Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm. George Bernard Shaw

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

14 Decembrie 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la standardizarea națională

(înregistrat în Parlament cu numărul 427 din 03 Noiembrie 2015)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii cu privire la standardizarea națională prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce nu corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Pornind de la obiectul de reglementare al proiectului Legii cu privire la standardizarea națională, categoria actului normativ propusă de autor nu corespunde prevederilor art. 72 din Constituţie, precum nici prevederilor art. 9 din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Astfel, este irelevantă categorisirea proiectului Legii cu privire la standardizarea națională ca fiind o lege organică. Acest fapt nu diminuează din importanţa raporturilor reglementate de proiectul în cauză.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Proiectul de lege are drept scop actualizarea cadrului juridic existent în domeniul standardizării la rigorile Regulamentului (UE) nr.1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardizarea europeana, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE §i 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr.1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Astfel, se propune armonizarea termenilor şi definițiile din legislaţia naţională în domeniul standardizării cu prevederile Regulamentul (UE) 1025/2012; excluderea „codurilor de buna practica", „prestandardelor şi a standardelor de firma” din categoria documentelor de standardizare; revederea atribuţiilor Institutului naţional de standardizare cu respectarea principiului independenţei; reglementarea regimului standardelor moldovene, asigurarea transparenţei la elaborarea, modificarea şi revizuirea standardelor; reglementarea raporturilor dintre organismul naţional de standardizare cu autorităţile publice, organizațiile regionale şi internaţionale de standardizare.

În viziunea autorului asigurarea unui sistem naţional de standardizare viabil şi corespunzător cadrului legal internațional, va asigura o eficienţă economică sporită, va creşte competivitatea economiei naţionale, protejarea consumatorilor şi a mediului şi va facilita exportul pe pieţele externe. Standardizarea fiind cel mai important instrument de susţinere în competiţia economică, prin intermediul căruia se deschid pieţele şi se asigură protecţia mediului, siguranţa, securitatea, sănătatea, accesul la informaţie şi o calitate superioară a produselor/serviciilor.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură (această condiţie nu este aplicabilă Proiectului supus expertizei);
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Autorul proiectului de lege, în nota de fundamentare, reflectă condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei internaţionale, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări. La fel, autorul descrie principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă, efectul social, economic al realizării acestuia. Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. Autorul menționează în nota informativă că la elaborarea proiectului de lege în cauză au fost luate în considerare propunerile şi obiecţiile experților europeni din cadrul proiectului twinning MD/13/ENP/TR/14 „Consolidarea sectorului standardizării şi metrologiei în conformitate cu cele mai bune practici din statele membre ale UE”.

Din informaţia prezentă pe pagina web a Parlamentului, notăm existenţa la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ doar a Raportului de expertiză anticorupţie a Centrului Naţional Anticorupţie. Însă nu există nici o informație despre faptul supunerii proiectului de lege consultărilor publice cu societatea civilă și recepționării recomandărilor din partea acestora, așa cum prevede art.21 din Legea privind actele legislative nr.780/2001 și Legea privind transparența în procesul decizional nr.239/2008.

Proiectul conţine norme care au tangenţă cu activitatea de întreprinzător. Astfel, în conformitate cu art.13 din Legea 235/2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art. 20 din Legea 780/2001, proiectul expertizat urma să fie supus analizei impactului de reglementare, care va reprezenta argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzator.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM)
Dreptul la mediu înconjurător sănătos (art. 37 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului (art. 18 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizării este plasat pe site-ul Parlamentului. În contextul în care, pînă în prezent, proiectul nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că, la această etapă, este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.

Totodată, lipsa unui șir de documente însoţitoare la proiectul de lege, cum ar fi rezultatele consultațiilor publice, Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate, analiza impactului de reglementare, face ca accesul la informație să fie limitat și, prin urmare, aduce atingere dreptului persoanelor la informare corectă.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Reieşind din prevederile art.7 din Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Potrivit art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preocuparea părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante. Totodată, aceasta dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Proiectul de lege a fost plasat pe site-ul Parlamentului. Toate persoanele interesate au posibilitatea să-şi expună opinia vis-a-vis de acest proiect. Considerăm că, în acest fel, este respectat principiul participării.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor interesate să solicite de la autoritatea publică oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum şi posibilitatea acestora la aplicarea de sancţiuni autorităţii publice pentru performanțe slabe. Aceasta în condiţiile în care proiectul reglementează activitatea autorităţii publice din domeniu, însă această reglementare este vagă şi imperfectă. Considerăm că, o asemenea lege trebuie să conţină prevederi exprese privind drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile autorităţii publice.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. În procesul expertizării nu s-au stabilit careva încălcări ale prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Prevederile proiectului de lege dezvoltă dreptul la un mediu înconjurător sănătos garantat de art.37 din Constituţie. Astfel, potrivit acestuia:
(1) fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive;
(2) statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la răspîndirea informaţiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condiţiile de viaţă şi de muncă, la calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Proiectul propus spre expertizare este compatibil cu prevederile actelor legislative şi normative care reglementează domeniul în cauză.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Proiectul legii este bazat parţial pe prevederile Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

La elaborarea proiectului de lege în cauză au fost luate în considerare propunerile şi obiecţiile experților europeni din cadrul proiectului twinning MD/13/ENP/TR/14 „Consolidarea sectorului standardizării şi metrologiei în conformitate cu cele mai bune practici din statele membre ale UE”. Luînd în considerare ca Republica Moldova încă nu este membru al Uniunii Europene proiectul de lege prezintă armonizarea cu cerinţele Regulamentului (UE) nr. 1025/2012, în măsura situaţiei reale economice a republicii, deoarece, nefiind membru al UE, nu toate prevederile actului comunitar sunt aplicabile în Republica Moldova, cum ar fi finanţarea ONS. Procesul de elaborare a fost precedat de о analiză comparativă cu legislaţia comunitara. S-a examinat volumul prevederilor necesare de a fi actualizate sau completate, în contextul politic, social economic, ţinînd cont de vectorul european al Republicii Moldova, raporturile sociale care urmează a fi reglementate şt alte aspecte.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la CtEDO.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. După cum reiese şi din scopul proiectului de lege, realizarea prevederilor cuprinse în acesta vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atât asupra femeilor, cât şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art.16

(1) Standardele moldovene, europene, internaţionale, interstatale şi ale altor ţări, inclusiv proiectele lor, sînt considerate opere ştiinţifice în sensul Legii nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturilor conexe şi sînt protejate prin drepturi de autor. (2) Drepturile de autor asupra standardelor moldovene aparţin organismului naţional de standardizare. (3) Asigurarea respectării şi valorificarea drepturilor de autor asupra standardelor europene, internaţionale, interstatale şi ale altor ţări pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează de organismul naţional de standardizare, în conformitate cu regulile stabilite de organizaţiile de standardizare respective. (4) Informaţia privind standardele moldovene şi rezumatele acestora este publică şi este disponibilă pe pagina-web a organismului naţional de standardizare şi în publicaţiile acestuia. (5) Standardele moldovene, inclusiv cele la care se fac referinţe în actele normative, sînt disponibile publicului prin comercializarea acestora. (6) Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea şi difuzarea standardelor moldovene, europene, internaţionale, interstatale şi ale altor ţări se admite numai dacă există acordul scris prealabil al organismului naţional de standardizare. (7) Pentru reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea şi difuzarea standardelor moldovene, europene, internaţionale, interstatale şi ale altor ţări, organismul naţional de standardizare poate încasa plăţi, conform „Metodologiei de determinare a tarifelor la serviciile prestate contra plată de către Institutul Moldovean de Standardizare şi a tarifelor la publicarea şi difuzarea documentelor normative în domeniul standardizării”, stipulate la art. 6 alin.(4).

Cît priveşte asigurarea respectării dreptului de autor asupra standardelor naţionale, europene, internaţionale etc. menţionăm că în Republica Moldova unica autoritate publice investită cu acest drept este AGEPI care realizează, în limitele competenţei sale, politicile adecvate de protecţie, exercitare şi implementare a dreptului de autor, a drepturilor conexe şi a altor drepturi protejate în conformitate cu legea, cu angajamentele internaţionale şi cu interesele naţionale ale Republicii Moldova. La fel, standardul nu poate fi considerat opere ştiinţifice şi protejat de prevederile Legii nr.139/02.07.2010 privind dreptul de ator şi drepturile conexe or, noţiunea de STÁNDARD repreprezintă - normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document în care sunt consemnate aceste norme. Iar potrivit prevederilor art. 8 din legea sus indicată protecţia dreptului de autor nu se extinde asupra documentelor oficiale de caracter normativ, administrativ sau politic. Totodată, organismul naţional de standardizare nu poate să-şi asume/atribuie drepturile de autor asupra standardelor internaţionale fără a avea în acest sens un act juridic (născut şi reglementat în condiţiile Legii nr.139/02.07.2010) or, art.33 din Constituţia RM garantează dreptul la creaţie atît cetăţenilor RM cît şi cetăţenilor străini, aceştea din urmă avînd liberul drept să dispună de drepturile sale de autor indiferent de raza teritorială. Astfel, cerinţa de a obţine acordul organismului naţional de standardizare pentru a reproduce integrală sau parţială, multiplicarea şi difuzarea standardelor europene, internaţionale, interstatale şi ale altor ţări este ilegală şi contravine prevederilor Constituţiei RM şi a tratatelor internaţionale în domeniul protecţiei dreptului de autor.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea articolului menţionat




Concluzii

Proiectul de lege supus expertizei este elaborat în vederea fortificării cadrul legislativ de asigurare a unei eficienţe economice sporite, creşterea competivităţii economiei naţionale, protejarea consumatorilor şi a mediului şi facilitarea exportului pe pieţele externe, precum şi va asigra un impact favorabil asupra mediului de afaceri, siguranţa, securitatea, sănătatea, accesul la informaţie şi o calitate superioară a produselor/serviciilor.

În principiu, acesta corespunde cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Din nota informativă rezultă că la elaborarea proiectului de lege în cauză au fost luate în considerare propunerile şi obiecţiile experților europeni din cadrul proiectului twinning MD/13/ENP/TR/14 „Consolidarea sectorului standardizării şi metrologiei în conformitate cu cele mai bune practici din statele membre ale UE”.

Categoria actului normativ propus de autor nu corespunde prevederilor art. 72 din Constituţie, precum nici prevederilor art. 9 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Astfel, este irelevantă categorisirea proiectului Legii cu privire la standardizarea națională ca fiind o lege organică. Acest fapt nu diminuează din importanţa raporturilor reglementate de proiectul în cauză.

Nota informativă descrie principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă. Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. Proiectul conţine norme care au tangenţă cu activitatea de întreprinzător. Astfel, în conformitate cu art.13 din Legea 235/2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art. 20 din Legea 780/2001, proiectul expertizat urma să fie supus analizei impactului de reglementare

Totodată, lipsa unui șir de documente de însoţire la proiectul de lege, cum ar fi rezultatele consultațiilor publice, Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate, analiza impactului de reglementare, face ca accesul la informație să fie limitat și, prin urmare, aduce atingere dreptului persoanelor la informare corectă.

Proiectul de lege nu dezavantajează în nici un fel un gen în favoarea altuia. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională sau la CtEDO.

În acest context, în scopul producerii impactului scontat, reiterăm necesitatea de îmbunătăţire a prevederilor din proiect pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce l-ar putea afecta, ţinînd cont de obiecţiile şi recomandările formulate în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei