Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

09 Decembrie 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii poștei

(înregistrat în Parlament cu numărul 387 din 15 Octombrie 2015)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii poștei prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, proiectul legii poştei este elaborat în scopul:
- definirii şi implementării serviciului poştal universal (SPU) în conformitate cu actele Uniunii Poștale Universale (UPU) ratificate de Republica Moldova;
- promovării procesului de liberalizare treptată a serviciilor poştale în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova la intrarea în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC);
- armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Comunităţii europene, inclusiv cu Directiva UE 97/67/CE.

Elaborarea şi aprobarea proiectului Legii poştei este inclusă în proiectul Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016, precum şi în Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM - UE în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă descrie succint principalele prevederi ale actului, necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui. Elementul nou evidenţiat în nota de fundamentare este prevederea în proiect a unui organ independent de reglementare a sectorului poştal, în particular desemnarea Agenţiei Naţionale de Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei ca autoritate de reglementare.

În contextul lit. c) a art. 20 din Legea privind actele legislative, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

Nota informativă conţine cîteva informaţii de ordin general privind necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară, făcîndu-se trimitere la prevederile Directivei UE 97/67/CE, dar şi la Convenţia poştală universală, ratificată de Republica Moldova.

De asemenea, sunt încălcate și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, cele ale Regulamentului Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, precum şi ale Hotărîrii Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.

În altă ordine de idei, art. 47 alin. (7) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996 stabilește că, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor. Astfel, autorul urma să anexeze lista exhaustivă şi/sau, după caz, şi proiectul de modificare a actelor legislative ce ar urma să fie supuse modificărilor urmare a eventualei adoptări a proiectului de lege în cauză.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.


5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul la viața intimă familială și privată (art.28 din Constituția RM)
Secretul corespondenței (art.30 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la data de 15.10.2015 şi este plasat pe web site-ul Parlamentului. În contextul în care pînă în prezent proiectul nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că la această etapă este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.

Proiectul Legii poştei se regăseşte şi pe pagina web a Ministerului Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor, fiind plasat la data de 14 august 2014 cu termenul limită de consultare 01 septembrie 2014. Astfel, cerinţa impusă de Legea privind transparenţa în procesul decizional, potrivit căreia autorităţile publice sunt obligate de a întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, plasînd proiectul de act normativ pe pagina web oficială a instituției - a fost respectată. Proiectul de lege supus expertizei este însoţit de avizul Ministerului Justiţiei şi raportul de expertiză anticorupție elaborat de Centrul Naţional Anticorupție al Republicii Moldova.

Contrar art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului RM, comisia permanentă sesizată în fond, în particular, Comisia economie, buget şi finanţe în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional, pînă în prezent nu a organizat dezbateri şi audieri publice pe marginea proiectului de lege supus expertizei.

Totodată, constatăm lipsa unui șir de documente obligatorii pentru dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de lege, cum ar fi rezultatele consultațiilor publice, Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate, lipsa rezultatelor expertizei juridice, economice şi financiare.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, putem conchide că societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.

Totuși, din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări. În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată suficient. În evaluarea nivelului de respectare a principiului responsabilizării, urma să se constate dacă proiectul: conţine prevederi exprese/tacite care să permită monitorizarea instituţiei publice, a politicilor elaborate de acestea, precum şi instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării; conţine prevederi exprese/tacite, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.

Proiectul Legii poştei conţine prevederi exprese privind responsabilitatea furnizorilor de servicii poştale şi responsabilitatea expeditorului. În particular, furnizorii de servicii poştale sînt responsabili faţă de utilizatori pentru furnizarea serviciilor şi de contractul încheiat cu expeditorul, precum şi de paguba care rezultă din pierderea totală sau parţială sau din deteriorarea trimiterii poştale survenită din momentul depunerii acesteia în oficiul poştal sau în punctul de acces şi pînă la livrarea către destinatar. Iar, expeditorul trimiterii poştale răspunde în faţa furnizorului de servicii pentru daunele rezultate din natura periculoasă a trimiterii sau din condiţiile de ambalare neadecvate a conţinutului acesteia.

În temeiul prevederilor proiectului de lege supus expertizei, poate fi constatat un nivel suficient de asigurare a principiului responsabilizării.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ dezvoltă Constituția. Prin proiect se dezvoltă normele constituţionale prevăzute de art. 30, care conţine termeni și elemente importante pentru elucidarea conţinutului sintagmei secretul corespondenţei. Iar proiectul de lege conţine un articol separat dedicat secretului corespondenţei.

Statul pune în aplicare mecanisme speciale pentru a asigura respectarea secretului corespondenţei de către agenţii săi, adică de către organele de stat. Persoanele antrenate în activităţi poștale sunt obligate să asigure confidenţialitatea comunicaţiilor poștale. Secretul corespondenţei vizează nu numai conţinutul comunicărilor interumane, indiferent de modul prin care acestea se realizează – scrisori, telegrame, alte trimiteri poștale, convorbiri telefonice ș.a., dar și integritatea unora dintre aceste mijloace. În acest sens larg deci, pe temeiul acestui drept, este sancţionată nu numai deschiderea corespondenţei adresată cuiva, dar și distrugerea, reţinerea sau întîrzierea voluntară a remiterii corespondenţei, foto-copierea plicului sau a cărţii poștale etc.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În conformitate cu prevederile art.47 alin.(7) din Legea nr.797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor. Este necesar de a sublinia faptul că, autorii proiectului, trebuiau să anexeze lista actelor normative necesare pentru executarea actului legislativ care se adoptă sau a proiectelor acestor acte normative.

În acelaşi timp, remarcăm faptul că nu sunt respectate cerințele privind citarea și trimiterea la legislația corelativă în baza Legii privind actele legislative.

Totodată, în dispoziţiile finale şi tranzitorii ale proiectului de lege nu sunt indicate cu exactitate actele normative ce urmează a fi elaborate şi organele cu drept de aprobare a respectivelor, ceea ce permite lărgirea abuzivă a sferei de competenţă a autorităţii emitente.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Nota informativă conţine o analiză succintă cu privire la necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară. Impactul de reglementare al proiectului constă în ajustarea legislaţiei naţionale din domeniu la cea comunitară, eliminarea vidului regulator în ce priveşte desemnarea operatorului care va presta serviciile poştale în baza actelor Uniunii Poştale Universale, asigurarea cetăţenilor şi a mediului de afaceri cu serviciul poştal universal.

Astfel, proiectul prevede definirea serviciului poştal universal şi obligaţia statului de a garanta furnizarea acestui serviciu în conformitate cu actele Uniunii Poştei Universale. Convenţia poştală universală, ratificată de Republic Moldova, prevede că ţările membre UPU veghează ca toţi utilizatorii să se bucure de dreptul la un Serviciu poştal universal (SPU) şi în acest scop stabilesc în legislaţia naţională dimensiunea serviciilor poştale, precum şi condiţiile de calitate şi preţuri accesibile. Totodată, Convenţia prevede că ţările membre notifică UPU numele şi adresa operatorului oficial desemnat să asigure exploatarea serviciilor poştale şi să îndeplinească obligaţiile rezultate din actele UPU pe teritoriul său.

Proiectul de lege prevede şi armonizarea cu Directiva UE 97/67/CE care reglementează sectorul poştal comunitar în vederea asigurării serviciului universal, serviciilor rezervate, asigurării liberalizării treptate şi controlate a pieţei, modalităţii de autorizare de către stat a furnizării serviciilor poştale, promovării standardelor calităţii serviciilor poştale prestate etc. Realizarea acestor prevederi impune ţările să prevadă în legislaţia naţională însărcinarea operatorului de SPU să asigure serviciile indicate în lege la preţul accesibil (reglementat de stat). Modificările la Directiva 97/67/EC introduse de Directiva 2008/6/CE vor fi reflectate în legea poştei ulterior după o perioadă necesară de acomodare la o piaţă liberalizată, la fel cum s-a procedat şi în ţările membre UE.

Proiectul legii poştei prevede liberalizarea în continuare a sectorului poştal (prima etapă de liberalizare a avut loc în 2001, fiind modificată legea poştei a fost liberalizat serviciul de colete poştale). Sub rezerva statului, conform prezentului proiect, rămîne doar serviciul de trimitere de corespondenţă cu limitele de greutate în diapazonul 0-350 g, aşa cum prevede Directiva UE 97/67/EC şi angajamentul asumat de Republica Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională, în partea ce ţine de obiectul de reglementare a proiectului de lege examinat.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Dreptul la corespondenţă ţine, ca principiu, de viaţa privată a unei persoane cu menţionarea expresă în textul art. 8 CtEDO. În practica de aplicare a dispoziţiilor Convenţiei, el apare uneori invocat distinct, alteori însă, este alăturat dreptului la viaţa privată sau/şi dreptului la viaţa familială. Cît priveşte noţiunea de "corespondenţă" care face obiectul dreptului protejat de art. 8, în cauza Panullo et Forte c/France (CEDH, 30 octombrie 2001), instanţa europeană a făcut referire la cuvîntul esenţial în materie: "comunicarea şi există "Corespondenţă" în sensul art. 8 din Convenţie în toate situaţiile în care două sau mai multe persoane schimbă, pe orice cale ar fi, pe orice suport, un mesaj sau idee. Respectarea dreptului la corespondenţă nu se aplică atunci cînd documentele transmise au ajuns la destinatar şi sunt conservate de acesta (a se vedea Comis. EDH, 11 ianuarie 1994, nr. 21962/1993, A.D. c/Pays-Bas, DR nr.76). Rezultă că ingerinţa autorităţilor statale în exerciţiul acestui drept constă în interceptarea, pe orice cale a comunicaţiilor de nici un fel. Dacă documentele sau mesajele care fac obiectul comunicării n-au plecat de la expeditor sau au ajuns la destinatar, ingerinţa statului în sesizarea lor ar putea ţine de nerespectarea dreptului la viaţa privată.

Proiectul actului normativ conţine prevederi exprese privind secretul corespondenţei (art. 16). Totuşi, alin. 2) al art. 16 din proiect conţine o normă confuză privind interdicția furnizorului de servicii poştale de a deschide corespondenţa dacă aceasta nu poate fi distribuită sau readresată din cauza lipsei adresei expeditorului sau destinatarului.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. Art. 12 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului declară că nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare [...] în corespondenţa sa.

Art. 8 alin. (1) al Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale declară că orice persoană are dreptul la respectarea [...] corespondenţei sale; iar alin. (2) al articolului interzice amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decît în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăţilor altora.

Art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice prevede: nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în [...] corespondenţa sa.

Astfel, proiectul nu instituie prevederi care ar prejudicia, în mod expres, drepturile şi libertăţile persoanelor.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. 2 alin. 1)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

1) autorizare generală - regim juridic care stabileşte drepturi şi obligaţii specifice sectorului poştal şi care permite furnizarea serviciilor poştale şi, după caz, stabilirea şi operarea reţelelor poştale pentru furnizarea unor astfel de servicii şi care nu presupune obţinerea unei decizii explicite din partea autorităţii de reglementare înainte de a exercita drepturile care decurg din această autorizare;

Legea comunicaţiilor speciale nr. 241 din 15.11.2007 conţine în art. 2 o altă definire a noţiunii de autorizare generală, în particular: "autorizare generală - regim juridic pin care se asigură drepturile de furnizare a reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice şi se stabilesc obligaţii specifice domeniului, ce pot fi aplicate tuturor tipurilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sau unor tipuri specifice, în corespundere cu prezenta lege".

Noţiunea de autorizare generală conţinută în proiectul supus expertizei reprezintă, mai degrabă o permisiune dată de Autoritatea de reglementare, şi nu un regim juridic ca şi ansamblu unitar de reglementări.

În scopul armonizării cu legislaţia comunitară (Directiva 97/67/CE) noţiunea "autorizare generală" urmează a fi înlocuită cu "autorizaţie generală" ce reprezintă o permisiune, care nu solicită furnizorului de servicii poştale în cauză să obţină o decizie explicită a autorităţii naţionale de reglementare înainte de a exercita drepturile ce rezultă din această autorizaţie.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate.

2

Aer. 2 alin. 6)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

6) colet poştal - bunuri, cu sau fără valoare comercială, expediate prin reţelele poştale.

Această prevedere conţine noţiuni neconsacrate de proiectul de lege, în particular cea de "reţele poştale".

Pe de altă parte, noţiunea "trimitere poştală" prevăzută în art. 2 alin. 32) substituie noţiunea de "colet poştal", or ultimul de asemenea reprezintă o expediere/trimitere poştală.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate, fie excluderea acesteia.

3

art. 2 alin. 8)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

8) expeditor - persoană fizică sau juridică care introduce trimiterea poştală în reţeaua poştală, personal sau prin intermediul unei persoane terţe.

Această prevedere conţine noţiuni neconsacrate de proiectul de lege, în particular cea de "reţele poştale". Iar sintagma "care introduce trimiterea poştală în reţeaua poştală, personal sau prin intermediul unei persoane terţe", urmează a fi înlocuită cu "aflată la originea expedierilor poştale", pentru a fi conformă Directivei 97/67/CE.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Reglementări ambiguii care permit interpretări diferite.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate.

4

art. 2 alin. 9)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

9) furnizor de servicii poştale - persoană fizică sau juridică înregistrată în calitate de întreprinzător în Republica Moldova, a cărei activitate constă în totalitate sau în parte în furnizarea serviciilor poştale şi deţine o autorizaţie generală;

Această normă conţine o noţiune neconsacrată de proiectul de lege, în particular cea de deţinere a unei "autorizaţii generale". Or, noţiunile "autorizaţie generală" şi "autoritate generală" sunt diferite (a se vedea obiecţiile la art. 2 alin.1) din proiect).

De asemenea, proiectul de lege nu prevede modalitatea de eliberare a unei autorizaţii generale pentru furnizorul de servicii poştale.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate, cu introducerea unei reglementări exprese ce ar defini noţiunea de "autorizaţie generală".

5

art. 2 alin. 10) publicitate prin poştă - trimiterile poştale care urmează să fie transportate şi livrate la adresa indicată de expeditor pe trimiterea în sine sau pe ambalajul acesteia, constînd exclusiv din materiale de publicitate sau de marke

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

publicitate prin poştă - trimiterile poştale care urmează să fie transportate şi livrate la adresa indicată de expeditor pe trimiterea în sine sau pe ambalajul acesteia, constînd exclusiv din materiale de publicitate sau de marketing, care conţin mesaje identice, cu excepţia numelui, adresei şi numărului de identificare a destinatarului, dacă aceste trimiteri sînt expediate unui număr semnificativ de destinatari, stabilit de autoritatea de reglementare. Nu constituie publicitate prin poştă: - documentele primare, situaţiile financiare şi alte mesaje neindentice; - trimiterile poştale care conţin, în afară de publicitate prin poştă, alte trimiteri în acelaşi ambalaj;

Această normă contravine prevederilor art. 18 din Legea publicităţii:

"Plasarea publicităţii pe trimiterile poştale se efectuează numai cu permisiunea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul poştei. Modul de eliberare a autorizaţiilor şi mărimea plăţii încasate se stabilesc de către organul nominalizat. Plata se varsă integral la bugetul de stat."

Astfel, noţiunea de "publicitate prin poştă" urmează a fi înlocuită cu noţiunea de "publicitate pe trimiterile poştale" şi urmează a fi specificat care entitate va autoriza distribuirea şi plasarea publicităţii pe trimiterile poştale (autoritatea de reglementare sau organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul poştei).

De asemenea, această normă abuziv obligă destinatarul, fără acordul sau la solicitarea acestuia, să primească trimiteri poştale cu materiale de publicitate şi marketing.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Normă lacunară şi deficientă.
Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite.
Nerespectarea exigenţelor de tehnică şi limbaj normativ.
Lipsa unor analize, expertize, consultări, care ar sta la baza soluţiilor propuse de autori.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate.

6

art. 2 alin. 14)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

reţea poştală publică - sistem de organizare şi de resurse de orice fel utilizate de furnizorul de serviciu poştal universal, în special pentru:

- colectarea trimiterilor poştale de la punctele de acces de pe întreg teritoriul ţării;

- sortarea la centrul de sortare şi transportul trimiterilor poştale; - distribuirea pe adresele indicate pe trimiterile poştale.

Această normă după conţinut este conformă Directivei 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997. Totodată, în proiect nu se face trimitere la noţiunea de "reţea poştală publică", ci doar la "reţea poştală". În asemenea circumstanţe, urmează a fi exclus cuvîntul "publică".

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite;
Norme confuze;
Normă lacunară şi deficientă;
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă şi limbaj normativ.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate.

7

art. 2 alin. 20), 21), 22), 23), 24), 25), 26), 27)

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:

20) serviciu de plăţi poştale - ansamblu de plăţi poştale - ansamblu de servicii prestate de furnizorii de servicii poştale privind: - serviciul de mandate poştale şi serviciile de virament poştal; - serviciile aferente transferurilor de mijloace băneşti; - serviciile de intermedierea transferurilor de mijloace băneşti;

21) serviciu de mandate poştale - serviciu de recepţionare, prelucrare, transportare (transmitere) şi distribuire sau înmînare a mijloacelor băneşti prin reţeaua poştală sau căile de comunicaţii electronice;

22) serviciu de virament poştal - serviciu de transfer al mijloacelor băneşti de pe contul bancar al expeditorului pe contul bancar al destinatarului;

23) servicii de plăţi poştale internaţionale - servicii de plăţi poştale privind:

- serviciul de mandate poştale şi serviciul de virament poştal prestate în baza acordurilor internaţionale bilaterale încheiate în conformitate cu Aranjamentul Uniunii Poştale Universale privind serviciile poştale de plată la care Republica Moldova este parte;

- servicii aferente transferurilor internaţionale de mijloace băneşti;

- serviciile de intermediere a transferurilor internaţionale de mijloace băneşti;

24) servicii aferente transferurilor de mijloace băneşti - servicii ce ţin de primirea/efectuarea plăţilor/transferurilor, prestate la ordinul clienţilor de către furnizorul de servicii poştale în baza acordurilor încheiate cu persoanele juridice prestatoare de servicii în cadrul sistemelor de transferuri de mijloace băneşti;

25) servicii aferente transferurilor internaţionale de mijloace băneşti - servicii ce ţin de primirea din străinătate sau efectuarea în străinătate a plăţilor/transferurilor, prestate la ordinul clienţilor de către furnizorul de servicii poştale în baza acordurilor încheiate cu persoanele juridice nerezidente prestatoare de servicii în cadrul sistemelor de transferuri internaţionale de mijloace băneştiş

26) servicii de intermediere a transferurilor de mijloace băneşti - servicii prestate de către furnizorul de servicii poştale privind intermedierea transferurilor de mijloace băneşti în baza acordurilor de intermediere încheiate cu băncile licenţiate din Republica Moldova, care constau în:

a) primirea de către furnizorul de servicii poştale de la expeditori a mijloacelor băneşti pentru efectuarea de către banca licenţiată din Republica Moldova a plăţilor/transferurilor la ordinul expeditorilor;

b) achitarea beneficiarilor de către furnizorul de servicii poştale a mijloacelor băneşti transferate în favoarea acestora şi primite de furnizorul de servicii poştale de la banca licenţiată din Republica Moldova;

27) servicii de intermediere a transferurilor internaţionale de mijloace băneşti - servicii prestate de către furnizorul de servicii poştale privind intermedierea transferurilor de mijloace băneşti în baza acordurilor de intermediere încheiate cu băncile licenţiate din Republica Moldova, care constau în:

a) primirea de către furnizorul de servicii poştale de la expeditori a mijloacelor băneşti pentru efectuarea de către banca licenţiată din Republica Moldova a plăţilor/transferurilor în străinătate la ordinul expeditorilor;

b) achitarea beneficiarilor de către furnizorul de servicii poştale a mijloacelor băneşti transferate în străinătate în favoarea acestora şi primite de furnizorul de servicii poştale de la banca licenţiată din Republica Moldova.

Sistemul de plăţi reprezintă un sistem de transfer de fonduri care funcţionează în baza unor norme comune (reguli, proceduri, contracte etc.), formale şi standardizate pentru procesarea, compensarea şi/sau decontarea operaţiunilor de plată. Toate activităţile considerate drept servicii de plată sunt prevăzute de art. 4 din Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, care transpune Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, precum şi Directiva nr.2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţilor instituţiilor emitente de monedă electronică.

Legea nominalizată reglementează activitatea prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică, condiţiile şi modul de licenţiere a acestora, regimul de transparenţă a condiţiilor de prestare a serviciilor de plată, de emitere şi de răscumpărare a monedei electronice, drepturile şi obligaţiile prestatorilor de servicii de plată, ale emitenţilor de monedă electronică în contextul prestării serviciilor cu titlu profesional, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor de servicii, supravegherea prudenţială a prestatorilor de servicii de plată şi a emitenţilor de monedă electronică.

Scopul acestei legi este de stabilire a unui cadru legal uniform pentru promovarea activităţii eficiente şi competitive pe piaţa de prestare a serviciilor de plată, de emitere şi de răscumpărare a monedei electronice şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor serviciilor de plată şi ale deţinătorilor de monedă electronică. Conform art. 7 alin. 5), furnizorii de servicii poştale au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. 1), cu excepţia pct. 4). Astfel, furnizorii de servicii poştale au dreptul de a presta servicii poştale prevăzute expres de Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică.

Serviciile de plată formulate în proiectul de lege nu se regăsesc în lista celor consacrate cu excepţia remiterii de bani. În asemenea circumstanţe, normele supuse obiecţiei nu corespund scopului proiectului Legii poştei, care stabileşte principalele norme şi condiţii de activitate în domeniul comunicaţiilor poştale, cadrul legal pentru furnizarea serviciilor poştale şi asigurarea accesului la serviciul poştal universal, relaţiile dintre furnizorii de servicii poştale şi utilizatorii serviciilor poştale, drepturile şi obligaţiile statului, persoanelor fizice şi juridice.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate.

8

art. 3 alin. 2) lit. b), g)

Organul central de specialitate elaborează, promovează şi asigură realizarea şi evaluarea politicii statului în domeniul comunicaţiilor poştale în baza principiilor transparenţei, obiectivităţii, nediscirminării, promovării liberalizării progresive, protecţiei interesului public prin:

...

b) aprobarea reglementărilor tehnice în domeniul comunicaţiilor poştale în conformitate cu Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006;

...

g) efectuarea controlului certificării produselor şi serviciilor de comunicaţii poştale.

Noţiunea "comunicaţii poştale" nu este consacrată în proiectul de lege şi nici în Legea privind comunicaţiilor electronice. Iar Legea privind activitatea de reglementare tehnică la care se face referire în text, prevede expres noţiunea de activitate de reglementare tehnică - ansamblu de activităţi privind stabilirea cerinţelor esenţiale faţă de produse şi servicii în ceea ce priveşte calitatea acestora, a condiţiilor de comercializare şi utilizare a lor , precum şi prin stabilirea regulilor de supraveghere a pieţei şi a procedurilor de evaluare a conformităţii (art. 2).

Astfel, reglementările tehnice în domeniul comunicaţiilor poştale, nu sunt prevăzute de cadrul normativ existent.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Normă lacunară şi deficientă.
Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite.
Lipsa unor analize, expertize, consultări, care ar sta la baza soluţiilor propuse de autori.

Revizuirea normei potrivit obiecţiei formulate şi/sau excluderea noţiunilor neconsacrate.

9

art. 4 alin. 1), 2)

(1) Autoritatea de reglementare este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (în continuare - autoritatea de reglementare), creată în temeiul Legii comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007.

(2) Autoritatea de reglementare reglementează piaţa serviciilor poştale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, dispunînd de următoarele funcţii:

a) punerea în aplicare a documentelor de politici în domeniul comunicaţiilor poştale;

b) elaborarea şi adoptarea documentelor de reglementare în cazurile şi în condiţiile prezentei legi;

c) implementarea regimului de autorizare generală stabilit prin prezenta lege;

d) supravegherea şi controlul îndeplinirii obligaţiilor impuse furnizorului de serviciu poştal universal, precum şi controlul respectării condiţiilor regimului de autorizare generală de către furnizorii de servicii poştale;

e) elaborarea şi supunerea aprobării de către Guvern a reglementărilor privind mecanismul de finanţare şi compensare a costului net al furnizării serviciilor poştale universale;

f) aprobarea, cu consultarea Guvernului, a tarifelor pentru serviciilor poştale universale, precum şi a tarifelor aplicate pentru utilizarea reţelei poştale publice;

g) stabilirea principiilor şi regulilor de utilizare a reţelei poştale publice a furnizorului de serviciu poştal universal;

h) solicitarea de la furnizorul de serviciu poştal universal a informaţiilor privind costurile aferente serviciului poştal universal;

i) exercitarea controlului performanţelor serviciilor poştale universale şi respectării standardelor de calitate ale acestora, publicînd rapoarte vizînd rezultatele controlului cel puţin o data pe an;

j) aprobarea procedurii de examinare a reclamaţiilor utilizatorilor elaborată de furnizorul de servicii poştale; k) examinarea şi soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor privind furnizarea serviciilor poştale;

l) soluţionarea litigiilor dintre furnizorii de servicii poştale, în scopul asigurării concurenţei neloiale şi a protecţiei utilizatorilor pe pieţele acestor servicii;

m) colaborarea cu Consiliul Concurenţei în vederea asigurării concurenţei nedenaturate pe piaţa serviciilor poştale;

n) conlucrarea cu autorităţi similare din alte ţări.

Conform art. 8 alin. 1) şi 3) din Legea comunicaţiilor electronice, autoritatea care reglementează activitatea în domeniul comunicaţiilor electronice şi al tehnologiei informaţiei, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a domeniilor menţionate şi supraveghează respectarea legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice de către furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice este Agenţia naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia informaţiei. Agenţia îşi execută atribuţiile de reglementare în scopul implementării strategiei de dezvoltare a comunicaţiilor electronice, al asigurării furnizorului serviciului universal, al interconectării şi interoperabilităţii reţelelor de comunicaţii electronice, al promovării concurenţei şi al protecţiei utilizatorului.

Astfel, scopul pentru care a fost creată Agenţia Naţională pentru reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia informaţiei, nu este de a reglementa piaţa serviciilor poştale. Considerăm că legiuitorul urmează să modifice şi Legea privind comunicaţiile electronice, în particular Capitolul II, în situaţia în care se doreşte ca Agenţia să aibă statutul de autoritate de reglementare în domeniul serviciilor poştale. Or, anumite funcţii atribuite Agenţiei prin proiectul de lege se regăsesc şi în Legea privind comunicaţiile electronice. De asemenea, norma conţine noţiuni neconsacrate, precum: comunicaţii poştale, costuri aferente serviciului poştal universal.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Norme confuze; Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

Revizuirea textului conform obiecţiei.

10

8 lain. 3)

Dreptul rezervat conform alin. (1) nu se răspîndeşte supra trimiterilor de corespondenţă internă şi internaţională ale căror greutate este mai mică de 350 g, iar tariful pentru distribuirea cărora este mai mare de 5 ori decît tariful furnizorului de serviciu poştal universal stabilit pentru trimiterile de corespondenţă din prima treaptă de greutate.

textul prevederii urmează a fi reformulat, deoarece nu are o finalitate logică.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă şi limbaj normativ.

Revizuirea normei conform obiecţiei formulate.

11

11 alin 2), 4)

(2) Utilizatorul poate adresa furnizorului de serviciu poştal universal reclamaţii prealabile în termen de 6 luni, pentru trimiterile poştale interne, iar pentru trimiterile poştale internaţionale - în termenul stabilit prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Termenul se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces.

(4) Furnizorul de serviciu poştal universal trebuie să examineze şi să răspundă la reclamaţiile adresate de utilizatori în cel mai scurt timp posibil, dar care nu trebuie să depăşească 30 de zile de la data depunerii reclamaţiei pentru trimiterile poştale interne, iar pentru trimiterile poştale internaţionale - în termenul stabilit prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Normele conţin trimiteri la tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, fără a specifica care anume. Or, utilizatorul trebuie să cunoască exact termenul de depunere a unei reclamaţii prealabile în cazul trimiterilor poştale internaţionale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Normă lacunară şi deficientă.

Revuzuirea normei conform obiecţiei.

12

art. 11 alin. 6)

Informaţiile privind numărul reclamaţiilor adresate furnizorului de serviciu poştal universal, precum şi modul în care acestea au fost soluţionate se publică anual pe paginile web ale furnizorului de serviciu poştal universal.

Norma nu stabileşte care este sancţiunea pentru nepublicarea pe paginile web ale furnizorului de serviciu poştal universal a informaţiilor privind numărul reclamaţiilor adresate furnizorului de serviciu poştal universal, precum şi modul în care acestea au fost soluţionate.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite. Normă lacunară şi deficientă.

Revuzuirea normei conform obiecţiei.

13

art. 12 alin. 2)

Pierderile indirecte sau beneficiile nerealizate nu sînt luate în considerare în suma despăgubirilor ce trebuie plătită de către furnizorii de servicii poştale.

Avînd în vedere faptul că norma instituie mecanisme de responsabilitate a furnizorilor de servicii poştale (art. 12), urmează a fi specificate expres cazurile considerate a fi "pierderi indirecte" şi "beneficii nerealizate".

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Normă lacunară şi deficientă; Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Revizuirea normei conform obiecţiei.

14

art. 12 alin. 4)

Furnizorul de serviciu poştal universal poartă răspundere pentru trimiterile poştale interne şi acordă despăgubiri din mijloacele proprii, după cum urmează:

1) în caz de pierdere, spoliere sau deteriorare totală;

...

2) în caz de pierdere, spoliere sau deteriorare parţială.

Norma conţine termenul "spoliere", care este unul inoportun, întrucît cadrul normativ existent nu operează cu un asemenea termen, ceea ce creează dificultăţi pentru stabilirea şi aprecierea unei răspunderi în raport cu termenul dat.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive;
Normă lacunară şi deficientă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Revizuirea normei conform obiecţiei.

15

art. 16 alin. 2)

Furnizorul de servicii poştale nu este în drept să deschidă corespondenţa dacă aceasta nu poate fi distribuită sau readresată din cauza lipsei adreselor expeditorului şi destinatarului.

Această normă este confuză, or, altfel, furnizorul de servicii poştale ar fi în drept să deschidă corespondenţa dacă aceasta poate fi distribuită sau readresată din cauza lipsei adreselor expeditorului şi destinatarului.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Norme confuze;
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă şi limbaj normativ.

Revizuirea normei conform obiecţiei formulate.




Concluzii

Proiectul legii poştei a fost elaborat în scopul:
- Definirii şi implementării serviciului poştal universal în conformitate cu actele Uniunii Poştale Universale (UPU) ratificate de Republica Moldova;
- promovării procesului de liberalizare treptată a serviciilor poştale în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova la intrarea în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC);
- armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Comunităţii europene, inclusiv cu Directiva poştală europeană 97/67/EC.

Prin proiect se dezvoltă normele constituţionale prevăzute de art. 30, care conţine termeni și elemente importante pentru elucidarea conţinutului sintagmei secretul corespondenţei. Iar proiectul de lege conţine un articol separat dedicat secretului corespondenţei. Totuşi, alin. 2) al art. 16 din proiect conţine o normă confuză privind interdicția furnizorului de servicii poştale de a deschide corespondenţa dacă aceasta nu poate fi distribuită sau readresată din cauza lipsei adresei expeditorului sau destinatarului.

În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională, în partea ce ţine de obiectul de reglementare a proiectului de lege examinat.

Proiectul conţine mai multe noţiuni neconsacrate cum ar fi: "comunicaţii poştale", "spoliere", "reţea poştală", "pierderi indirecte", "beneficii nedeclarate". De asemenea, acesta este în contradicţie cu alte acte normative: Legea privind comunicaţiile electronice, Legea cu privire la publicitate şi Legea privind activitatea de reglementare tehnică.

Principalii factori de vulnerabilitate identificaţi sunt: nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă, Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite, Lipsa unor analize, expertize, consultări, care ar sta la baza soluţiilor propuse de autori, prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale şi normelor de legislaţie corelativă.

Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.

Unele norme necesită a fi revizuite conform obiecţiilor formulate pentru a fi armonizate cu legislaţia Comunităţii europene, inclusiv cu Directiva UE 97/67/CE.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei