Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm. George Bernard Shaw

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

15 Octombrie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art.15, 15'1, 16; Legea cu privire la statutul judecătorului – art.24; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 338 din 01 Septembrie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art.15, 15'1, 16; Legea cu privire la statutul judecătorului – art.24; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul Legii propune operarea unor modificări şi completări La Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului, legi care, potrivit art. 72 alin. (3) lit. c) ţin de domeniul legilor organice.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative este menţionată necesitatea adoptării proiectului pentru a soluţiona un şir de probleme la nivel practic, care au apărut după modificarea în 2012 a reglementărilor privind statutul, modul de numire şi activitate al judecătorilor de instrucţie. Proiectul intervine cu un şir de modificări privitor la: mandatul şi numirea judecătorilor care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie; modul de completare în cazul survenirii vacanţei funcţiilor judecătorilor de instrucţie; precum şi privitor la exercitarea atribuţiilor de către judecătorii de instrucţie, mandatul cărora a expirat la data intrării în vigoare a Legii nr. 153 din 2012 şi care urmau a fi incluşi în corpul judecătorilor de drept comun.

O altă parte a modificărilor se referă la instituirea unor noi reglementări privitor la situaţia judecătorilor în privinţa cărora: a) există o hotărîre a Colegiului disciplinar care propune aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a judecătorului; b) judecătorul ar fi eşuat evaluarea performanţelor; c) CSM refuză de a propune numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

În acelaşi timp, proiectul legii instituie un şir de prevederi privind situaţia tranzitorie a judecătorilor de instrucţie, care urmează a fi reconfirmaţi în funcţia de judecători de drept comun fie în funcţia de judecător de instrucţie.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă reflectă în detaliu: condiţiile care au stat la baza adoptării proiectului, impedimentele în implementarea reformei instituţiei judecătorului de instrucţie, omisiunile admise în procesul de promovare şi adoptare a Legii nr. 153/2012; soluţiile promovate de proiect şi situaţiile tranzitorii după intrarea în vigoare a legii.

Totuşi, opinăm că nota informativă la secţiunea fundamentarea economico-financiară trebuia să fie mult mai explicită, or, anumite prevederi pot să genereze anumite cheltuieli, în special atunci cînd va fi necesar de a suspenda judecătorul din funcţie. Proiectul legii face o referinţă extrem de abstractă la faptul că "în cazul suspendării din funcţie, salariul judecătorului se plăteşte în condiţiile legii". În asemenea condiţii nu este clar: se va achita în continuare salariul sau plata acestuia va fi suspendată? Potrivit regulilor generale instituite de Codul muncii (art. 75) suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor salarialе (salariu, sporuri, alte plăţi) de către angajator. Astfel, dacă vor fi aplicate regulile generale din Codul muncii, în cazul în care judecătorul va fi suspendat, acesta nu va putea beneficia de drepturile salariale, iar dacă acesta va reveni în funcţie, implicit se vor aplica regulile de plată a cheltuielilor/drepturilor în legătură cu suspendarea din funcţie. Din acest considerent, opinăm că atît proiectul cît şi nota informativă trebuie să fie mai explicite la acest capitol. Cu titlu de exemplu am putea invoca experienţa României, care prevede expres (art. 62 din Legea nr.303 din 2004 cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor) că, în cazul în care judecătorul este suspendat din funcţie, acestuia nu i se plătesc drepturile salariale şi perioada respectivă nu constituie vechime în magistratură.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la muncă și la protecția muncii (art. 43 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)
Neretroactivitatea (art. 22 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei este plasat pe site-ul Parlamentului. În contextul în care proiectul de lege a fost înregistrat pe data de 01.09.2014 şi pînă în prezent nu a fost examinat de plenul Parlamentului, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.

De asemenea, proiectul legii a fost plasat pe pagina web a Ministerului Justiţiei http://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2014.07.14_SINTEZA_jud._instructie.pdf, alături de nota informativă şi sinteza obiecţiilor şi recomandărilor pe marginea proiectului, oferind astfel o informaţie completă privind procesul de elaborare şi consultare a proiectului cu părţile interesate.

Cît priveşte proiectul legii propriu-zis şi actele legislative pe care le modifică, acestea conţin norme orientate spre asigurarea accesului la informaţii, or toate hotărîrile aprobate de către organele autorităţii judecătoreşti sînt motivate şi se plasează în mod obligatoriu pe pagina web a CSM (a se vedea în acest sens art. 8/1 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi normele relevante din legea cu privire la selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor).


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional. Astfel, din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului (4.09.2014), societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.

Legislaţia din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judiciar asigură respectarea principiului participării, inclusiv prin modul de formare a organelor de autoadministrare a sistemului judecătoresc (CSM, colegiile CSM), care presupun antrenarea reprezentanţilor mediului academic şi ai societăţii civile.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată suficient. Proiectul legii intervine cu un şir de modificări la Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului, legi care conţin prevederi exprese orientate spre responsabilizarea actorilor implicați atît în procesul de înfăptuire a justiției, cît şi în procedurile de administrare a sistemului judiciar şi a carierei judecătorilor. Legislația în domeniu prevede mecanisme de contestare a deciziilor adoptate în cadrul proceselor şi procedurilor respective.

Şedinţele organelor de autoadministrare ale sistemului judecătoresc sînt publice şi orice persoană interesată, reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile pot participa la ele. De asemenea, legislaţia permite încheierea unor acorduri de colaborare, în temeiul cărora se valorifică posibilitatea monitorizării şi înaintării de propuneri şi recomandări.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Prevederile proiectului de lege nu sînt în contradicție evidentă cu prevederile Constituției. Totuşi, punerea efectivă în aplicare a proiectului Legii ar putea să genereze încălcarea dreptului la muncă (art.43 alin(3) din Constituţie) şi a principiului inamovibilităţii judecătorilor stabilit la art. 116 alin. (1) din Constituţie. Pentru detalii a se vedea p. 16 al prezentului raport de expertiză.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Proiectul legii nu conţine norme care ar contraveni în mod flagrant legislaţiei corelative. Există, însă unele prevederi în textul proiectului care riscă să vină în contradicţie cu normele Codului muncii, în partea ce ţine de statutul şi plăţile salariale acordate judecătorilor pe parcursul suspendării. Pentru detalii a se vedea p. 16 al prezentului raport de expertiză.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Unele modificări propuse prin proiectul legii par să nu fie compatibile standardelor internaţionale privitoare la independenţa justiţiei şi judecătorilor. În special este vorba de prevederile proiectului care propun suspendarea de drept a judecătorului în cazul în care în privinţa acestuia: a) există o hotărîre a Colegiului disciplinar care propune aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a judecătorului; b) judecătorul ar fi eşuat evaluarea performanţelor; c) CSM refuză de a propune numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă. În acest sens sînt relevante: Principiile de Bază ale Naţiunilor Unite cu privire la Independenţa Puterii Judecătoreşti, adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 1985 Recomandarea/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membrecu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, (adoptată de Comitetul Miniştrilor în 17 Noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaţilor miniştrilor); opiniile Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) care fac referinţă expresă la standardele şi garanţiile de protecţie a independenţei judecătorilor şi care, în majoritatea lor, prevăd că orice decizii privind cariera judecătorilor (inclusiv suspendarea) trebuie luate de către o instituţie independentă, constituită în majoritate din magistraţi, aleşi de către colegii lor.

Chiar dacă autorii proiectului invocă faptul că suspendarea propusă prin proiectul legii ar fi o măsură asiguratorie, totuşi, standardele internaţionale, inclusiv cele invocate mai sus abordează suspendarea din funcţie a judecătorului ca o sancţiune disciplinară. Din acest considerent, opinăm că proiectul legii riscă să vină în contradicţie cu standardele şi bunele practici din domeniu.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există mai multe hotărîri privitor la inamovibilitatea judecătorului şi mijloacele de protecţie a acesteia. Astfel, Curtea Constituţională, în hotărîrea nr. 3 din 9 februarie 2012 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 163 din 22 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a reţinut că "siguranţa mandatului şi inamovibilitatea constituie elemente-cheie ale independenţei judecătorilor. 75. Articolul 116 din Constituţia Republicii Moldova prevede că judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii. În aspect constituţional, inamovibilitatea este asigurată prin modul de numire în funcţiile de judecător, preşedinte şi vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, condiţiile principale pentru numirea în aceste funcţii, termenul mandatului. Pentru promovarea sau transferarea judecătorului în interiorul mandatului este necesar acordul acestuia. Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea. 76. Curtea relevă că principiul independenţei justiţiei presupune necondiţionat independenţa fiecărui judecător, în calitate de unic purtător al puterii judecătoreşti. În acest sens, practica internaţională a stabilit standarde rigide. Astfel, Recomandarea CM Rec.(2010)12 către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile (adoptată la 17 noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întîlnire a delegaţilor miniştri) recomandă: „Judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără nici un fel de restricţii, influenţe nepotrivite, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare.”
77. Printre măsurile administrative care pot influenţa independenţa judecătorului sînt procedurile de numire, transfer sau eliberare din funcţie. Potrivit Recomandării menţionate supra: „[…] Unei numiri permanente nu i se poate pune capăt decît numai în cazuri de încălcări grave ale reglementărilor de natură disciplinară sau penală stabilite prin lege, sau în cazul în care judecătorul nu mai poate exercita atribuţiile judiciare. […] Un judecător nu poate fi renumit sau mutat într-o altă funcţie judiciară fără consimţămîntul său, cu excepţia cazurilor de sancţionare disciplinară sau de reformare a organizării sistemului judiciar.” 78. Dezvoltînd prevederile constituţionale privind inamovibilitatea judecătorilor în concordanţă cu exigenţele europene, Legea cu privire la statutul judecătorului stipulează că judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor. El nu poate fi nici promovat, nici transferat fără consimţămîntul său. Împuternicirile judecătorului nu pot fi suspendate prin voinţa arbitrară a unui organ, decît în cazurile şi în modul stabilit de lege (art.18). Procedurile menţionate trebuie să fie reglementate de lege într-o manieră care nu ar influenţa independenţa judecătorului şi care nu ar crea judecătorului suspiciuni privind incertitudinea viitoarei activităţi profesionale.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Există mai multe decizii ale Curţii Europene privitoare la garanţiile de independenţă ale judecătorilor în statele membre. Deciziile respective sînt invocate şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. În speţă, este vorba de respectarea garanţiilor unui proces echitabil, proclamate şi garantate de art. 6 al Convenţiei Europene privind Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. Proiectul legii instituie unele reglementări privind suspendarea de drept (în temeiul normei legale şi fără intervenţia autorităţii de autoguvernare a sistemului judecătoresc) exercitării funcţiilor de către judecător în 3 cazuri distincte. Formula în care a fost propusă această nouă instituţie riscă să genereze încălcarea unor drepturi fundamentale ale judecătorilor, inclusiv dreptul la muncă, dreptul de acces la justiţie şi la un proces echitabil. Pentru detalii a se vedea p. 16 al prezentului raport de expertiză.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu stabilește un tratament preferențial pentru un gen în defavoarea celuilalt.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. I, p. 2

2. Se completează cu articolul 15/1 cu următorul cuprins: ”Articolul 15/1. Judecătorul de instrucție .... (2) În cazul în care nici un judecător din cadrul instanței nu are experiența în funcția de judecător de cel puțin 3 ani, atribuțiile judecătorului de instrucție pot fi exercitate de către oricare judecător din instanță.

Prevederea de la alin. (2) nu este compatibilă cu alin. (1) al aceluiaşi articol care prevede expres că numirea judecătorului trebuie să se facă "cu consimţămîntul acestuia", Formula propusă pentru alin. (2) presupune că orice judecător ar putea fi eventual impus să exercite atribuţiile judecătorului de instrucţie, ceea ce creează o disonanță cu scopul proclamat al proiectului (ordonarea procedurii de numire a judecătorilor care vor exercita funcţiile judecătorului de instrucţie), dar şi standardele internaţionale din domeniu care stabilesc că orice "mişcări", evoluţi în cariera judecătorilor trebuie să se facă cu acordul acestuia.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Pentru a exclude vulnerabilităţile enunţate, recomandăm completarea alin. (2) cu sintagma "cu consimţămîntul acestuia".

2

Art. I, p. 2

(3) Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței de judecată: a) cu cel puțin 3 luni pînă la expirarea mandatului judecătorului care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucție în exercițiu, numește, în modul stabilit la alin. (1), judecătorul care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucție, precum și unul sau mai mulți judecători care vor exercita atribuțiile judecătorului de instrucție în cazul imposibilității exercitării atribuțiilor de către acesta; b) în cazul apariției vacanței funcției, în termen de cel mult 30 de zile de la survenirea acesteia, numește, în modul stabilit la alin. (1), alt judecător care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucție. Institutul Național al Justiției asigură organizarea cursurilor de formare a acestui judecător.

....(5) Pînă la începerea exercitării atribuțiilor de judecător de instrucție, judecătorul urmează cursurile de formare în modul stabilit de legislație, volumul de lucru al acestuia fiind diminuat gradual în modul reglementat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Lit. b) de la alin. (3) examinată în raport cu alin. (5) al aceluiaşi articol creează impresia că urmează cursuri de formare la INJ doar judecătorii care substituie judecătorul de instrucţie în cazul apariţiei vacanţei. Alin. (5) urmează a fi dezvoltat în mod corespunzător, astfel încît să acopere toate situaţiile posibile, inclusiv cele prevăzute la lit. b) şi să nu fie admise dublări şi interpretări diferite.

Alți factori
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive.

Revizuirea normei conform obiecţiei formulate prin detalierea alin. (5) de la art. 15/1.

3

Art. I, p. 3

3. La articolul 16: se completează cu alin. (5/1) cu următorul cuprins: ”(5/1) În cazul în care preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele instanţei judecătorești a eşuat evaluarea performanţelor, hotărîrea colegiului de evaluare constituie temei de drept pentru suspendarea din funcția de președinte sau vicepreședinte.” 2. la alineatul (6), după cuvintele ”inclusiv în cazul” se completează cu cuvintele ”suspendării sau”

Considerăm că norma nou propusă contravine Constituţiei care garantează dreptul la muncă a persoanei. Atîta timp, cît nu există o decizie irevocabilă privitor la cariera judecătorului, inclusiv celui care ocupa poziţia de preşedinte/vicepreşedinte de instanţă, suspendarea din funcţie pare a fi excesivă. Aşa cum am menţionat în secţiunile precedente ale acestui raport de expertiză, suspendarea, de regulă, este privită mai mult ca o sancţiune disciplinară şi mai puţin ca o măsură asiguratorie. Această măsură trebuie, totuşi să se dispună, nu de drept (doar în temeiul legii), dar de către un organ independent care va examina toate circumstanţele cauzei. La fel, trebuie luată în calcul şi experienţa altor state (România) care prevăd aplicarea suspendării doar în două cazuri şi doar atunci cînd consideră că aflarea persoanei în funcţie ar periclita anumite proceduri fie dăunează grav prestigiului justiţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Sugerăm revizuirea integrală a intenţiei de modificare a normelor respective, inclusiv prin examinarea prevederii în lege a unor situaţii concrete (aşa cum e şi în România), dar şi prin asigurarea disocierii acestei noi "măsuri asiguratorii" de sancţiunea disciplinară agreată la nivel internaţional de "suspendare din funcţie".

În cazul în care se va insista pe promovarea acestei modificări, există riscul ca normele în cauză să fie declarate neconstituţionale.

4

Art. II p.1

1. Articolul 24: se completează cu alineatul (1/1) cu următorul cuprins: ”(1/1) Judecătorul este suspendat din funcţie de drept pînă la eliberarea din funcţie dacă: a) a eşuat evaluarea performanţelor, din ziua adoptării hotărîrii Colegiului de Evaluare; b) Colegiul disciplinar a propus eliberarea judecătorului din funcţie, din ziua adoptării hotărîrii Colegiului disciplinar; c) Consiliul Superior al Magistraturii refuză propunerea pentru numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă, din ziua adoptării hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii.” alineatul (2) va avea următorul cuprins: ”(2) În cazul suspendării din funcţie, salariul judecătorului se plăteşte în condiţiile legii.”; la alineatul (4) după cuvintele ”ori de încetare a procesului penal” se completează cu cuvintele ”sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea din funcţie în baza alin. (1/1)”; la alineatul (6) după cuvintele ”suspendarea din funcţie a judecătorului” se completează cucuvintele ”adoptată în temeiul alin. (1)”.

A se vedea obiecţiile de la p, 3 al acestui tabel. Adiţional revenim la problema achitării plăţilor salariale, deoarece norma din lege a fost formulată prea vag. Detalii a se vedea la p. 4 al Raportului de expertiză "Nota informativă",

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

A revizui norma conform obiecţiei.




Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză reţinem următoarele:

Scopul proiectului legii, definit de autori, este de a soluţiona un şir de probleme la nivel practic, care au apărut după modificarea în 2012 a reglementărilor privind statutul, modul de numire şi activitate al judecătorilor de instrucţie. Proiectul intervine cu un şir de modificări privitor la: mandatul şi numirea judecătorilor care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie; modul de completare în cazul survenirii vacanţei funcţiilor judecătorilor de instrucţie; precum şi privitor la exercitarea atribuţiilor de către judecătorii de instrucţie, mandatul cărora a expirat la data intrării în vigoare a Legii nr. 153 din 2012 şi care urmau a fi incluşi în corpul judecătorilor de drept comun. O altă parte a modificărilor se referă la instituirea unor noi reglementări privitor la situaţia judecătorilor în privinţa cărora: a) există o hotărîre a Colegiului disciplinar care propune aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a judecătorului; b) judecătorul ar fi eşuat evaluarea performanţelor; c) CSM refuză de a propune numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Punerea efectivă în aplicare a proiectului Legii ar putea să genereze încălcarea dreptului la muncă (art.43 alin. (3) din Constituţie) şi a principiului inamovibilităţii judecătorilor stabilit la art. 116 alin. (1) din Constituţie.

Proiectul legii nu conţine norme care ar contraveni în mod flagrant legislaţiei corelative. Există, totuşi unele prevederi în textul proiectului care riscă să vină în contradicţie cu normele Codului muncii, în partea ce ţine de statutul şi plăţile salariale acordate judecătorilor pe parcursul suspendării.

Unele modificări propuse prin proiectul legii par să nu fie compatibile standardelor internaţionale privitoare la independenţa justiţiei şi judecătorilor. În special este vorba de prevederile proiectului care propun suspendarea de drept a judecătorului în cazul în care în privinţa acestuia: a) există o hotărîre a Colegiului disciplinar care propune aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a judecătorului; b) judecătorul ar fi eşuat evaluarea performanţelor; c) CSM refuză de a propune numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă. În acest sens sînt relevante: Principiile de Bază ale Naţiunilor Unite cu privire la Independenţa Puterii Judecătoreşti, adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 1985 Recomandarea/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membrecu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, (adoptată de Comitetul Miniştrilor în 17 Noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaţilor miniştrilor); opiniile Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) care fac referinţă expresă la standardele şi garanţiile de protecţie a independenţei judecătorilor şi care, în majoritatea lor, prevăd că orice decizii privind cariera judecătorilor (inclusiv suspendarea) trebuie luate de către o instituţie independentă, constituită în majoritate din magistraţi, aleşi de către colegii lor.

Proiectul legii nu este conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care în hotărîrile sale a invocat, inclusiv că împuternicirile judecătorului nu pot fi suspendate prin voinţa arbitrară a unui organ, decît în cazurile şi în modul stabilit de lege. Procedurile menţionate trebuie să fie reglementate de lege într-o manieră care nu ar influenţa independenţa judecătorului şi care nu ar crea judecătorului suspiciuni privind incertitudinea viitoarei activităţi profesionale.

Proiectul legii instituie unele reglementări privind suspendarea de drept (în temeiul normei legale şi fără intervenţia autorităţii de autoguvernare a sistemului judecătoresc) exercitării funcţiilor de către judecător în 3 cazuri distincte. Formula în care a fost propusă această nouă instituţie riscă să genereze încălcarea unor drepturi fundamentale ale judecătorilor, inclusiv dreptul la muncă, dreptul de acces la justiţie şi la un proces echitabil.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei