Democratia este vesnic umana, iar vesnicia intotdeauna presupune un anumit volum de potential tineresc. Thomas Mann

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Mai 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; Legea securității statului – art.13; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 117 din 12 Mai 2015)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; Legea securității statului – art.13; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul Legii supus expertizării a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, aprobat prin Hotărîrea cu nr. 123 din 30 martie 2015, ceea ce corespunde rigorilor art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei de fundamentare, scopul principal al elaborării şi promovării proiectului de lege îl reprezintă instituirea unui mecanism eficient de consolidare a capacităţilor de asigurare a securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat.

Obiectivul general al reorganizării Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat constă în armonizarea cadrului normativ aferent Serviciului la rigorile legislaţiei naţionale.

Ca şi obiective specifice, Serviciul îşi propune asigurarea proceselor de dezvoltare pe toate domeniile de activitate, precum şi optimizarea funcţională a proceselor de management, în special, în vederea stabilirii şi delimitării clare a competenţelor şi responsabilităţilor pe subdiviziuni, cît şi exercitarea eficientă şi transparentă a atribuţiilor.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului (această condiţie nu este aplicabilă Proiectului supus expertizei).

Nota informativă descrie succint prevederile proiectului, redînd în acest sens principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă. Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, sunt încălcate și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.

Totodată, în conformitate cu alin. (6) art. 131 din Legea fundamentală a statului, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În acest sens sunt și prevederile constituționale ale alin. (4) art. 131 din Legea fundamentală a statului, potrivit cărora orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Curtea Constituțională, în hotărîrea sa cu nr. 29 din 22.05.2001 privind interpretarea prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova a reținut că, norma constituţională supusă interpretării urmăreşte asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce Guvernul le acceptă, are drept scop menţinerea echilibrului bugetar.

Condiţia imperativă privind controlul apriori al autorităţii executive asupra procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligaţiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne şi externe a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat de Parlament (art. 96, art. 98 alin. (3) din Constituţie).

Raţiunea de stat determină, în general, competenţa Guvernului şi, în special, atribuţiile sale în domeniul finanţelor, creditelor, impozitelor, preţurilor şi circulaţiei monetare. Dreptul Guvernului de a accepta (sau de a nu accepta) majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor bugetare printr-o propunere legislativă sau amendament, drept care rezultă expres din norma supusă interpretării, este condiţionat de dispoziţiile constituţionale privind sistemul finanţelor publice naţionale, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul cărora, în temeiul art.130 alin. (1) din Constituţie, sunt reglementate prin lege.

Potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 "Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar", după adoptarea legii bugetare anuale nici un proiect de lege, altul decît privind modificări la legea bugetară anuală, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament, dacă acesta nu include sursa reală de acoperire a pierderilor, în scopul menţinerii nivelului deficitului bugetar stabilit.

În acest sens, art. 47 alin. (7) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996 stabilește că, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor. Astfel, autorul urma să anexeze lista exhaustivă şi/sau, după caz, şi proiectul de modificare a actelor legislative ce ar urma să fie supuse modificăriolr urmare a eventualei adoptări a proiectului de lege în cauză. În acest context, în cazul în care proiectul de lege supus examinării va fi adoptat, urmează a fi operate amendamentele de rigoare untr-un șir de acte legislative cum ar fi: Codul de procedură penală, Codul muncii, Legea privatizării fondului de locuințe, Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii, Legea cu privire la Procuratură, Legea privind testarea integrităii profesionale, Legea pentru ratificarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul pregătirii specialiștilor subdiviziunilor antiteroriste în institutțiile de învățămînt ale organelor competente ale statelor membre al Comunității Statelor Independente, Legea pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul protecției datelor cu caracter personal pentru anii 2013 - 2018 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia. Concomitent, reiterăm necesitatea anexării proiectului de lege de modificare a legii bugetare anuale și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la muncă și la protecția muncii (art. 43 din Constituția RM)
Dreptul la asistență și protecție socială (art.47 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului (art. 18 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată insuficient. În opinia noastră, proiectul de Lege întrunește cerințele impuse de Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239-XIV din 13 noiembrie 2008, Parlamentul respectînd astfel, parțial, principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au avut posibilitatea de a se informa despre noile propuneri legislative în acest domeniu și să-şi expună opinia vis-a-vis de prevederile acestuia.

Totodată, luînd în considerare faptul că, proiectul legii nu conţine prevederi exprese sau tacite, care ar obliga organele publice să ofere informaţii accesibile şi uşor disponibile, relevante şi actualizate şi nu stabileşte mecanisme legale de comunicare cu populaţia, în viziunea noastră, prin punerea în aplicare a proiectului legii, eventual adoptat, nu se va asigura respectarea principiului transparenţei.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În scopul asigurării participării directe a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultată opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii.

Totuși, din momentul plasării proiectului de lege pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a-și înainta propriile propuneri, recomandări și obiecții.

Totodată, proiectul legii nu conţine prevederi exprese sau tacite, care ar stabili un mecanism în măsură să permită exprimarea opiniei, luarea în consideraţie a opiniei exprimate și nu instituie structuri semi-permanente, în cadrul cărora reprezentanţii publici (sau reprezentanţii părţilor interesate) ar putea fi consultaţi, în diferite etape ale procesului decizional.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. În acest sens, prin implementarea proiectului, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului responsabilizării nu va fi asigurată, deoarece acesta nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiei publice respective, a politicilor elaborate de aceasta şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării. În acelaşi timp, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autoritatea publică să facă publice rezultatele controalelor.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Obiecţii în acest sens se conţin în Analiza detaliată a potenţialelor elemente de vulnerabilitate ale proiectului legii (pct. 16).


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Autorul nu face referire în nota informativă dacă prevederile acestui proiect de lege corespund standardelor internaţionale, ci doar face o trecere în revistă a existenței unor practici a altor state (cum ar fi Germania, Spania, România, Ucraina, Federația Rusă) referitor la domeniul reglementat de prezentul proiect de lege. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. În procesul examinării proiectului Legii supus expertizării nu au fost identificate careva cauze, care ar fi făcut obiectul sesizării la Curtea Constituţională, în partea ce ţine de obiectul de reglementare a proiectului de lege examinat.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Un element important urmărit de CtEDO în jurisprudenţa sa este calitatea legilor naţionale care reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.
Analiza prevederilor proiectului de lege şi a modificărilor/care sunt operate denotă faptul că acestea nu corespund întocmai criteriilor de calitate ale legii, invocate constant în jurisprudenţa CtEDo. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene: “O normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci cînd este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încît să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă. […] legea trebuie să fie accesibilă într-un mod adecvat: cetăţeanul trebuie să aibă un indiciu adecvat, în circumstanţe concrete, asupra reglementărilor legale aplicabile […]” (Hotărîrea CEDO Silver versus Regatul Unit); „[…] odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [...]” (Hotărîrea CtEDO Păduraru versus România).

Reieşind din jurisprudența invocată mai sus raportată la prevederile proiectului legii, trebuie să constatăm, cu regret, ca proiectul este parţial conform jurisprudenţei CtEDO care se referă la standardele de calitate ale legii: claritate, previzibilitate, accesibilitate (pentru detalii concrete a se consulta obiecţiile şi recomandările formulate în tabelul din p. 16 al prezentului Raport).


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. Obiecţii în acest sens se conţin în Analiza detaliată a potenţialelor elemente de vulnerabilitate ale proiectului legii (pct. 16).


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. IX. - Legea nr. 134-XIV din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 120-121, art. 470), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează

6. Articolul 8:

se completează cu alineatul (3/1) cu următorul cuprins:

”(3/1) Directorul Serviciului poate participa la ședințele Guvernului”;

...

Determinarea competenţei după formulă „poate” este o modalitate vulnerabilă de determinare a competenţelor care admit interpretări abuzive fiind formulate de o manieră ambiguă, determinînd posibilitatea de a le interpreta diferit în diferite situaţii, inclusiv de a le interpreta în versiunea preferată sau de a deroga de le ele.

Din redacția articolului supus modificării nu este clar în ce cazuri Directorul Serviciului va participa la ședințele Guvernului și în care din ele va fi prohibit de a participa la acestea. Autorul urmează să indice exhaustiv cazurile în care conducătorul autorității publice va fi abilitat cu dreptul de a participa la ședințele Guvernului.

A se vedea şi obiecţiile expuse în pct. 13 din prezentul Raport de expertiză.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea situațiilor cînd Directorul Serviciului participă la ședințele Guvernului.

2

10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

”Articolul 13. Condițiile de încadrare în calitate de ofițer de protecție

(1) Încadrarea în calitate de ofițer de protecție este benevolă prin concursul candidaților ce întrunesc cerințele specifice funcției și criteriilor stabilite de Serviciu.

...

Luînd în considerare faptul că personalul Serviciului vor fi funcționari publici (a se vedea pct. 19 din proiect), potrivit art. 28, 29 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008 ocuparea funcției publice vacante se face prin concurs. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.

Mai mult, nu sunt clare criteriile care urmează a fi întrunite, acestea fiind, potrivit proiectului, stabilite de Serviciu. Considerăm că acestea trebuie să fie clare și transparente.

A se vedea şi obiecţiile expuse în pct. 13 din prezentul Raport de expertiză.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Corelarea amendamentelor propuse la pct. 10 și pct. 19 din proiect cu prevederile Legii nr. 158/2008.
Stabilirea criteriilor clare și transparente pentru accederea în funcția de ofițer de protecție.

3

10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

”Articolul 13. Condițiile de încadrare în calitate de ofițer de protecție

...

(3) Nu poate fi încadrată în calitate de ofițer de protecție persoana care:

...

b) a atins limita de vîrstă pentru încadrare în Serviciu - 30 de ani;

...

Lipsa transparenței și formularea neclară/ambiguă a cerințelor specifice clare ce urmează a fi întrunite de către candidatul la funcția vacantă de ofițer de protecție, constituie o platformă pentru instituirea unor prevederi/criterii discriminatorii la accederea în funcție.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Excluderea cenzului de vîrstă.

4

14. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

”Articolul 17. Condițiile de conferire a gradelor speciale

...

(17) Ofițerului de protecție i se poate conferi grad special înainte de termen numai după expirarea numai a jumătate din termenul de aflare în gradul special deținut, la decizia Colegiului Serviciului.

...

Amendamentele operate la alin. (17) din art. 17 al legii supuse modificărilor urmează a fi corelate cu prevederile lit. g) alin. (1) art. 42 din Legea nr. 134/2008 pentru a exclude contradicțiile ce apar.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi discriminatorii;

Revizuirea propunerii legislative potrivit obiecției exprimate.

5

19. La articolul 19:

...

la alineatul (2), cuvintele ”au un” se substituie cu cuvintele ”sunt persoane cu funcție de demnitate publică și funcționari publici cu”;

A se vedea obiecția de la pct. 2 de mai sus.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

A se vedea recomandarea de la pct. 2 de mai sus.

6

20. Se completează cu art. 19/1 și 19/2 cu următorul cuprins:

...

Articolul 19/2. Restricțiile și interdicțiile ofițerului de protecție

...

(3) Ofițerului de protecție îi este interzis:

...

f) să admită falsuri în documentația de serviciu;

...

i) să divulge sau să neglijeze cerințele față de informațiile protejate prin lege, să piardă documente ce reprezintă secret de stat sau cinți alte informații oficiale cu accesibilitate limitată;

...

Restricțiile instituie la lit.f) și i) ale art.19/2 din proiect prevăd deja sancțiuni, reglementate de Codul penal.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea amendamentelor din proiect.

7

21. Se completează cu capitolul VII/1 cu următorul cuprins:

”Capitolul VII Numirea în funcție, transferul, delegarea și trecerea ofițerului de protecție la dispoziția Directorului de Serviciu

Articolul 23/2 Delegarea

(1) Ofițerul de protecție poate fi delegat, prin ordinul directorului Serviciului, fără eliberare din funcție, pe un termen stabilit, pentru îndeplinirea unor misiuni de serviciu, efectuarea diferitor tipuri de instruire și perfecționare, participarea la conferințe, congrese, aplicații, antrenamente, competiții sportive în afara locului de muncă permanent sau peste hotarele țării etc.

...

Articolul 71 din Codul muncii statuează că:

(1) Detaşarea poate fi dispusă numai cu acordul scris al salariatului pentru o perioadă de cel mult un an şi se efectuează în temeiul unui contract individual de muncă distinct pe durată determinată.

(2) În caz de necesitate, perioada detaşării poate fi prelungită, prin acordul părţilor, cu încă cel mult un an.

(3) Pentru unele categorii de salariaţi (art.302), detaşarea poate fi dispusă pe o durată mai mare decît cea indicată la alin.(1).

(4) Salariatul detaşat are dreptul la compensarea cheltuielilor de transport şi a celor de cazare, precum şi la o indemnizaţie specială în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv şi/sau cu cel individual de muncă.

(5) Prin detaşare se poate modifica şi specificul muncii, dar numai cu acordul scris al salariatului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Corelarea amendamentului propus cu prevederile Codului muncii.

8

321. Se completează cu capitolul VII/1 cu următorul cuprins:

”Capitolul VII Numirea în funcție, transferul, delegarea și trecerea ofițerului de protecție la dispoziția Directorului de Serviciu

Articolul 23/2 Trecerea la dispoziție

... în continuare după text

Propunerile legislative promovate prin art. 23/3 vin în contradicție cu prevederile capitolului IV - Suspendarea contractului individual de muncă din Codul muncii.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Corelarea amendamentului contradictoriu cu prevederile Codului muncii.

9

25. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

”Articolul 30. Timpul de odihnă. Concediile

(1) Ofițerii de protecție au dreptul la odihnă asigurată prin acordarea zilelor de odihnă și de sărbătoare nelucrătoare, concediilor de odihnă anuale și concediilor suplimentare, concediilor sociale (medicale, de maternitate și de îngrijire a copiilor) și altor concedii conform legislației (pe motive familiale, pentru studii, etc.)

...

Capitolele III și IV din Codul muncii nu prevăd dreptul salariatului la un astfel de concediu pe motive familiale. Autorul, de asemenea, nu precizează din ce fonduri va fi achitat un astfel de concediu.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Revizuirea normei propuse în condițiile prevedrilor Codului muncii.

10

25. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

”Articolul 30. Timpul de odihnă. Concediile

...

(4) În anul încadrării, după expirarea a 6 luni de muncă sau în anul eliberării din Serviciu, durata concediului de odihnă se calculează prin împărțirea la 12 a duratei concediilor, prevăzute la art.30 alin. (2) și (3) din prezenta lege și înmulțirea numărului de zile cu numărul de luni complete de serviciu. Numărul de zile se rotunjește prin creșterea acestuia.

...

Amendamentul în cauză discriminează unii salariați ai Serviciului, întrucît salariatul care activează primul anu în Serviciu va beneficia de un concediu anual platit mai mic decît cel prevăzut de Codul muncii - 35 zile calendaristice, în timp ce salariatul care se eliberează din Serviciu va beneficia de un concediu relativ mai mare, ceea ce plasează salariații aceleiași instituții în condiții inegale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Reformularea modificărilor înaintate.

11

25. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

”Articolul 30. Timpul de odihnă. Concediile

...

(8) ... Indemnizațiile se plătesc la locul de serviciu, din bugetul de stat.

...

Amendamentul propus urmează a fi racordat la prevederile art. 4 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale de stat nr. 289-XVdin 22 iulie 2004 potrivit cărora plata prestațiilor de asigurări sociale se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Aducerea în concordanță a modificărilor din proiect cu prevederile Legii nr. 289/2008.




Concluzii

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat în vederea instituirii unui mecanism eficient de consolidare a capacităţilor de asigurare a securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat. Obiectivul general al reorganizării Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat constă în armonizarea cadrului normativ aferent Serviciului la rigorile legislaţiei naţionale prin asigurarea proceselor de dezvoltare pe toate domeniile de activitate, precum şi optimizarea funcţională a proceselor de management, în special, în vederea stabilirii şi delimitării clare a competenţelor şi responsabilităţilor pe subdiviziuni, cît şi exercitarea eficientă şi transparentă a atribuţiilor.

Prin implementarea proiectului de Lege supus expertizei, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului responsabilizării nu va fi asigurată, iar respectarea principului transparenţei şi a principiului participării va fi asigurată insuficient.

Analiza detaliată a proiectului a reliefat că nu toate aceste obiective vor fi atinse odată cu adoptarea proiectului, or proiectul legii a fost calificat drept compatibil parţial cu prevederile legislaţiei corelative. De asemenea proiectul nu corespunde întocmai jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în special în partea ce ţine de criteriile de calitate ale legii: accesibilitate şi previzibilitate.

Nota informativă este elaborată ţinîndu-se cont parţial de prevederile art. 20 din Legea nr. 780-XIV din 27.12.2001 privind actele legislative. Totuși, aceasta nu conţine Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate; nu este anexat proiectul de lege de modificare a cadrului legal necesar implementării proiectului de lege în eventualitatea adoptării acestuia.

Proiectul necesită perfectare, inclusiv în scopul diminuării nivelului de vulnerabilitate, conţinînd mai mulţi factori de vulnerabilitate cum ar fi: formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; prevederi care încalcă drepturile/libertăţile; prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă; prevederi care limitează drepturile/libertăţile; prevederi discriminatorii; prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei