei a actului modificat sau completat.

Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În viziunea noastră, autorul a prezentat o descriere succintă generală cu privire la unele modifică propuse, fără a face o argumentare concludentă şi pertinentă în susţinerea acestuia. Argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări, nivelul compatibilităţii proiectului cu legislaţia corelativă, fundamentarea economico-financiară etc.

Lipseşte analiza impactului de reglementare care este obligatorie în condiţiile în care prevederile proiectului vizează nemijlocit interesele persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător.

Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. La fel, potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară. În acest context, indicăm că, potrivit proiectului de modificare a art.7 alin.(6), autorul stabilește pentru realizarea mecanismului de implementare a reglementărilor tehnice, organul central de specialitate al administraţiei publice responsabile de infrastructura calităţii prevede finanţarea bugetară necesară adoptării standardelor internaţionale şi europene ca standarde moldoveneşti, inclusiv a standardelor ce se referă la metodele de încărcări şi metodele de prelevare a probelor aplicabile procedurilor de evaluare a conformităţii, necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor tehnice respective şi pentru supravegherea pieţei. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economico-financiară argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare a legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

Rezumînd cele menționate mai sus, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

În acest context, în scopul producerii impactului scontat, reiterăm necesitatea de îmbunătăţire a prevederilor din proiect pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce l-ar putea afecta, ţinînd cont de obiecţiile formulate în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei