Democratia este vesnic umana, iar vesnicia intotdeauna presupune un anumit volum de potential tineresc. Thomas Mann

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

04 Iulie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asociațiile obștești – art.1, 3, 9, ș.a.; Legea cu privire la fundații – art.1, 9, 11, ș.a.; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 163 din 13 Aprilie 2016)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asociațiile obștești – art.1, 3, 9, ș.a.; Legea cu privire la fundații – art.1, 9, 11, ș.a.; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
În conformitate cu prevederile art.35 alin.(3) şi art.36 alin.(2) din Legea privind actele legislative nr.780/2001, un act legislativ de modificare sau completare are o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziții le modifică sau le completează. Pornind de la faptul că legea supusă amendării este lege organică, pe cale de consecință și legea de modificare şi completare a acesteia, la fel, este lege organică.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative la proiect, scopul acestuia este de a uniformiza cadrul normativ în materia reglementărilor activității organizațiilor necomerciale (asociații obștești, patronate, sindicate, fundații), elucidarea problemelor cu care se confruntă acestea, înlăturarea acestora, precum și facilitarea și intensificarea relațiilor dintre organizațiile necomerciale și autoritățile statale. Adițional, proiectul Legii își propune ajustarea normelor legale la necesitățile și situațiile apărute în practică.

Autorii au invocat, la fel, că promovarea proiectului este asigurată în vederea realizării Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2014 (p. 256 și p. 260) în partea ce ține de ajustarea cadrului legal ce reglementează activitatea organizațiilor necomerciale la nomele internaționale și reformarea mecanismului de înregistrare și reînregistrare a organizațiilor necomerciale pentru asigurarea respectării libertății de asociere.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În pofida art. 20 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă nu conține:
- o analiză fundamentală a condițiilor ce au impus elaborarea proiectului (cum ar fi date statistice și informații relevante și cuprinzătoare privind deficiențele și necesitățile ”apărute în practică”);
- o analiză fundamentală a finalităţilor urmărite prin implementarea noilor reglementări;
- o analiză fundamentală a efectului social, economic și de altă natură al realizării proiectului;
- o evaluare a nivelului de compatibilitate a proiectului cu standardele internaționale;
- o fundamentarea economico-financiară, unele din noile reglementări necesitând cheltuieli suplimentare.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-politice:
Libertatea întrunirilor (art. 40 din Constituția RM)
Libertatea partidelor și a altor organizații social-politice (art. 41 din Constituția RM)
Dreptul de a întemeia și a se afla la sindicate (art. 42 din Constituția RM)
Dreptul la informație (art. 34 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizării este plasat pe site-ul Parlamentului, astfel fiind respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Transparenţa promovării proiectului, la etapa actuală a procesului de examinare a proiectului, pare a fi asigurată. Proiectul, însoţit de nota informativă, este plasat pe web site-ul oficial al Parlamentului, Parlamentul respectînd, astfel, principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, subiecţii interesaţi avînd posibilitatea de a se informa despre noile propuneri legislative în acest domeniu și de a-şi expune opinia vis-a-vis de prevederile acestuia.

Totodată, în opinia noastră, sunt ignorate unele prevederi ale Instrucţiunii privind circulaţia proiectelor de acte legislative în Parlament, aprobată prin Hotărîrea Biroului permanent al Parlamentului nr. 30 din 07.11.2012, care prevăd că dosarul se completează cu originalele rapoartelor și ale sintezelor comisiei permanente sesizate în fond, co-rapoartele și avizele comisiilor permanente, avizul Direcției generale juridice, după caz, cu avizul Guvernului, avizele altor autorități, amendamentele deputaților și fracțiunilor, propunerile societății civile și cu alte documente pertinente. După includerea în procedură legislativă, proiectul de act legislativ și documentele conexe, în variantă electronică sau, după caz, pe suport de hîrtie, se transmit Direcției generale informațional-analitice, care asigură scanarea și plasarea tuturor documentelor şi informaţiilor parvenite (avize, expertize, rapoarte, co-rapoarte, sinteze, alte informații ce țin de etapa procedurală) pe marginea proiectului respectiv pentru a fi scanate și plasate pe pagina web oficială a Parlamentului.

Adiţional, potrivit aceleiaşi Instrucţiuni, proiectul de act legislativ înaintat în calitate de iniţiativă legislativă a deputatului în Parlament se depune în Parlament împreună cu expertiza juridică și expertiza anticorupție, care se prezintă ulterior în conformitate cu rezoluția Președintelui Parlamentului. Ţinem să menţionăm că şi această condiţie imperativă a procesului de legiferare este totalmente ignorată.

În partea ce ține de prevederile proiectului care urmează să conțină prevederi exprese sau tacite care obligă autoritățile publice să ofere informații accesibile, ușor disponibile, relevante și actualizate, menționăm că proiectul include asemenea prevederi. În special este vorba de prevederile care se referă la Registrul de stat al organizațiilor necomerciale, ținut de Ministerul Justiției, iar datele registrului sînt accesibile pe pagina web a acestei instituții (a se vedea cu titlu de exemplu p. 10 Art. I din proiect privind art. 23 din Legea cu privire la asociațiile obștești).

De asemenea, proiectul conține și prevederi privitor la interacțiunea și comunicarea dintre autoritatea responsabilă de domeniu (Ministerul Justiției) și organizațiile necomerciale (asociații obștești, fundații, sindicate).


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Din momentul plasării proiectului de lege pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.

Potrivit art.49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional. În acest sens, notăm că nu am regăsit pe pagina web sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice.

De asemenea, din perspectiva respectării principiului participării, sînt relevante prevederile articolului 31 din Legea cu privire la asociațiile obștești (p. 14 Art. I din proiect) care prevăd modul de creare și funcționare a Comisiei de certificare: 9 membri, dintre care cel puțin 6 (majoritatea) sînt reprezentanți ai asociațiilor obștești, fundațiilor, și instituțiilor private. Respectiv, am putea constata faptul că principul participării, implicării și consultării reprezentanților sectorului asociativ pare a fi respectat.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este aplicabil. Pentru a verifica în ce măsură este respectat principiul responsabilizării a fost necesar de a evalua măsura în care proiectul:
- conține prevederi exprese/tacite, care ar permite monitorizarea instituției publice, a politicilor elaborate de acestea și ar institui un mecanism pentru luarea în considerație a rezultatelor monitorizării;
- conține prevederi exprese/tacite, care ar obliga autoritățile să facă publice rezultatele controalelor acestora.

Pornind de la specificul proiectului (act de modificare și completare a actelor legislative), dar și de la esența reglementărilor, o evaluare în acest sens este inaplicabilă.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Reieşind din nota informativă, nu am identificat referințe la standarde internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, de care s-a ghidat autorul la elaborarea proiectului de lege. Însă, din analiza prevederilor acestui proiect de lege putem conchide, că normele propuse de autor nu sînt contrare standardelor internaționale de referință.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. La momentul redactării prezentului raport de expertiză nu au fost identificate careva cauze ce au făcut obiectul sesizării la CtEDO, referitor la drepturile şi raporturile reglementate de prezentul proiect de lege.

Totuşi, analizat in abstracto, proiectul nu corespunde întocmai jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în special în partea ce ţine de criteriile de calitate ale legii: accesibilitate şi previzibilitate. Astfel, un element important urmărit de CtEDO în jurisprudenţa sa este calitatea legilor naţionale care reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.
Analiza prevederilor proiectului de lege şi a modificărilor/care sînt operate denotă faptul că acestea nu corespund întocmai criteriilor de calitate ale legii, invocate constant în jurisprudenţa CtEDO. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene: “O normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci cînd este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încît să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă. […] legea trebuie să fie accesibilă într-un mod adecvat: cetăţeanul trebuie să aibă un indiciu adecvat, în circumstanţe concrete, asupra reglementărilor legale aplicabile […]” (Hotărîrea CEDO Silver versus Regatul Unit); „[…] odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [...]” (Hotărîrea CtEDO Păduraru versus România).

Reieşind din jurisprudența invocată mai sus raportată la prevederile proiectului legii, trebuie să constatăm, cu regret, ca proiectul este parţial conform jurisprudenţei CtEDO care se referă la standardele de calitate ale legii: claritate, previzibilitate, accesibilitate (pentru detalii concrete a se consulta obiecţiile şi recomandările formulate în tabelul din p. 16 al prezentului Raport).


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. Proiectul legii conține unele prevederi care limitează drepturile și libertățile persoanelor care internționează să se asocieze într-o structură organizatorică nonprofit.

În special este vorba de propunerile prin care se propune majorarea numărului de persoane care pot constitui o asociație obștească: de la 2 la 3. Nota informativă nu explică de nici o manieră necesitatea majorării plafonului numărului de persoane care convin să se asocieze pentru constituirea unei asociații obștești. În lipsa unor argumente relevante și pertinente este dificil de a înțelege necesitatea unei atare modificări care, în principiu, pare să limiteze dreptul persoanelor de a constitui asociații obștești.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. I, p. 1

1. Art. 1

...

”la alineatul (1) cuvîntul ”două” se substituie cu cuvîntul ”trei”

noua redacție a alin. (1) și (2) care se referă la ținerea de către Ministerul Justiție și publicarea pe pagina web a acestuia a datelor din Registrul organizațiilor necomerciale.

Potrivit redacției actuale a art. 1 din Legea 837/1996 cu privire la asociațiile obștești ”Asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice [...]. Prin proiectul legii se propune ca numărul persoanelor care pot constitui o asociație obștească să crească de la doi la trei. Nota informativă nu explică de nici o manieră necesitatea majorării plafonului numărului de persoane care convin să se asocieze pentru constituirea unei asociații obștești. În lipsa unor argumente relevante și pertinente este dificil de a înțelege necesitatea unei atare modificări care, în principiu, pare să limiteze dreptul persoanelor de a constitui asociații obștești.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

De a reexamina necesitatea modificării respective fie de a include/oferi argumente concludente privitor la necesitatea majorării numărului de persoane, care pot constitui o asociație obștească.

2

Art. I, p. 10

Articolul 23: în denumire sintagma ”Registrul de stat al” se substituie cu sintagma ”Registrul de stat al organizațiilor necomerciale, parte integrantă a Registrului de stat al unităților de drept”

Formula de modificare propusă prin proiectul legii este lipsită de orice logică, or, după modificarea propusă rezultă că denumirea Registrului de stat al organizațiilor necomerciale, parte integrantă a Registrului de stat al unităților de drept ar urma să fie completată în final și cu textul ”al asociațiilor obștești”.

Adițional, trebuie să notăm o problemă conceptuală a proiectului de lege, care pe întreg parcursul acestuia încearcă să integreze în noțiunea de ”organizație necomercială” mai multe forme de organizare a entităților din sectorul asociativ și anume: asociații obștești, fundații, instituții private. Nu este clară necesitatea unei abordări atît de fragmentare, care aduce mai multă neclaritate decât precizie. Vom menționa că legea supusă modificării - 837 din 17 mai 1996 - se referă la forma de organizare - asociații obștești, în timp ce fundațiile sînt reglementate de o altă lege - 581 din 30.07.1999, la fel ca și instituția privată, reglementări privind activitatea căreia sînt inserate în Codul civil. Respectiv, nu este clar, de ce autorii legii au considerat oportun să introducă modificări disparate, incoerente și inconsistente în fiecare dintre aceste legi și nu au optat pentru elaborarea unei noi legi: cu privire la organizațiile necomerciale care să acopere toate entitățile din mediul neguvernamental.

Vulnerabilitate
Eroare de tehnică legislativă
Norme lacunare și deficitare

O recomandare primară este revizuirea modificării propuse la art. 23 privind denumirea Registrului și asigurarea acurateței denumirii propuse.

Recomandarea conceptuală este de a revizui toate legile care reglementează modul de constituire și activitate a organizare a entităților necomerciale și examinarea oportunității elaborării unei legi cadru în acest domeniu.

3

Art. I, p. 15

Articolul 31/1 alin. (1)

....

litera e/1) va avea următorul cuprins:

”e/1) menține lista actualizată a organizațiilor necomerciale de utilitate publică”;

la litera i), sintagma ”în Monitorul Oficial al Republicii Moldova” se exclude.

Nu este clar de ce se propune o atare modificare, atunci cînd legea în vigoare conține exact același text.

Modificarea propusă pentru litera i) nu include și textul adițional ”și pe”, respectiv, dacă se exclude doar textul propus în proiect, versiunea literei va fi deformată și alogică.

Vulnerabilitate
Eroare de tehnică legislativă

A exclude modificarea propusă pentru lit. e/1) și a revizui modificarea propusă pentru lit. i).

4

Art.II p. 2

La articolul 9, alineatul (3) se exclude)

Redacția în vigoare a alin. (3) din art.9 a Legii 581/1999 cu privire la fundații prevede că ”(3) Patrimoniul fundaţiei trebuie să asigure atingerea scopurilor fixate în statut. Patrimoniul iniţial al fundaţiei va fi de cel puţin 200 de salarii minime şi în procesul activităţii fundaţiei nu poate fi micşorat.”

Nota informativă invocă necesitatea excluderii alin. (3) pe motiv că stabilirea plafonului patrimoniului ar fi o exagerare și descurajează utilizarea fundațiilor ca formă instituțională nonprofit. Chiar dacă acest argument pare a fi pertinent, nu este clar de ce se exclude și prima propoziție din acest alineat care are un caracter de principiu, potrivit căruia patrimoniul fundației trebuie să asigure atingerea scopurilor fixate în statut. Opinăm că excluderea integrală a alineatului este neavenită și lipsită de orice suport justificativ.

Vulnerabilitate
Eroare de tehnică legislativă

Recomandăm revizuirea modificării propuse și păstrarea primei propoziții din alin. (3) al art. 9 în vigoare.

5

Art. II, p. 3

noua redacție a literei j)

Formula propusă pentru redacție nouă a literei j) are un caracter confuz și repetitiv, se creează impresia că structura organelor de conducere ar trebui să fie reflectată de mai multe ori în statutul fundației și în același timp conține prevederi care la rîndul lor sînt incluse la noua literă j/1).

Vulnerabilitate
Eroare de tehnică legislativă

Revizuirea modificărilor propuse

6

Art. II, p. 7

La articolul 24 alineatul (2) cuvintele ”comisia de cenzori” se substituie cu cuvintele ”organele de control”

Nu este clară intenția autorilor de a renunța la comisia de cenzori și de a institui un organ de control ”virtual”, care nici nu este descris în textul legii în vigoare: care este modul de constituire, câți membri are, ce competențe are etc.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă

Considerăm oportună păstrarea redacției în vigoare articolului.

7

Art. III, p. 9

Articolul 28 se exclude

Redacția în vigoare a articolului 28 reglementează modul de radiere a patronatului din registrul de stat. În nota informativă necesitatea acestei modificări se explică prin faptul că prevederi de ordin general se conțin în Codul civil, respectiv nu este necesară existența acestora în Legea patronatelor. În opinia noastră, o asemenea abordare nu este conformă principiilor și rigorilor unei legi și anume a unei legi speciale în domeniu, care trebuie să fie clară, accesibilă și predictibilă. Trimiterea in abstracto la Codul civil în nota informativă nu adaugă previzibilitate normelor legii, or persoanele interesate urmează să găsească prevederi explicite și exhaustive în legea de bază, legea specială, fără a consulta alte acte normative.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Opinăm asupra necesității păstrării în legea patronatelor a articolului 28 în vederea asigurării accesibilității și predictabilității normelor legislative.




Concluzii

Scopul declarat de autorii proiectului este de a uniformiza cadrul normativ în materia reglementărilor activității organizațiilor necomerciale (asociații obștești, patronate, sindicate, fundații), elucidarea problemelor cu care se confruntă acestea, înlăturarea acestora, precum și facilitarea și intensificarea relațiilor dintre organizațiile necomerciale și autoritățile statale. Adițional, proiectul Legii își propune ajustarea normelor legale la necesitățile și situațiile apărute în practică.

Notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001. Reieşind din nota informativă, nu am identificat referințe la standarde internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, de care s-a ghidat autorul la elaborarea proiectului de lege. Însă, din analiza prevederilor acestui proiect de lege putem conchide, că normele propuse de autor nu sînt contrare standardelor internaționale de referință.

Proiectul legii conține unele prevederi care limitează drepturile și libertățile persoanelor care internționează să se asocieze într-o structură organizatorică nonprofit. În special este vorba de propunerile prin care se propune majorarea numărului de persoane care pot constitui o asociație obștească: de la 2 la 3. Nota informativă nu explică de nici o manieră necesitatea majorării plafonului numărului de persoane care convin să se asocieze pentru constituirea unei asociații obștești. În lipsa unor argumente relevante și pertinente este dificil de a înțelege necesitatea unei atare modificări care, în principiu, pare să limiteze dreptul persoanelor de a constitui asociații obștești.

Analizat in abstracto, proiectul nu corespunde întocmai jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în special în partea ce ţine de criteriile de calitate ale legii: accesibilitate şi previzibilitate. Astfel, un element important urmărit de CtEDO în jurisprudenţa sa este calitatea legilor naţionale care reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor. Analiza prevederilor proiectului de lege şi a modificărilor care sînt operate denotă faptul că acestea nu corespund întocmai criteriilor de calitate ale legii, invocate constant în jurisprudenţa CtEDo. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene: “O normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci cînd este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încît să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă. […] legea trebuie să fie accesibilă într-un mod adecvat: cetăţeanul trebuie să aibă un indiciu adecvat, în circumstanţe concrete, asupra reglementărilor legale aplicabile […]” (Hotărîrea CEDO Silver versus Regatul Unit); „[…] odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [...]” (Hotărîrea CtEDO Păduraru versus România).

Trebuie să notăm o problemă conceptuală a proiectului de lege, care pe întreg parcursul încearcă să integreze în noțiunea de ”organizație necomercială” mai multe forme de organizare a entităților din sectorul asociativ și anume: asociații obștești, fundații, instituții private. Nu este clară necesitatea unei abordări atît de fragmentare, care aduce mai multă neclaritate decât precizie. Vom menționa că legea supusă modificării - 837 din 17 mai 1996 se referă la forma de organizare - asociații obștești, în timp ce fundațiile sînt reglementate de o altă lege - 581 din 30.07.1999, la fel ca și instituția privată, reglementări privind activitatea căreia sînt inserate în Codul civil. Respectiv, nu este clar, de ce autorii legii au considerat oportun să introducă modificări disparate, incoerente și inconsistente în fiecare dintre aceste legi și nu au optat pentru elaborarea unei noi legi: cu privire la organizațiile necomerciale care să acopere toate entitățile din mediul neguvernamental.

În contextul celor enunțate, în scopul producerii impactului scontat, reiterăm necesitatea de îmbunătățire a prevederilor din proiect pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce-l afectează, ținînd cont de obiecţiile şi recomandările formulate în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei