Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

19 Decembrie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar

(înregistrat în Parlament cu numărul 382 din 29 Octombrie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, proiectul Legii cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar a fost elaborat în vederea executării acţiunii 2.3.3.2 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012. Proiectul a fost elaborat de Grupul de lucru pentru elaborarea actelor normative necesare în vederea reformării cerinţelor faţă de expertiza judiciară, constituit prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 85 din 28 februarie 2012, din componenţa căruia au făcut parte reprezentanţi ai tuturor instituţiilor de expertiză judiciară.

Proiectul de lege are următoarele obiective:
- reglementarea exactă şi complexă a sistemului naţional de expertiză judiciară;
- consolidarea infrastructurii de expertiză judiciară şi a statutului expertului judiciar;
- ridicarea nivelului calităţii serviciilor de expertiză judiciară oferite de către experţii judiciari
- consolidarea oportunităţilor pentru expertiza judiciară alternativă.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă descrie de o manieră detaliată: condiţiile care au impus elaborarea proiectului şi finalităţile acestuia; principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi.

Deşi autorul din punct de vedere formal s-a conformat cerinţei de prezentare a fundamentării economico-financiare, totuşi aceasta nu conţine nici o evaluare efectivă a mijloacelor pe care bugetul va trebui să le suporte pentru implementarea proiectului. Din acest motiv, considerăm că fundamentarea economico-financiară este quasi inexistentă.

Avînd în vedere importanţa instituţiei expertizei judiciare şi pentru asigurarea realizării/respectării drepturilor antreprenorilor, considerăm că analiza impactului de reglementare ar fi trebuit să fie efectuată.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul la apărare (art.26 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul Legii cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar conţine prevederi tacite, care obligă organele publice să ofere informaţii accesibile şi uşor disponibile, relevante şi actualizate. Totodată, proiectul conţine mecanisme legale de comunicare cu populaţia.


7. Respectarea principiului participării nu este aplicabil. Avînd în vedere specificul activităţii instituţiei expertizei judiciare principiul participării este inaplicabil.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege stabileşte responsabilitatea la nivel individual şi prevede răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a expertului judiciar. Totuşi, lista situaţiilor în care este angajată răspunderea disciplinară a expertului judiciar, în opinia noastră, nu este completă. Astfel, aceasta nu conţine situaţiile în care expertul judiciar nu s-a opus şi a admis încercarea de exercitare a influenţei asupra sa în scopul întocmirii raportului de expertiză în favoarea unuia dintre participanţii la proces sau în interesul altor persoane (art.52, alin.(1), lit.h)); situaţia în care expertul judiciar nu a respectat obligaţia de informare în scris a conducătorului instituţiei publice de expertiză judiiară, ordonatorul expertizei sau, după caz, organul de urmărire penală competent despre încercarea de exercitare a influenţei asupra sa (art.52, alin.(3)). Pentru aceste fapte sancţionate disciplinar, trebuie aplicată sancţiunea retragerii licenţei de expert judiciar pentru toate domeniile de specialitate în care acesta o deţine, deoarece astfel de fapte denaturează atît sensul şi scopul instituţiei, cît şi prejudiciază grav imaginea profesiei de expert judiciar şi, în general, a justiţiei.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. Prevederile proiectului de lege corespund prevederilor Constituționale.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Proiectul dezvoltă legislația corelativă. Astfel, proiectul constituie o lege-cadru pentru instituţia expertizei judiciare şi conţine reglementări privind: expertiză judiciară; admiterea în profesia de expert judiciar; statutul expertului judiciar; evaluarea performanţelor expertului judiciar; răspunderea disciplinară a expertului judiciar; suspendarea şi încetarea activităţii expertului judiciar; organizarea activităţii în domeniul expertizei judiciare; competenţa funcţională în domeniul expertizei judiciare; protecţia de stat a expertului judiciar, asigurarea materială şi socială a acestuia; colaborarea internaţională în activitatea de expertiză judiciară.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Autorul face referinţă la experienţa Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), în special raportul "Sisteme judiciare europene: Eficienţa şi calitatea justiţiei". Astfel, CEPEJ a menţionat că experţii judiciari contribuie la ameliorarea eficienţei judiciare, oferind judecătorilor răspunsuri clare şi argumentate asupra problemelor specifice şi complexe cu care se confruntă. Autorii proiectului au recunoscut faptul că nu există standarde europene uniforme în materia expertului judiciar.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței CtEDO. Noua reglementare a instituţiei expertizei judiciare pare să soluţioneze unele probleme constatate de CtEDO în cauzele: Prepeliţă vs. RM şi Ghimp şi alţii vs. RM. Totuşi, proiectul Legii nu oferă soluţii de sistem în domeniul expertizei medicale (a se vedea p.14 din prezentul Raport).


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. În general, estimăm că proiectul de Lege ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra calităţii înfăptuirii justiţiei, în general, şi a activităţii experţilor judiciari, în special. Deşi prin promovarea proiectului autorii au avut buna intenţie de a ordona legislativ şi instituţional instituţia expertizei judiciare, totuşi, proiectul de lege nu soluţionează una din cele mai presante probleme: expertiza medicală. Afilierea/dependenţa experţilor medicali de Ministerul Sănătăţii, combinată cu solidaritatea profesională a medicilor, aduce un prejudiciu enorm sentimentului de dreptate şi echitate a cetăţenilor, iar justiţia rămîne neputincioasă în faţa lipsei de profesionalism, relei intenţii şi indiferenței unor medici. Consecinţele "activităţii" acestor medici nu sînt plătite de către aceştia, iar impunitatea continuă a lor încurajează perpetuarea unui comportament neprofesional. Deşi presa abundă în cazuri relatate despre "tratamentele" medicilor (a se vedea inclusiv cazul Berari vs.Medpark), nu există o practică judiciară relevantă în acest sens. În consecinţă, în privinţa experţilor judiciari în domeniul medicinei trebuie identificat un mecanism special instituţional, care să asigure o expertiză independentă şi imparţială în domeniul medical. Fără soluţionarea acestei probleme, finalitatea acestei legi va fi puternic compromisă.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Astfel, proiectul de Lege nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art.6

Articolul 6. Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei

(1) La efectuarea expertizei judiciare este asigurată respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale persoanei.

(2) Cercetările care necesită limitarea temporară a libertăţii sau a inviolabilităţii persoanei se realizează doar în temeiurile şi conform procedurii stabilite de legislaţie.

(3) Orice persoană care se consideră lezată în drepturile şi libertăţile sale prin acţiunile expertului judiciar sau ale instituţiei publice de expertiză judiciară este în drept să se adreseze în instanţa de judecată în modul stabilit de legislaţia de procedură.

Acest articol abordează aspectele legate de principiul respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei (referindu-se în mod special la limitarea temporară a libertăţii şi a inviolabilităţii persoanei (alin.(2)) ceea ce constituie un aspect pozitiv. Totuşi, în acest context, ar fi trebuit să se examineze şi oportunitatea instituirii unei norme speciale privind principiul respectării dreptului de proprietate. Or, solicitarea şi efectuarea expertizei judiciare cu privire la bunuri, uneori (de exemplu, în situaţia în care bunul nu poate fi folosit din cauza efectuării expertizei sau durata efectuării expertizei a fost atît de semnificativă încît a fost diminuată valoarea economică a acestuia), este de natură să aducă atingere dreptului de proprietate.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Revizuirea art.6

2

Art.19 alin.(5)

(5) Expertiza extrajudiciară poate servi drept material auxiliar la formularea unei plîngeri.

Aceasta normă, în cazul aplicării, va fi interpretată în sensul că expertiza extrajudiciară poate servi doar material auxiliar la formularea unei plîngeri. Totuşi, expertiza extrajudiciară ar putea/trebui să servească şi în calitate de probă în procesele judiciare.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Fie excluderea acestui alineat, fie completarea acestuia.

3

Art.25 alin.(5)

(5) Nu este permisă prezenţa persoanei supuse expertizei, a reprezentantului său legal sau a apărătorului său:

a) la întocmirea raportului de expertiză;

b) în timpul consultării experţilor, la efectuarea expertizei în comisie sau a celei complexe;

c) la efectuarea cercetărilor, dacă prezenţa nu este necesară în virtutea naturii cercetărilor sau dacă aceasta poate împiedica efectuarea lor.

Odată ce nu este permisă prezenţa persoanei supuse expertizei, a reprezentantului său legal sau a apărătorului său la anumite acţiune, logic ar fi ca să fie stabilită aceeaşi interdicţie şi pentru ordonatorul expertizei.

Vulnerabilitate
Prevederi discriminatorii;

Includerea ordonatorului expertizei în numărul persoanelor cărora nu le este permisă prezenţa la efectuarea acţiunilor prevăzute în alin.(5)

4

Art.58

Articolul 58. Abaterile disciplinare privind activitatea de expertiză judiciară

Constituie abateri disciplinare ale expertului judiciar privind activitatea de expertiză judiciară:

a) nerespectarea secretului profesional;

b) săvîrşirea unor fapte care aduc atingere onoarei şi probităţii profesionale ori bunelor moravuri;

c) neprezentarea raportului de expertiză judiciară în termenul stabilit fără motive întemeiate;

d) tergiversarea sistematică şi atitudinea neglijentă în activitatea de efectuare a expertizei judiciare;

e) refuzul nemotivat de a efectua expertiza judiciară,

f) efectuarea unei expertize judiciare într-un domeniu în care nu deţine calificarea de expert judiciar;

g) refuzul nejustificat de a îndeplini obligaţiile profesionale;

h) constatarea săvîrşirii unor acţiuni ilegale alej expertului judiciar la obţinerea licenţei;

i) desfăşurarea activităţii de expertiză judiciară într-o altă formă organizatorică decît cele prevăzute de prezenta lege;

j) efectuarea de expertize judiciare în perioada de suspendare a activităţii;

k) lipsa arhivei rapoartelor de expertiză sau ţinerea arhivei cu încălcarea prevederilor art. 39 din prezenta lege;

l) neprezentarea rapoartelor anuale de activitate, pentru experţii judiciari care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară.

Este necesară introducerea unui alineat suplimentar, privind încălcarea prevederilor aliniatelor (3) şi (4) din art.52, care să constituie abatere disciplinară ale expertului judiciar. Mai mult decît atît, aceste abateri disciplinare trebuie să fie sancţionate cu retragerea licenţei. Or, reaua credinţă a unui expert judiciar dăunează atît justiţiei, cît şi statutului profesiei mult mai mult decît ignoranţa acestuia.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Introducerea în art.58 a unui alineat suplimentar, care să conţină acţiunile prevăzute la aliniatele (3) şi (4) din art.52, în calitate de abatere disciplinară ale expertului judiciar. Completarea art.59 alin.(3) în acest sens.




Concluzii

Proiectul Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar a fost elaborat de Grupul de lucru pentru elaborarea actelor normative necesare în vederea reformării cerinţelor faţă de expertiza judiciară, constituit prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 85 din 28 februarie 2012. Acesta a fost elaborat în vederea executării acţiunii 2.3.3.2 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012.

Proiectul de lege are următaorele obiective: reglementarea complexă a sistemului naţional de expertiză judiciară; consolidarea infrastructurii de expertiză judiciară şi a statutului expertului judiciar; ridicarea nivelului calităţii serviciilor de expertiză judiciară oferite de către experţii judiciari; consolidarea oportunităţilor pentru expertiza judiciară alternativă.

Nota informativă nu conţine nici o evaluare efectivă a mijloacelor pe care bugetul va trebui să le suporte pentru implementarea proiectului. Din acest motiv, considerăm că fundamentarea economico-financiară este quasi inexistentă. Avînd în vedere importanţa instituţiei expertizei judiciare şi pentru asigurarea realizării/respectării drepturilor antreprenorilor, considerăm că analiza impactului de reglementare ar fi trebuit să fie efectuată.

Proiectul de lege stabileşte responsabilitatea la nivel individual şi prevede răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a expertului judiciar. Totuşi lista situaţiilor în care este angajată răspunderea disciplinară a expertului judiciar, în opinia noastră, nu este completă. Astfel, aceasta nu conţine situaţiile în care expertul judiciar nu s-a opus şi a admis încercarea de exercitare a influenţei asupra sa în scopul întocmirii raportului de expertiză în favoarea unuia dintre participanţii la proces sau în interesul altor persoane (art.52, alin.(1), lit.h)); situaţia în care expertul judiciar nu a respectat obligaţia de informare în scris a conducătorului instituţiei publice de expertiză judiiară, ordonatorul expertizei sau, după caz, organul de urmărire penală competent despre încercarea de exercitare a influenţei asupra sa (art.52, alin.(3)). Pentru aceste fapte sancţionate disciplinar, trebuie aplicată sancţiunea retragerii licenţei de expert judiciar pentru toate domeniile de specialitate în care acesta o deţine, deoarece astfel de fapte denaturează atît sensul şi scopul instituţiei, cît şi prejudiciază grav imaginea profesiei de expert judiciar şi, în general, a justiţiei.

Prevederile proiectului de lege corespund prevederilor Constituționale şi dezvoltă legislaţia corelativă.

Noua reglementare a instituţiei expertizei judiciare pare să soluţioneze unele probleme constatate de CtEDO în cauzele: Prepeliţă vs. RM şi Ghimp şi alţii vs. RM. Totuşi, proiectul Legii nu oferă soluţii de sistem în domeniul expertizei medicale.

În general, estimăm că proiectul de Lege ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra calităţii înfăptuirii justiţiei, în general, şi a activităţii experţilor judiciari, în special. Deşi prin promovarea proiectului autorii au avut buna intenţie de a ordona legislativ şi instituţional instituţia expertizei judiciare, totuşi, proiectul de lege nu soluţionează una din cele mai presante probleme: expertiza medicală. Afilierea/dependenţa experţilor medicali de Ministerul Sănătăţii, combinată cu solidaritatea profesională a medicilor, aduce un prejudiciu enorm sentimentului de dreptate şi echitate a cetăţenilor, iar justiţia rămîne neputincioasă în faţa lipsei de profesionalism, relei intenţii şi indiferenței unor medici. Consecinţele "activităţii" acestor medici nu sînt plătite de către aceştia, iar impunitatea continuă a lor, încurajează perpetuarea unui comportament neprofesional. Deşi presa abundă în cazuri relatate despre "tratamentele" medicilor (a se vedea inclusiv cazul Berari vs.Medpark), nu există o practică judiciară relevantă în acest sens. În consecinţă, în privinţa experţilor judiciari în domeniul medicinei trebuie identificat un mecanism special instituţional, care să asigure o expertiză independentă şi imparţială în domeniul medical. Fără soluţionarea acestei probleme, finalitatea acestei legi va fi puternic compromisă.

În concluzie, proiectul de Lege poate fi promovat doar în condiţiile în care va fi asigurată independenţa funcţională a experţilor din domeniul medicinei.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei