Democraţia nu este o deducţie matematică dovedită o dată pentru totdeauna. Democraţia este doar o credinţă susţinută fervent, un angajament care este testat iar şi iar în furnalul arzător al istoriei. Jack Kemp

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

29 Mai 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească, Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei, etc.)

la solicitarea Ministerului Justiției



Evaluarea generală


1. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


2. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat de către Ministerul Justiției în vederea realizării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011 - 2016, adoptată prin Legea nr. 152 din 25 noiembrie 2011, care a prevăzut realizarea unui spectru larg de masuri orientate spre reformarea Institutului Național al Justiției și eficientizarea activității acestuia.

Argumentarea necesităţii elaborării modificărilor legislative în Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei a fost expusă, în mare parte, în procesul de promovare a Strategiei de reformă a justiţiei pentru anii 2011-2016, precum şi în Raportul „Evaluarea supremaţiei legii şi administrării justiţiei pentru programarea sectorială extinsă, Guvernul Moldovei” şi este direct interconectată cu un spectru de cauze cum ar fi:
a) lipsa unui sistem clar şi bine organizat de instruire continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie;
b) lipsa mecanismelor de evaluare a necesităţilor de instruire şi a capacităţii Institutului;
c) absenţa unui mecanism efectiv de evaluare a calităţii instruirii furnizate de către Institut;
d) confuzia creată în raport cu rolul Institutului Naţional al Justiţiei în procesul de formare continuă a altor categorii de profesionişti din sectorul justiţiei etc.

Potrivit notei de fundamentare, scopul proiectului de lege îl constituie contribuirea la îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al Justiţiei, a organelor sale de conducere, precum şi a unor organe facultative (Comisia pentru examenele de absolvire, Comisia pentru examenele de admitere, etc.), sporirea eficienţei Institutului prin crearea mecanismului de evaluare a calităţii cursurilor de instruire predate în cadrul acestuia, sporirea transparenţei activităţii INJ şi procesului de luare a deciziilor de către organele de conducere a acestuia.

În acelaşi timp, proiectul va înlesni:
- promovarea şi implementarea unor criterii de selectare a cadrelor didactice;
- eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie;
- crearea suportului legislativ pentru introducerea şi aplicarea metodelor noi de formare continuă a acestora, mecanismelor de evidenţă a cursurilor la care a participat fiecare subiect al formării continue;
- crearea premiselor de interacţiune a INJ cu Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, Colegiul de calificare a procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor în procesul de elaborare a planurilor de formare continuă, etc.


3. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă este elaborată ţinîndu-se parţial cont de prevederile art. 20 din Legea nr. 780-XIV din 27.12.2001 privind actele legislative. Astfel, aceasta include: condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, scopul şi obiectivele proiectului de lege, modul de reglementare a problemelor abordate în proiect de legislaţia şi documentele strategice în vigoare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări; principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, nivelul de compatibilitate a proiectului cu normele Convenției Europene privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi legislaţiei comunitare şi, parţial, fundamentarea economico-financiară.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Nota informativă reţine faptul că, implementarea proiectului de lege presupune o serie de cheltuieli financiare suplimentare pentru salarizarea funcţiei nou instituite de director adjunct al INJ, precum şi pentru asigurarea medicală obligatorie a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror care urmează cursurile de formare continuă în cadrul INJ, fără, însă, a fi făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau a fi efectuate anumite calcule economico-financiare şi nu estimează eventualele mijloace financiare rezultate din implementarea proiectului de lege care vor aduce cheltuieli bugetului de stat.

Totodată, în conformitate cu alin. (6) art. 131 din Legea fundamentală a statului, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În același sens sunt și prevederile art. 11 alin. (5) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24 mai 1996, care prevede că, după adoptarea legii bugetare anuale, nici un proiect de lege altul decît privind modificări la legea bugetară anuală, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament, dacă acesta nu include sursa reală de acoperire a pierderilor, în scopul menţinerii nivelului deficitului bugetar stabilit.
În altă ordine de idei, art. 47 alin. (7) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996 stabilește că, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor. Astfel, autorul urma să anexeze și proiectul de lege de modificare a cadrului legal necesar implementării proiectului de lege în eventualitatea adoptării acestuia.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

4. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți culturale:
Dreptul la învățătură (art. 35 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


5. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Astfel, potrivit notei de fundamentare, autorul proiectului a remis spre coordonare proiectul de lege definitivat tuturor organelor interesate, în mod special fiind solicitată opinia tuturor instanţelor judecătoreşti, CSM, CSP, CNAS, CNAM, , MF, MMPSF, INJ, UNEJ, Consiliului de Mediere, unor organizaţii a societăţii civile, etc.

În opinia noastră, proiectul de Lege întrunește cerințele impuse de Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239-XIV din 13 noiembrie 2008, autorul respectînd astfel, principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, astfel încît subiecţii interesaţi au avut posibilitatea de a se informa despre noile propuneri legislative în acest domeniu și să-şi expună opinia vis-a-vis de prevederile acestuia.

Totodată, proiectul legii conţine prevederi exprese/tacite, care ar obliga organele publice să ofere informaţii accesibile şi uşor disponibile, relevante şi actualizate și stabileşte mecanisme legale de comunicare cu populaţia. Astfel, în viziunea noastră, prin punerea în aplicare a proiectului legii, eventual adoptat, respectarea principiului transparenţei va fi asigurată suficient.


6. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În scopul asigurării participării directe a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultată opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii.


7. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. În acest sens, prin implementarea proiectului, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului responsabilizării nu va fi asigurată, deoarece acesta nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiilor publice respective, a politicilor elaborate de acestea şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării. În acelaşi timp, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.


8. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. Prevederile din proiect dezvoltă parţial normele constituţionale cuprinse în art.35 din Constituţie.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În linii generale, prevederile proiectului sunt compatibile legislației naționale corelative. Totuși, anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei. Obiecţii în acest sens se conţin în Analiza detaliată a potenţialelor elemente de vulnerabilitate ale proiectului legii (pct. 16 al prezentului raport).


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Luînd în considerare faptul că, potrivit prevederilor lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, autorul proiectului de lege avea obligația de a prezenta la dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ și rezultatele expertizei compatibilității acestuia cu legislația comunitară, nota informativă, ce însoțește acest proiect de lege, face doar referire la faptul că s-a ţinut cont de experienţa Georgiei, României, Albaniei, Macedoniei, Serbiei, etc. şi că proiectul de lege respectă standardele naţionale şi regionale privind instruirea judecătorilor şi procurorilor (Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni nr. 4 din 27 noiembrie 2003, Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni nr. 12 din 8 decembrie 2009, etc.) şi nu schițează nici un argument pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. Analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale nu a demonstrat existenţa unor hotărîri consacrate expres domeniului abordat de proiect.

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există decizii, prin care Curtea s-a expus asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării prezentului proiect de lege (a se vedea Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.15 din 13.09.2011 privind controlul constituţionalităţii articolului 18 alin.(3) din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Sesizarea nr.21a/2011).


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței CtEDO. Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale în art.2 garantează dreptul la instruire. În sensul Convenției, nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. În contextul dat, proiectul de lege supus expertizării, la fel, garantează dreptul la instruire, fiind în unison cu cerințele Convenției Europene.

În jurisprudenţa CtEDO există decizii, prin care Curtea Europeană ş-a expus poziţia asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării proiectului de lege examinat (a se vedea Yanasik v. Turcia, cererea nr.14524/1989, decizia Comisiei din 9 decembrie 1993, DR nr.37, p.14; a se vedea X v. Marea Britanie, cererea nr.8844/1980, decizia Comisiei din 9 decembrie 1980, DR nr.23, p.228; a se vedea X v. Belgia, cererea nr.7010/1973, decizia Comisiei din 29 septembrie 1975, DR nr.3, p.162).


13. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. Eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi a altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie va avea un impact pozitiv asupra calităţii actului de justiţie şi, respectiv, asupra respectării drepturilor omului.


14. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


15. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. VI.–Legea nr.152-XVI din 08 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.102-105, art.484), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmeaz

3. Articolul 4: ... la alineatul (2) litera a) cuvintele „a altor categorii de jurişti care contribuie la înfăptuirea justiţiei” se substituie cu cuvintele „a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie”; ...

În Hotărîrea sa cu nr.15 din 13.09.2011 privind controlul constituţionalităţii articolului 18 alin.(3) din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Sesizarea nr.21a/2011) Curtea Constituţională a reținut că în Hotărîrea Guţu v. Moldova (cererea nr. 20289, hotărîrea din 7 iunie 2007), Curtea Europeană a statuat că: „[...] Expresia „prevăzută de lege” nu presupune doar corespunderea cu legislaţia naţională, dar, de asemenea, se referă la calitatea acelei legislaţii (a se vedea Halford v. Regatul Unit, Rapoarte 1997-III, p. 1017, § 49). Curtea reiterează că legislaţia naţională trebuie să indice cu o claritate rezonabilă scopul şi modalitatea de exercitare a discreţiei relevante acordate autorităţilor publice, pentru a asigura persoanelor nivelul minim de protecţie la care cetăţenii au dreptul în virtutea principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică (a se vedea Domenichini v. Italia, Rapoarte 1996-V, p. 1800, § 33). [...]” În opinia sa scrisă, Guvernul afirmă că legea care prevede restricţia este compatibilă cu condiţiile de calitate a unei legi, impusă prin Constituţie şi prin Convenţia Europeană, fiind accesibilă, previzibilă şi clară, deoarece prevede clar consecinţele şi rezultatele îndeplinirii/neîndeplinirii acesteia.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;

Reformularea propunerii legislative în contextul jurisprudenței CC și CtEDO.

2

7. Articolul 7 va avea următorul cuprins: „Articolul 7. Atribuţiile Consiliului ... (4) Consiliul exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.

Amendamentul propus conține norme de trimitere și de blanchetă care fac referire la prevederile altui/altor articol/articole din acelaşi act, fără trimitere la vreun articol concret care, la evaluare, va fi dificil de stabilit sau nu va putea fi stabilit în genere. Acestea transmit Consiliului dreptul şi competenţa de stabili, în mod autonom, reglementări cu caracter normativ, reguli de comportament, interdicţii. Ele contribuie la apariţia altor elemente cu risc puternic de vulnerabilitate: lărgirea atribuţiilor discreţionare, cerinţe exagerate pentru realizarea unor drepturi etc.

Vulnerabilitate
Norme de trimitere;
Norme de blanchetă

Enumerarea exhaustivă a competențelor acordate Consiliului.

3

8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Directorul

(1) Directorul este selectat pe bază de concurs, din rîndul persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management, fie echivalentul acesteia şi a căror calificare profesională şi experienţă de lucru din ultimii 7 ani este corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor Institutului.

...

Reformarea și eficientizarea activității Institutului Național al Justiției ar putea fi compromisă prin acordarea dreptului de a candida la funcția de director al INJ persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management. În opinia noastră, această funcție ar putea fi realizată cu succes de un specialist în drept, cunoscător al problemelor și impedimentelor în activitate din interior și care ar fi capabil să le soluționeze eficient și prompt.

Mai mult, nu sunt prevăzute condiții/incompatibilități pentru candidații la funcția atît de director cît și de directori-adjuncți ai INJ.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Revizuirea normelor propuse potrivit obiecțiilor expuse.

4

8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Directorul

...

(4) Directorul asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii principale:

...

o) exercită alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a activităţii Institutului.”.

Potrivit alin.(4) art. 7 din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, iniţierea negocierii unui tratat internaţional se efectuează prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în baza decretului Preşedintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii Guvernului Republicii Moldova.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Pevizuirea amendamentului propus în contextul obiecției exprimate.

5

8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Directorul

...

(4) Directorul asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii principale:

...

o) exercită alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a activităţii Institutului.”.

În Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.15 din 13.09.2011 privind controlul constituţionalităţii articolului 18 alin.(3) din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Sesizarea nr.21a/2011) Curtea Constituţională se referă la principiile degajate din Hotărîrea Curţii Europene Busuioc v. Moldova (cererea nr. 61513/00, hotărîrea din 21 decembrie 2004):

„[...] 52. Una din cerinţele care rezultă din expresia „prevăzută de lege” este previzibilitatea măsurii la care se referă. O normă nu poate fi considerată „lege” decît dacă ea este formulată cu suficientă precizie, astfel încît să permită persoanei să decidă comportamentul său: el sau ea trebuie să poată – în caz de necesitate cu consultanţă corespunzătoare – să prevadă, în mod rezonabil, în dependenţă de circumstanţele cauzei, consecinţele care pot să rezulte dintr-o acţiune concretă. Nu este necesar ca acele consecinţe să fie previzibile cu certitudine absolută: experienţa arată că acest lucru este nerealizabil. În timp ce certitudinea în lege este foarte dorită, ea poate duce la o rigiditate excesivă, atunci cînd legea trebuie să facă faţă circumstanţelor care se schimbă. Prin urmare, multe legi sînt inevitabil formulate în termeni care, în măsură mai mare sau mai mică, sunt vagi şi a căror interpretare şi aplicare este pusă în sarcina practicii (a se vedea, spre exemplu, Rekvenyi v. Ungaria [GC], nr. 25390/94, § 34, ECHR 1999-III). [...]”

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;

Excluderea amendamentului propus.




Concluzii

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat de către Ministerul Justiției în vederea realizării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011 - 2016, adoptată prin Legea nr. 152 din 25 noiembrie 2011, care a prevăzut realizarea unui spectru larg de masuri orientate spre reformarea Institutului Național al Justiției și eficientizarea activității acestuia.

Amendamentele de modificare și completare, potrivit notei de fundamentare, urmăresc scopul îmbunătăţirii activităţii Institutului Naţional al Justiţiei, a organelor sale de conducere, precum şi a unor organe facultative (Comisia pentru examenele de absolvire, Comisia pentru examenele de admitere, etc.), sporirea eficienţei Institutului prin crearea mecanismului de evaluare a calităţii cursurilor de instruire predate în cadrul acestuia, sporirea transparenţei activităţii INJ şi procesului de luare a deciziilor de către organele de conducere a acestuia. În acelaşi timp, proiectul va înlesni: promovarea şi implementarea unor criterii de selectare a cadrelor didactice; eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie; crearea suportului legislativ pentru introducerea şi aplicarea metodelor noi de formare continuă a acestora, mecanismelor de evidenţă a cursurilor la care a participat fiecare subiect al formării continue; crearea premiselor de interacţiune a INJ cu Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, Colegiul de calificare a procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor în procesul de elaborare a planurilor de formare continuă, etc.

Analiza detaliată a proiectului a reliefat că nu toate aceste obiective vor fi atinse odată cu adoptarea proiectului, or proiectul legii a fost calificat drept compatibil parţial cu prevederile legislaţiei corelative. De asemenea, proiectul nu corespunde întocmai jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în special în partea ce ţine de criteriile de calitate ale legii: accesibilitate şi previzibilitate.

Nota informativă este elaborată ţinîndu-se cont parţial de prevederile art. 20 din Legea nr. 780-XIV din 27.12.2001 privind actele legislative. Totuși, aceasta nu conţine Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate; evaluarea economico-financiară sau eventualele mijloace financiare rezultate din implementarea proiectului de lege care vor aduce cheltuieli bugetului de stat; nu este anexat proiectul de lege de modificare a cadrului legal necesar implementării proiectului de lege în eventualitatea adoptării acestuia.

Privitor la respectarea principiului responsabilizării opinăm că aceasta nu va fi asigurată, deoarece proiectul nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiilor publice respective, a politicilor elaborate de acestea şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în considerare a rezultatelor monitorizării. De asemenea, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.

Prevederile proiectului sunt compatibile normelor constituționale şi parţial compatibile legislației naționale corelative.

Eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi a altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie va avea un impact pozitiv asupra calităţii actului de justiţie şi, respectiv, asupra respectării drepturilor omului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei