Eu cred in oameni. Oferindu-le adevarul, poti conta pe ei pentru a infrunta orice criza la scara nationala. Cel mai important este sa le oferi fapte reale. Abraham Lincoln

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

14 Iulie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Codului educației al Republicii Moldova

(înregistrat în Parlament cu numărul 260 din 01 Iulie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Codului educației al Republicii Moldova prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Educaţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Reieșind din conținutul art.72 alin.(3) lit.k) din Constituție, organizarea generală a învăţămîntului se reglementează prin lege organică.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Conform notei informative, proiectul Codului educației al Republicii Moldova constituie actul normativ de bază în domeniul învățămîntului de toate nivelurile, care reglementează, sub toate aspectele, funcționarea și raporturile juridice din sistemul educațional național.

Actuala Lege a învăţămîntului nu mai răspunde în mod eficient și adecvat problemelor stringente, dictate de noile realități și nici la schimbările intervenite între timp în paradigma învățămîntului.

În acest context, adoptarea Codului educației este un imperativ al timpului. Noul cod va asigura funcționarea durabilă a sistemului de educație în contextul dezvoltării durabile a țării, dar și alinierea sistemului educațional la cele mai bune practici europene și internaționale.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Intenţia autorului este expusă clar şi argumentat în nota informativă ce însoţeşte proiectul de lege. În acest sens, autorul indică scopul principal şi condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de Cod, locul proiectului în sistemul legislaţiei, principalele prevederi, evidenţierea elementelor noi, efectul social şi economic al actului, prevederile noi incluse de autor în lege care nu erau reglementate de legea învățămîntului, etc.

Din informaţia prezentă pe pagina web a Parlamentului, notăm existenţa la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ a avizului Ministerului Justiţiei şi Raportului de expertiză anticorupţie a Centrului Naţional Anticorupţie.

Reieşind din importanţa proiectului, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

Totodată, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Din lipsa informaţiilor în nota informativă, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

În speță notăm că, asupra prezentului proiect de act normativ s-a lucrat mai mulți ani de zile, acesta fiind supus la peste 40 de dezbateri publice, organizate de Ministerul Educației și Comisia Parlamentară de profil, unde au participat instituții publice, cadre didactice, agenți economici, reprezentanți ai ONG-lor și alte părți interesate. În pofida faptului că la dosar lipsește sinteza recomandărilor recepţionate, trebuie de menționat că, de la etapa inițială de elaborare și pînă în prezent, au fost formulate un șir de obiecții și recomandări, care mereu au servit drept temei de definitivare și îmbunătățire a textului Codului.

Totodată, potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară. Reieşind din nota informativă, realizarea prevederilor Codului educației va genera costuri suplimentare, evaluate de autor, în total, la suma de 461 milioane lei anual. În pofida acestor afirmaţii, remarcăm lipsa unei fundamentări economico-financiare, care s-ar impune la proiectul în cauză.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare, ca parte componentă a unui proiect de lege, care, însă, lipseşte şi de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economică, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți culturale:
Dreptul la învățătură (art. 35 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei este plasat pe site-ul Parlamentului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului. De remarcat că, proiectul Codului educației a fost prezentat de Guvern spre examinare Parlamentului în mod prioritar. Reieșind din prevederile art.43 din Regulamentul Parlamentului, proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare se înscriu de Biroul permanent cu prioritate pe ordinea de zi.

În acest context, proiectul Codului educației a fost examinat și aprobat de Parlament în I lectură la ședința plenară din 11.07.2014, urmînd să fie dezbătut în lectura a II-a la ședințele plenare din 18-19 iulie. Rezumînd cele expuse, menționăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Din multitudinea informaţiilor şi chiar din susținerea proiectului de Cod în Parlament (I lectură) de către ministrul educației, putem conchide că societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, a participat la elaborarea şi examinarea acestuia. Mai mult ca atît, chiar dacă se examinează în mod prioritar de Parlament, din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului (1.07.2014), societatea civilă a avut posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Reieşind din Raportul Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media nr.143 din 9.07.2014, publicat pe pagina web a Parlamentului, pe marginea acestui proiect de lege au fost organizate audieri publice cu reprezentanții direcțiilor municipale și raionale de educație, managerii și profesorii instituțiilor de învățămînt preuniversitar, managerii școlilor profesionale și al colegiilor, agenții economici, rectorii instituțiilor de învățămînt superior, reprezentanții ONG-lor și primari ai localităților.

În contextul celor relatate, considerăm că principiul participării a fost asigurat suficient.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe. Luînd în consideraţie faptul că, proiectul de lege se încadrează organic în sistemul juridic existent al legislației Republicii Moldova, acesta va putea fi supus, conform procedurilor indirecte, controlului legalității, iar în cazul în care în baza acestor prevederi legale vor fi adoptate careva acte, acestea vor putea fi supuse controlului în cadrul contenciosului administrativ.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. Prevederile din proiect dezvoltă normele constituţionale cuprinse în art.35 din Constituţie. Proiectul Codului educației confirmă dreptul la învăţătură, garantat fiecărui cetăţean şi care se realizează prin învăţămîntul general obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi prin cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare. În continuare, prevederile proiectului dezvoltă garanțiile constituționale ce se referă la limba de instruire, gratuitatea învățămîntului, înființarea instituțiilor de învățămînt, autonomia acestora, accesibilitatea învățămîntului, rolul părinților în educația copiilor și alte aspecte ce țin nemijlocit de sistemul educațional național.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Pornind de la prevederile art.53 alin.(1) din Legea privind actele legislative nr.780/2001, Codul este actul legislativ care cuprinde într-un sistem unitar cele mai importante norme dintr-o anumită ramură a dreptului. Sistematizarea complexă a normelor juridice din domeniul învățămîntului într-un singur Cod presupune și corelarea prevederilor acestuia cu legislația corelativă. Ba mai mult chiar, în rezultatul adoptării Codului educației, legislația corelativă va fi adusă în concordanță cu normele înglobate în Cod.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Chiar din art.2 alin.(2) din proiect observăm că la elaborarea acestuia autorul s-a condus de standardele internaționale cuprinse în: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite, Carta Socială Europeană, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC), Convenţia UNESCO privind Lupta Împotriva Discriminării în Domeniul Învăţămîntului, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD), Declaraţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei (CEDAW), Declaraţia Procesului de la Bologna.

În acest context subliniem faptul că, proiectul este raliat la instrumentele internaționale şi are ca scop implementarea acestor standarde internaţionale în domeniul învăţămîntului.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței Curții Constutiționale. Jurisprudenţa Curții Constituţionale este bogată în hotărîri și decizii, prin care Curtea s-a expus asupra domeniului de reglementare a prezentului proiect de act normativ. De remarcat că, sub aspect general, proiectul Codului educației corespunde jurisprudenței Curții Constituționale. Totuși, trebuie să menționăm că unele prevederi din proiect, în modalitatea în care sînt expuse la moment, ar putea contravine constatărilor Curții. Mai detaliat referitor la aceste momente ne vom expune opinia în pct.16 al prezentului raport de expertiză.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale în art.2 garantează dreptul la instruire. În sensul Convenției, nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice. În contextul dat, proiectul Codului educației, la fel, garantează dreptul la educație, fiind în unison cu cerințele Convenției Europene.

Totuși, trebuie de remarcat și faptul că, unele prevederi din proiect, în modalitatea în care au fost abordate de autor, pot aduce atingere altor drepturi protejate de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Mai detaliat, a se vedea pct.16 din prezentul raport de expertiză.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. Proiectul de legea asigură unul din dintre cele mai importante drepturi sociale ale omului - dreptul la învăţătură. Acest drept creează premisele necesare pentru afirmarea plenară a personalităţii şi a demnităţii umane, precum şi pentru dezvoltarea întregii societăţi.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender orientat. Proiectul Codului educației este orientat spre respectarea și garantarea aspectului gender, or, chiar în art.7 lit.f) enumeră în calitate de principiu fundamental pe care se întemeiază educaţia - principiul asigurării egalității de șanse.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

art.2 alin.(2)

(2) Raporturile juridice din sfera educaţiei se reglementează şi de tratatele internaţionale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite, Carta Socială Europeană, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC), Convenţia UNESCO privind Lupta Împotriva Discriminării în Domeniul Învăţămîntului, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD), Declaraţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei (CEDAW), Declaraţia Procesului de la Bologna, precum şi prin alte tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

În art.2 alin.(2) sînt enumerate un șir de acte internaționale ce conțin reglementări din sfera educației, care stau la baza Codului educației. Nu subminăm în nici un fel importanța și rolul acestor intrumente internaționale, însă considerăm inoportun enumerarea în proiect doar a celor mai importante acte internaționale. Lista acestor acte trebuie să fie exhaustivă, lucru ce este dificil de realizat, întrucît Republica Moldova este parte la numeroase acte internaționale din sfera educației și poate deveni parte la alte acte internaționale din domeniul dat.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Optăm pentru inserarea în proiect a formulei generale: „În cazul în care tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii în domeniul educaţiei și științei decît cele prevăzute în prezentul Cod, se aplică dispoziţiile tratatelor internaţionale”.

2

art.3

Articolul 3. Noţiuni de referinţă şi definiţii

În sensul prezentului Cod, noţiunile de bază utilizate în continuare semnifică următoarele:

“…”

Deși proiectul conține un șir impunător de noțiuni de referință și definiții, totuși, autorul, a omis să definească astfel de noțiuni precum: „învățămînt general obligatoriu”, „învățămînt la distanță”, „învățămînt la domiciliu”, „studiu individual”. Aceste expresii le regăsim în tot textul proiectului (art.26 alin.(1), art.28 alin.(1), art.30 alin.(1), art.75, art.123).

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Considerăm necesar de a defini aceste noțiuni în art.3 al proiectului de Cod.

3

art.3

Articolul 3. Noţiuni de referinţă şi definiţii

În sensul prezentului Cod, noţiunile de bază utilizate în continuare semnifică următoarele:

“…”

Autorul definește în art.3 noțiunea de „sistem de educaţie”, însă în textul proiectului utilizează noțiuni ca: „sistemul de învăţămînt” (art.10, art.12, art.41, art.58, art.85, art.107, art.137), „sistemul național de învățămînt” (art.9, art.37), precum și noțiunea de „sistemul naţional de educaţie şi cercetare universitară” (art.137).

Pentru a nu crea confuzii este necesar de utilizat același termen în tot cuprinsul textului proiectului.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Este necesară uniformizarea terminologiei utilizate de autor în proiectul de Cod.

4

art.9 alin.(2)

(2) Statul asigură finanțarea pachetului standard de servicii educaționale pentru învățămîntul preșcolar, primar, gimanzial și liceal, indiferent de forma de proprietate a instituției de învățămînt. Pachetul standard de servicii educaționale pentru învățămîntul general se aprobă de Guvern în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod.

Articolul 9 alin.(2) din proiect conține prevederi ce se referă la dispozițiile finale și tranzitorii ale unui act legislativ.

În conformitate cu art.30 lit.a) și c) din Legea nr.780/2001, dispoziţiile finale şi tranzitorii ale actului legislativ cuprind, de regulă, prevederi referitoare la modalitatea de intrare în vigoare şi de punere în aplicare a noilor reglementări, precum și obligaţia autorităţilor responsabile de a executa actul legislativ, de a lua măsurile şi de a efectua procedurile necesare executării.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Sugerăm autorului revizuirea art.9 alin.(2) în sensul obiecțiilor sus formulate și inserarea în Titlul XIII din proiect în dispoziții finale și tranzitorii următoarea normă: „Pachetul standard de servicii educaționale pentru învățămîntul general, prevăzut în art.9 alin.(2), se aprobă de Guvern în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod”.

5

art.9 alin.(3)

(3) Finanțarea de bază a învățămîntului general se face după principiul “banul urmează elevul”, în baza căruia resursele alocate pentru un elev sau un copil se transferă la instituția de învăţămînt în care acesta învață.

Întrucît principiile fundamentale ale educaţiei sînt expuse în art.7 al proiectului, considerăm oportun ca și principiul formulat în art.9 alin.(3) să fie inserat în art.7.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Sugerăm enumerarea principiului formulat în art.9 alin.(3) în cadrul art.7 din proiect.

6

art.11 alin.(2)

(2) Educaţia urmăreşte formarea următoarelor competenţe-cheie:

c) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;

Este necesar de exclus cuvîntul „matematică”, or reieșind din Legea nr.142 din 07.07.2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I, matematica face parte din științele exacte.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Propunem excluderea cuvîntului „matematică” din art.11 alin.(2) lit.c) din proiect, întrucît aceasta se înglobează în noțiunea largă de „științe”.

7

art.13 alin.(1)

(1) Învăţămîntul obligatoriu începe cu ciclul întîi preșcolar - grupa pregătitoare și se finalizează cu învăţămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic.

Prevederile alin.(1) ale art.13 trebuie de corelat cu prevederile art.12 din proiect, unde este indicat, că nivelul 0 se referă la educația timpurie, cu două cicluri: educația antepreșcolară și învățămîntul preșcolar; nivelul 3 se referă la învățămîntul secundar, ciclul II, compus din: învățămîntul liceal și învățămîntul profesional tehnic secundar; nivelul 4 se referă la învățămîntul profesional tehnic postsecundar; nivelul 5 – învățămîntul profesional tehnic postsecundar nonterțiar.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Reieșind din cerințe tehnicii legslative, pentru a reda precizie și claritate textului normei, precum și de a concretiza nivelul și ciclul învățămîntului profesional-tehnic, este necesar de corelat cu prevederile art.12 din proiect.

8

art.13 alin.(1), alin.(2)

(1) Învăţămîntul obligatoriu începe cu ciclul întîi preșcolar - grupa pregătitoare, și se finalizează cu învăţămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic.

(2) Obligativitatea frecventării învăţămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18 ani.

Autorul propune ca învățămîntul să fie obligatoriu pînă la vîrsta de 18 ani, fiind inclus în învățămîntul obligatoriu învățămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic. În acest context, apar mai multe întrebări, neclarități și posibil neconcordanțe.

În primul rînd, extinzînd învățămîntul obligatoriu asupra învățămîntului liceal sau învăţămîntul profesional tehnic, statul trebuie să asigure condiții pentru accederea tuturor persoanelor la acest nivel de studii. Or, aceste prevederii ale prouiectului contravin normelor art.35 din Constituție, care definește clar obligațiunile pentru a învăța.

În al doilea rînd, stabilind vîrsta de școlarizare obigatorie la 18 ani și încadrarea obligatorie a copiilor în învățămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic, autorul nu a argumentat și nu a prevăzut posibilitatea apariției situațiilor de refuz din partea copiilor de a continua studiile după finisarea învățămîntului gimnazial.

Reieșind din constatările Curții Constituționale în mai multe hotărîri și decizii, dreptul la învăţătură este în acelaşi timp şi o îndatorire, fapt ce explică obligativitatea unor forme de învăţămînt, iar statul este în drept de a decide nivelul pînă la care educaţia este obligatorie. Însă, din logica sensului prevederilor din proiect, în situațiile de refuz a unui copil, va surveni răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale sau vor surveni anumite consecințe, însă în proiect nu sînt indicate nici consecințele, nici răspunderea și nici legislația penală, contravențională și civilă nu conține astfel de norme. În consecință, există riscul ca aceste prevederi incluse în proiect nu vor putea fi aplicate în practică, avînd un caracter mai mult declarativ (normă nefuncțională).

În al treilea rînd, nu este clar și nu sînt reglementate astfel de situații cînd copii merg la școală mai devreme de vîrsta de 7 ani sau alte situații posibile, care duc la aceea ca un copil să finiseze studiile liceale sau profesional tehnice la vîrsta mai mică de 18 ani. Proiectul prevede însă obligativitatea frecventării învățămîntului pînă la vîrsta de 18 ani, ceea ce semnifică, în cazul nostru obligativitatea elevului de a accede la treapta învățămîntului superior. Însă, conform proiectului, învățămîntul superior nu este obligatoriu.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Considerăm necesar de a revizui art.13 din proiect pentru a-i reda claritatea necesară unei norme juridice, a reglementa plenar toate situațiile posibile, ca să fie evitată confuzia la aplicarea Codului în practică precum și pentru a conforma prevederile proiectului cu art.35 din Constituție.

9

art.16 alin.(8)

(8) Notarea elevilor şi studenţilor fără respectarea metodologiilor de evaluare şi a standardelor naţionale constituie abatere disciplinară și se sanctionează potrivit legii.

Autorul omite să concretizeze cine aplică sancțiunea, ori să facă trimitere la legea ce prevede mecanismul sancționării în astfel de situații.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm autorului de a reda clarite normei.

10

art.17 alin.(7)

(7) Recunoaşterea studiilor și a perioadelor de studii, recunoașterea și echivalarea actelor de studii şi a calificărilor este în competența structurii abilitate pentru informarea, recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor.

Deși autorul face referință în mai multe articole din proiect la o structură abilitată pentru informarea, recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor (art.86 alin.(2), art.87 alin.(2), art.91 alin.(8)), nu indică expres care este aceasta. În proiect găsim norme ce prevăd că, Ministerul Educație aprobă metodologia de recunoaştere şi echivalare (art.129 alin.(3)), tot Ministerul organizează procesul de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii, eliberate de instituţiile de învăţămînt din străinătate (art.137 alin.(1) lit.t)), tot el stabilește condițiile de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii obţinute în instituţii de învăţămînt din străinătate (art.147 alin.(5)).

În contextul în care Ministerul Educației este acel organ împuternicit conform proiectului de a elabora metodologia, criteriile, condițiile, precum și organizează întreg procesul de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii, eliberate de instituţiile de învăţămînt din străinătate, este lesne că tot Ministerul Educației ar trebui să fie acea structură abilitată pentru informarea, recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor.

În cazul în care autorul are altă opțiune, acesta trebuie să indice expres și clar în proiect care este această structură sau cel puțin să indice cine o instituie, dacă aceasta va fi înființată ulterior.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă

Autorul urmează să indice expres care este structura abilitată pentru informarea, recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor.

11

art.17

Articolul 17. Actele de studii

Nu sînt prevăzute actele de studii ce se eliberează la finalizarea ciclului de învăţămămt cu certificatul eliberat elevilor cu cerinţe educaţionale special. Actualmente, spre exemplu, există Ordinul ministrului educaţiei nr.330 din 30 aprilie 2014 privind Reglementările şi proceduri specifice privind evaluarea finală şi certificarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale incluşi în instituţiile de învăţămînt general obligatoriu. În conformitate cu pct.21 din Anexa nr.1 al acestui ordin, finalizarea studiilor gimnaziale de către elevii din instituţia de învăţămînt general obligatoriu se va certifica diferenţiat, după cum urmează: a) eliberarea certificatului de studii gimnaziale, serie generală - în cazul elevilor care au studiat conform curriculum-ului general, au fost admişi la examenele de absolvire a gimnaziului şi le-au promovat; c) eliberarea certificatului de studii gimnaziale, serie specifică (ASG/ PEI) - în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale care au studiat în baza planului educaţional individualizat şi au susţinut examenele de absolvire a gimnaziului în condiţii specifice, în baza prezentelor Reglementări.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

În acest context, propunem de a completa lista actelor de studii ce se eliberează la finalizarea ciclului de învăţămămt cu certificatul eliberat elevilor cu cerinţe educaţionale special, cu indicarea că aceste aspecte vor fi detaliate printr-un ordin al ministrului Educației.

12

art.18 alin.(7), (9)

(7) Managementul calității este asigurat:

a) în învăţămîntul general:

- la nivel național - de Ministerul Educației și Inspectoratul Şcolar Naţional;

(9) Inspectoratul Şcolar Naţional este instituţia responsabilă de evaluarea învăţămîntului general, de acreditarea instituţiilor şi de asigurarea calităţii în învăţămîntul general.

Cerințele tehnicii legislative, cît și din punct de vedere al construcției normative, indicarea competențelor unei autorități noi ce va fi creată, trebuie să fie precedată de norme exprese privind instituirea acestei structuri, fondatorul ei, relațiile de subordonare cu acesta, domeniul și aria de activitate, funcțiile, atribuțiile, modalitatea de organizare și funcționare, statele de personal, patrimoniul și sursele de finanțare. Aceste descrieri, chiar și într-o manieră generală, care pot fi dezvoltate ulterior pintr-un act normativ subordonat legii, sînt obligatorii de inserat în textul Codului pentru a reda precize, claritate, transparență normelor din Cod.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm inserarea în textului proiectului a normelor ce se referă la statutul juridic, modalitatea de înființare, organizare și funcționare a Inspectoratului Şcolar Naţional.

13

art.19 alin.(3)

(3) Instituţiile de învăţămînt general poartă răspundere pentru protecţia drepturilor şi pentru securitatea vieţii şi sănătăţii copiilor şi elevilor în timpul aflării acestora în cadrul instituţiei.

Textul normei nu oferă claritate în ceea ce priveste tipul răspunderii pe care o poartă instituțiile de învățămînt: disciplinară, contravențională, penală sau alt tip de răspundere. Lipsa specificării exprese în proiect a tipului răspunderii pentru încalcarea normelor proiectului oferă prevederii de la alin.(3) art.22 un caracter pur declarativ. Mai mult ca atît, legislația în vigoare nu conține careva prevederi în acest sens. În această situatie, urmează a fi propusă completarea Codului contravențional și Codului penal cu prevederi care să permită implementarea cu succes a proiectului Codului educației.

Această obiecție se referă și la art.43 alin.(7) din proiect, în conformitate cu care se interzice publicarea subiectelor examenelor de absolvire a gimnaziului și de bacalaureat pe durata desfășurării acestora. Încălcarea prevederilor prezentului alineat se sancționează conform prevederilor Codului Penal. Însă la moment, Codul penal nu prevede sancționarea unor astfel de infracțiuni.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm redarea clarității prevederilor nominalizate prin prisma obiecțiilor formulate.

14

art.20 alin.(1)

Articolul 20. Înfiinţarea, reorganizarea şi dizolvarea instituţiilor de învăţămînt

(1) Instituţiile publice de educaţie timpurie şi de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar sînt înfiinţate, reorganizate şi dizolvate de către autorităţile administraţiei publice locale, care finanţează instituţiile respective, în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna funcţionare a acestor instituţii, în conformitate cu regulamentele şi standardele aprobate de Ministerul Educației.

Textul expus de autor este unul lacunar și confuz. În textul normei supra este utilizată expresia „autorităţile administraţiei publice locale”, însă nu e specificat dacă e nivelul I sau II. Deși textul ar trebui să indice că înfiinţarea, reorganizarea şi dizolvarea instituţiile publice de educaţie sînt realizate de autorităţile administraţiei publice locale în condițiile legii, autorul indică că acestea sînt înfiinţate, reorganizate şi dizolvate de către autorităţile administraţiei publice locale, care finanţează instituţiile respective, în condiţiile legii.

În modalitatea în care este formulat actualmente acesta, reiese că aceste instituții de învățămînt sînt finanțate de către autorităţile administraţiei publice locale. Însă, chiar autorul, în Titlul XI din prezentul proiect notează că sursa prioritară de finanţare a sistemului de învăţămînt public o constituie transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele administraţiei publice locale, pentru instituţiile de educaţie timpurie şi de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar. În acest context notăm că, educaţia fiind garantată de către stat prin Constituţie, este un domeniu de competenţă exclusivă al statului şi autorităţilor centrale, dar nicidecum responsabilitatea pentru educaţie nu poate fi transferată pe umerii APL, mai ales în condiţiile sistemului de finanţe publice locale actual. De aceea, numai unele atribuţii şi activităţi, în anumite condiţii, pot fi doar delegate autorităţilor locale. Condiţia de bază a delegării fiind – asigurarea APL cu resurse funcţionale, umane şi financiare necesare. În caz contrar, suntem în faţa încălcării principiilor autonomiei locale. Considerăm că, în condiţiile sistemului actual de finanţe publice locale, rolul APL în domeniul educaţiei poate fi doar unul subsidiar – contribuirea în măsura posibilităţilor la activitatea instituţiilor educaţionale. În rest, întreaga responsabilitate privind asigurarea activităţii instituţiilor educaţionale (financiară, managerială etc.) autorităţilor centrale şi subdiviziunilor sale teritoriale.

Referitor la aceste aspecte s-a expus și Curtea Constituțională în mai multe hotărîri și decizii. Astfel, în hotărîrea din 23.05.2013, Curtea a subliniat că, fiind de competenţa exclusivă a statului, domeniul educaţiei nu poate fi descentralizat şi dat în competenţa proprie a autorităţilor administraţiei publice locale. Către administraţia publică locală pot fi delegate, prin lege, doar unele competenţe, cu asigurarea finanţării adecvate a acestora.

Curtea a mai constatat faptul că autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, prin coordonare prealabilă cu Ministerul Educaţiei, vor decide înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de stat de învăţământ preşcolar şi extraşcolar, iar prin coordonare prealabilă cu Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea decid înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de stat de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar. În acest sens, Curtea Constituţională a considerat că, ținînd cont de faptul că unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi nu sunt în măsură să asigure în mod eficient organizarea şi finanţarea învăţămîntului, aceste atribuţii au fost redelegate celor de nivelul al doilea.

Prin urmare, considerăm că textul dat al proiectului urmează să fie ajustat cu conceptul competenţei exclusive a statului asupra educaţiei şi competenţe delegate pentru autorităţile locale de nivelul I și II. Aceleași obiecții le formulăm și la prevederile art.20 alin.(2) din proiect.

În continuare, a doua parte a textului normei, la fel, crează confuzii, neclaritate și contradicții. Reieșind din sensul acestui text, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna funcţionare a acestor instituţii, în conformitate cu regulamentele şi standardele aprobate de Ministerul Educației.

În primul rînd din nou, nu se face diferenţa dintre autorităţile publice locale de nivelul I şi cele de nivelul II. În acest sens, autorităţile publice locale de nivelul I nu au competenţe materiale, funcţionale, financiare de a asigura îndeplinirea acestor norme.

Totodată, dacă este vorba despre autorităţile publice locale de nivelul II, atunci trebuie de specificat expres acest fapt în textul articolului.

În al doilea rînd, se creează impresia acordării formale a competenţelor, deoarece din textul normei reiese dependenţa decizională a APL de Ministerul Educaţiei.

Considerăm că, viabilitatea sistemului de instituţii publice poate fi asigurată doar in comun de toţi actorii interesaţi: APL, autorităţi centrale, finanţatori şi sectorul asociativ.

De asemenea, considerăm că elaborarea standrdelor de calitate trebuie să se facă cu participarea reală a APL şi să fie asigurate capacităţile financiare necesare.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;

Recomandăm revizuirea textului normei, luînd în considerație obiecțiile formulate.

15

art.20 alin.(4)

(4) Instituţiile de învăţămînt private de toate nivelurile pot fi înfiinţate sau reorganizate în modul prevăzut de legislaţia civilă ori pot fi dizolvate, în conformitate cu prevederile unui regulament, elaborat de Ministerul Educației şi aprobat de Guvern.

Nu este clar de ce dizolvarea instituțiilor de învățămînt privat se va efectua în conformitate cu prevederile unui regulament, elaborat de Ministerul Educației și aprobat de Guvern.

Reieșind din prevederile art.180 alin.(1) lit.c), art.183 alin.(1), art.185 alin.(1) Cod civil, instituţia privată de învățămînt este organizaţia necomercială, constituită în baza hotărîrii persoanei fizice sau juridice de drept privat, pentru exercitarea funcțiilor în domeniul învățămîntului, fiind finanţată parţial sau integral de acesta (aceştia).

Conform art.186 alin.(1), alin.(3) lit.j), instituţia privată de învățămînt, în calitate de organizaţie necomercială, acţionează în bază de statut unde este indicat în mod obligatoriu modul de lichidare a organizaţiei.

Totodată, prevederile art.86-100 Cod civil descriu, în detaliu, temeiurile, procedura, modalitățile, efectele juridice, alte aspecte ce țin de lichidarea unei persoane juridice.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Este necesară corelarea normei cu prevederile legislației în vigoare.

16

art.20 alin.(6)

(6) Instituţiile de învăţămînt general publice pot avea statutul de persoană juridică, în condiţile legislaţiei în vigoare.

Expresia „pot avea statut de persoană juridică” este una neclară și confuză. Actualmente, conform prevederilor Codului civil (art.180, art.183), instituţiile de învățămînt sînt persoane juridice.

Norma stabilită de autor stabilește că, instituţiile de învățămînt pot avea și alt statut decît cel de persoană juridică, ceea ce contravine prevederilor legale.

Mai mult decît atît, chiar reieșind din prevederile art.13 alin.(2) din Legea învățămîntului nr.547/1995, instituţiile de învăţămînt sînt persoane juridice.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Norma textului urmează a fi revizuită pentru a corespunde reglementărilor cadrului legal existent.

17

art.26 alin.(1)

(1) Învăţămîntul primar include clasele I-IV şi se organizează ca învăţămînt cu frecvență, de regulă, în prima jumătate a zilei. Pentru persoanele cu dificultăți de învățare cauzate de dizabilități, învățămîntul primar se poate organiza ca învățămînt la distanță, învățămînt la domiciliu, studiu individual.

Utilizarea expresiei „de regulă” indică despre existența unor excepții, fapt ce are o natură potențial vulnerabilă. Cerințele tehnicii și limbajului legislativ impun claritate pentru o normă legală, iar în cazul unor excepții de la regula generală, autorul trebuie să indice expres care sînt aceste excepții.

Totodată, considerăm că părinții ar putea organiza pentru copii proprii învățămîntul la domiciliu pentru copii claselor I-IV, dar nu numai pentru cei cu probleme.

Această obiecție se referă la întreg textul proiectului.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă.

Sugerăm revizuirea conținutului normei și excluderea excepțiilor potențial vulnerabile.

18

art.28 alin.(1)

(1) Învăţămîntul gimnazial este obligatoriu, include clasele V-IX și se organizează ca învăţămînt cu frecvență. Pentru persoanele cu dificultăți de învățare cauzate de dizabilități, învățămîntul gimnazial se poate organiza ca învățămînt la distanță, învățămînt la domiciliu, studiu individual.

Notăm faptul că, deși învățămîntul primar face parte, de asemenea. din învățămîntul general obligatoriu, în art.26 alin.(1) nu se indică expres acest fapt.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

În acest context, considerăm necesar fie de a indica pentru toate expresia „este obligatoriu”, fie a omite pentru toate, călăuzindu-se de norma generală stabilită în art.13 din proiect.

19

art.30 alin.(4)

(4) Învăţămîntul liceal cu frecvenţă redusă (clasele X-XIII) se organizează pentru absolvenţii învăţămîntului gimnazial şi profesional tehnic, angajați pe piața muncii sau care au împlinit 20 de ani, în condițiile stabilite de Ministerul Educației.

Nu este clar de ce anume vîrsta de 20 ani și nici autorul nu argumenteză această opțiune în textul proiectului sau în nota informativă. Indicarea unei vîrste arbitrare este contrară principiilor adoptării unui act legislativ, stabilite în art.4 alin.(3) din Legea nr. 780/2001.

Vulnerabilitate
Prevederi discriminatorii;

Autorul trebuie să redea claritate reglementărilor și finalităților urmărite prin această normă.

20

art.32 alin.(6)

(6) Instituţiile de învăţămînt special, instituţiile de învăţămînt general, şi autorităţile publice responsabile asigură condiţii de ordin ambiental şi oferă servicii educaţionale, în funcţie de necesităţile individuale ale copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv prin facilitarea învăţării caracterelor Braille, limbajului mimico-gestual, formelor alternative de scriere, de comunicare, de orientare şi a aptitudinilor de mobilitate.

Finalitățile urmărite prin această normă sînt îndreptate spre asigurarea condiţiilor și oferirea servicii educaţionale copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Însă, maniera în care această normă este formulată poartă mai mult un caracter vag și declarativ. Autorul pune aceste responsabilități în sarcina autorităților publice, fără să indice care sînt acestea. În cazul în care autorul a avut în vedere și autoritățile publice locale, nu este clar la ce autorități se referă, de nivelul I sau II. Toate acestea trebuie luate în considerație, întrucît poate fi încălcat principiul autonomiei locale şi totodată nu este prevăzut cadrul financiar pentru îndeplinirea acestor competenţe.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Textului normei urmează a fi revizuit ținînd cont de obiecțiile formulate.

21

art.31 - 33

Articolul 31. Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale

Articolul 32. Organizarea învăţămîntului pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale

Articolul 33. Învăţămîntul special

Învăţămîntul special este destinat copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, adică persoanelor cu dificultăţi de învăţare, de comunicare şi interacţiune, senzoriale şi fizice, emoţionale, comportamentale, sociale.

În acest context, considerăm oportun ca învățămîntul special să fie desfăşurat în modul stabilit de Ministerul Educației, prin coordonare cu Ministerul Sănătăţii.

De remarcat că, o astfel de normă este expres stipulată în art.34 alin.(2) ce se referă la învățămîntul la domiciliu.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Recomandăm reviziurea prevederilor proiectului prin prisma propunerii sus-formulate.

22

art.36 alin.(4)

(4) Accesul la activităţile oferite de instituţiile extraşcolare publice, conform Nomenclatorului de servicii educaţionale gratuite, aprobat de Guvern, este liber pentru toţi solicitanţii cu vîrsta cuprinsă între 5 şi 21 de ani, indiferent de sex, rasă, origine etnică, confesiune, dizabilitate şi altele asemenea.

Scopul acestei norme este clar, autorul dorește să asigure accesul la activităţile oferite de instituţiile extraşcolare publice pentru toţi solicitanţii cu vîrsta cuprinsă între 5 şi 21 de ani, fără nici o discriminare. În acest sens, nu era oportun de indicat doar cîteva criterii de nedescriminare „indiferent de sex, rasă, origine etnică, confesiune, dizabilitate și altele asemenea”. Aceastea urmează a fi omise, cu formularea unui text general ce ar garanta respectarea principiului nediscriminării.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem refolmarea textului normei conform variantei indicate mai sus.

23

art.37

Articolul 37. Alternativele educaţionale

Textul articolului este confuz. Acesta urmează a fi racordat la noțiunile de „alternative educaționale” și „instituții de învățămînt alternative”, definite la art.3 din proiect.

Subliniem faptul că, textul nu oferă reglementări privind formele sub care pot fi realizate alternativele educaţionale, care sînt criteriile de înființare și activitate a acestora, forma de organizare, diferențele față de instituțiile de învățămînt, etc.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea textului și redarea clarității necesare unei norme de drept.

24

art.40 alin.(4)

(4) Elevii claselor V-XII sînt asiguraţi cu manuale şcolare în cadrul schemei de închiriere, aprobată de Ministerul Educației.

Textul normei urmează a fi precizat pentru a-i reda claritatea necesară unei norme de drept. Fiind prevăzută modalitatea de închiriere a manualelor școlare de către elevii claselor V-XII, autorul trebuia să indice dacă această schemă se va asigura cu plată sau gratuit. Această specificație reiese și din natura unui contract de locațiune (închiriere), or conform art.875 Cod civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Mai mult ca atît, specificarea caracterului gratuit sau cu plată a închirierii este necesară și prin prisma alin.(5) al art.40 din prezentul proiect, conform căruia elevii din familiile social-vulnerabile beneficiază de facilităţi la închirierea manualelor şcolare, în condiţiile stabilite de Guvern.

Gratuitatea învățămîntului de stat este stipulat cu valoare de principiu în art.35 alin.(4) din Constituție și conține toate elementele asigurării învățămîntului, inclusiv și asigurarea gratuită cu manuale școlare. Considerăm că, luarea cărților cu împrumut și fără plată este soluția legală pentru asigurarea materială și școlirea copiilor.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Prevederi discriminatorii;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul normei urmează a fi precizat pentru a-i reda claritate și a prevedea asigurarea gratuită a copiilor cu manuale școlare prin modalitatea închirierii cărților fără plată.

25

art.41 alin.(2)

(2) Evaluarea în învăţămîntul general se realizează:

a) la nivel naţional – de Ministerul Educației şi alte structuri abilitate;

Nu este clar ce a intuit autorul prin „alte structuri abilitate”. Spre exemplu, în art.18 alin.(7) din proiect, autorul a prevăzut expres că, managementul calității este asigurat:

a) în învăţămîntul general:

- la nivel național - de Ministerul Educației și Inspectoratul Şcolar Naţional;

- la nivel local - de organul local de specialitate în domeniul învățămîntului;

- la nivel instituțional - de managerii instituțiilor de învăţămînt general;

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

În acest context, sugerăm autorului de a concretiza în art.41 alin.(2) care sunt aceste structuri.

Această obiecție se referă și la art.42 din proiect, precum și la întreg textul proiectului.

26

art.43 alin.(6)

(6) Examenele de absolvire a învăţămîntului gimnazial şi liceal se desfăşoară în baza unui regulament, elaborat de entitatea națională cu funcții de evaluare și examinare şi aprobat de Ministerul Educației.

Nu este clar și necesită a fi concretizat care este entitatea națională cu funcții de evaluare și examinare, care dispune de competența de a elabora regulamentul de desfășurare a examenelor de absolvire a învăţămîntului gimnazial şi liceal.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Este necesară reviziurea textului conform obiecției formulate.

27

art.44 alin.(1)

(1) Evaluarea internă a cadrelor didactice din învăţămîntul general se efectuează anual de către conducerea instituţiilor de învăţămînt, în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educației.

Pentru a evita la aplicarea acestei norme în practică apariția interpretărilor diferite, considerăm necesar de a specifica sensul expresiei “se efectuează anual de către conducerea instituţiilor de învăţămînt”.

Acest lucru este necesar întrucît art.48 din proiect stabilește în calitate de organ de conducere a instituției de învățămînt consiliul de administraţie și consiliul profesoral, iar în art.49 stabilește că personalul de conducere al instituţiei de învăţămînt general se compune din director şi directori-adjuncţi.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Se impune claritatea prevederilor din proiect.

28

art.45 alin.(2)

(2) Evaluarea cadrelor de conducere din învăţămîntul general este obligatorie o dată la cinci ani, dar se poate realiza şi mai frecvent.

Expresia utilizată de autor „dar se poate realiza și mai frecvent” este de natură vulnerabilă, întrucît reprezintă o excepție, însă fără ca autorul să specifice în ce cazuri se va aplica, cine va decide acest lucru, termenii și procedura petrecerii unei astfel de evaluări, etc.

Vulnerabilitate
Prevederi discriminatorii;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Sugerăm autorului eliminarea excepțiilor potențial vulnerabile din prezenta normă.

29

art.47

Articolul 47. Structurile de conducere ale organului local de specialitate în învățămînt

(1) Structurile de conducere ale organului local de specialitate includ Consiliul de administraţie, Consiliul consultativ și conducătorul organului local de specialitate.

(2) Consiliul de administrație se constituie prin ordinul conducătorului organului local de specialitate.

(3) Componenţa nominală a Consiliului consultativ se aprobă prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea.

Această normă stabilește structurile de conducere ale organului local de specialitate în învățămînt, care cuprinde Consiliul de administraţie, Consiliul consultativ și conducătorul organului local de specialitate. În continuare indică actul normativ și emitentul acestuia prin care se constituie Consiliul de administrație. Aici notăm că, autorul a omis să reglementeze cine face parte din acest Consiliu de administrație sau cel puțin să indice că, Consiliul de administraţie funcţionează în baza unui Regulament, aprobat prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea.

Totodată, considerăm inoportun ca instituirea Consiliului de administrație să fie dispusă de către conducătorul organului local de specialitate, care, la fel ca și Consiliul de administrație, este o structură de conducere a organului local de specialitate.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă

Propunem revizuirea textului normei în sensul obiecțiilor formulate.

30

art.47 alin.(8)

(8) Directorul instituției de învățămînt general poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea contractului individual de muncă, în condiţiile şi temeiurile prevăzute de legislaţia muncii, precum şi în următoarele cazuri:

a) comiterea încălcărilor financiare;

b) nerespectarea deontologiei profesionale;

c) necorespunderea standardelor în vigoare a managementului promovat;

d) încălcarea drepturilor copiilor, elevilor, angajaţilor şi părinților;

e) acordarea repetată a calificativului „nesatisfăcător” în urma evaluării instituției efectuate de către Inspectoratul Școlar Național.

Aceste prevederi contravin normelor Codului muncii și pot leza drepturile fundamentale ale unui angajat.

Pe cale de consecință, prevederile în cauză pot duce și la încălcarea drepturilor confințite în jurisprudența CtEDO, precum și pot fi contrare jurisprudenței Curții Constituționale.

În conformitate cu temeiurile încetării contractului individual de muncă, stabilite în art.81 alin.(1) lit.a) și b) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor (art.82, 305 şi 310) și la iniţiativa uneia dintre părţi (art.85 şi 86). De remarcat că, temeiurile prevăzute de autor în art.47 alin.(8) nu se regăsesc printre temeiurile stabilite de Codul muncii. În practică, ar putea apărea numeroase cazuri de restabilire a conducătorilor de către instanța de judecată pe acest motiv.

În acest sens, relevante sunt hotărîrile Curţii Constituţionale nr.4/27.01.2000; nr.9/30.03.2004 ş.a. Astfel, Curtea a reţinut necesitatea de respectare a "principiului universal al respectării drepturilor dobîndite în mod licit". Curtea Constituţională a statuat expres că, "Dreptul subiectiv, constituit în baza unei legi anterioare, nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea nouă nu este susceptibilă aplicării unor fapte din trecut, cazurile contrare intrînd în contradicţie cu art.22 din Constituţie. Conform regulii generale, legea nouă poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, îl poate suprima sau îl poate înlocui cu un alt drept, însă legea nouă nu poate desfiinţa modalitatea prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv şi efectele lui.”.

Relevantă, în acest sens, este şi Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.32 din 29 octombrie 1998, care a statuat următoarele: “Efectul legii în timp este ghidat de principiul activităţii legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficienţa deplină din momentul intrării în vigoare şi pînă la abrogarea ei. Legea nu se aplică faptelor săvîrşite înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are caracter retroactiv. Ea dispune numai pentru prezent şi viitor şi nu are efecte juridice pentru trecut. Consacrat expres în art.22 din Constituţie, principiul neretroactivităţii legii urmăreşte protejarea libertăţilor, contribuie la adîncirea securităţii juridice, a certitudinii în raporturile interumane. Principala valoare a ordinii de drept constă în posibilitatea oferită fiecăruia de a-şi conforma comportamentul regulilor dinainte stabilite”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Este necesară revizuirea acestor norme pentru a nu aduce atingere drepturilor legale ale angajaților.

Aceleași obiecții și recomandări le formulăm la art.68 alin.(4) din proiect.

31

art.48 alin.(1)

Articolul 48. Organele de conducere ale instituției

(1) La nivelul instituţiei de învăţămînt general funcţionează:

a) Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţămînt, cu rol de decizie în domeniul administrativ, care este format din: director, un director-adjunct, un reprezentant delegat de administraţia publică locală din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi în care se află instituţia, trei reprezentanţi ai părinţilor, delegaţi de adunarea generală a părinţilor, doi reprezentanţi ai cadrelor didactice, delegaţi de Consilul profesoral și un reprezentant al elevilor, delegat de Consiliul elevilor din instituţie.

Nu este clar cum va funcționa mecanismul instituit de autor ca Adunarea generală a părinţilor să delegheze trei reprezentanţi ai părinţilor în Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţămînt. Doar în acest articol găsim referințe privind o astfel de structură ca Adunarea generală a părinţilor, nefiind reglementat în proiect modalitatea de constituire, organizare, funcționare, obligativitatea sau facultativitatea existenței unei asemenea structuri, statutul juridic al acesteia, înregistrată sau nu oficial, etc. În lipsa unor astfel de reglementări poate fi compromisă funcționalitatea normei cuprinse în art.48 alin.(1) și însăși formarea Consiliului de administraţie al instituţiei de învăţămînt.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă

Recomandăm revizuirea conținutului normei pentru a clarifica mecanismul instituit de autor ca Adunarea generală a părinţilor să delegheze trei reprezentanţi ai părinţilor în Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţămînt.

32

art.48 alin.(2)

(2) Consiliul de administraţie este condus de o altă persoană decît directorul instituţiei de învăţămînt, desemnată de membrii Consiliului prin vot secret.

Modalitatea secretă de a vota persoana ce va conduce Consiliul de administraţie este contrară principiul transparenței, stabilit în art.7 lit.n) din proiect.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă

Sugerăm autorului modalitatea secretă de votare a persoanei ce va conduce Consiliul de administraţie.

33

art.48 alin.(5)

(5) Consiliul de administraţie al instituției de învățămînt general are următoarele competenţe:

e) gestionează resursele financiare provenite din alte surse decît cele bugetare;

Notăm faptul că, Consiliul de administrație nu poate gestiona resursele financiare ale unei instituții de învățămînt, competență ce trebuie să revină managerilor instituțiilor de învățămînt. Consiliul de administrație ar putea interveni ca organ de consultare, de propunere, de avizare, însă nu ca unul de decizie.

Mai mult ca atît, este dificil de imaginat că, managerul va gestiona resursele financiare provenite din surse bugetare, iar Consiliul de administrație pe cele provenite din alte surse decît cele bugetare. Or, încheierea contractelor, semnarea actelor de dispoziție revine în responsabilitatea doar a managerului, iar contabilitatea este unică pentru toată instituția de învățămînt.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă

Sugerăm excluderea respectivei competențe a Consiliului de administrție din norma supra.

34

art.49 alin.(5), (6)

(5) Funcţiile de director şi director-adjunct se ocupă pe bază de concurs, oraganizat şi desfăşurat pe criterii de competenţă profesională şi managerială. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi director-adjunct se aprobă de Ministerul Educației.

(6) Directorul şi directorii-adjuncţi ai instituţiei publice de învăţămînt general sînt numiţi în funcţie pentru o perioadă de 5 ani şi pot exercita funcţia cel mult 2 mandate consecutive. La expirarea perioadei de 5 ani, contractul individual de muncă al conducătorului încetează de drept, funcția devenind vacantă.

Autorul nu indică dacă această normă se va aplica din momentul intrării Codului în vigoare și ce efecte juridice va avea asupra actualilor directori ai instituțiilor de învățămînt, rămîn aceștia în funcție sau e necesar de organizat concursuri în întreaga țară pentru alegerea noilor directori conform noilor reglementări.

De remarcat că, în asemenea situație pot fi afectate drepturile legale ale persoanelor ce ocupă actualmente funcția de director, precum dreptul la muncă, interzicerea descriminării sau garantarea unui drept obținut în mod licit.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Aceste prevederi urmează a fi revizuite și regîndite de autor pentru a le aduce în albia legalității.
Aceleași obiecții și recomandări le formulăm la art.68 alin.(3) din proiect.

35

art.50

Art.50 Numărul de clase şi schema de încadrare

Din textul normei reiese că art.50 se referă doar la instituțiile de învățămînt publice. În acest sens, nu este clar dacă aceste reglementări se referă și la cele private. În conformitate cu art.20 alin.(5) din Cod, instituţiile de învăţămînt private acreditate sînt parte componentă a sistemului de învăţămînt şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentului Cod. Însă, în art.50 se face referire doar la instituțiile de învățămînt publice, fiind indicată expres doar sintagma „publice”, ceea ce ne face să credem că cele private sînt exceptate, lucru inadmisibil.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Considerăm necesar de a completa articolul cu reglementări referitoare la numărul de clase și schema de încadrare pentru instituțiile de învățămînt privat.

36

art.51 alin.(2)

(2) Criteriile şi procedurile de preluare a managementului, în caz de gestionare defectuoasă a instituţiei de învăţămînt general, sînt stabilite Ministerul Educației, în conformitate cu standardele educaţionale în vigoare.

Criteriile şi procedurile de preluare a managementului, în caz de gestionare defectuoasă a instituţiei de învăţămînt general, trebuie să fie specificate expres în Codul educației, care însă pot fi dezvoltate, ulterior, în acte normative subordonate legii. Acest fapt ar fi în unison cu normele constituționale stabilite în art.15 și 102 din Constituție.

Totodată, doar în așa fel va fi respectată și jurisprudența bogată a Curții Constituționale la acest subiect, expusă în hotărîrile nr.7 din 11.02.1999, nr.22 din 18.05.2000, nr.6 din 6.02.2001, nr.21 din 18.04.2002, nr.22 din 28.09.2004.

Mai mult ca atît, stabilirea de către Ministerul Educației a criteriilor şi procedurile de preluare a managementului, în caz de gestionare defectuoasă a instituţiei de învăţămînt general, reprezintă și un conflict de interese. Or, conform art.51 alin.(1) tot Ministerul Educației preia de la autoritatea publică respectivă managementul şi finanţarea aferentă a instituţiei în cauză.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;

Propunem revizuirea normei prin prisma obiecțiilor formulate.

37

art.51 alin.(3)

(3) După preluarea de către Ministerul Educației a managementului instituţiei publice de învăţămînt general, angajatorul va rezilia contractul individual de muncă încheiat cu directorul instituţiei de învăţămînt în cauză.

Reieșind din prevederile acestei norme există pericolul lezării drepturilor directorilor garantate de legislația muncii, Constituție și confirmate de jurisprudența Curții Constituționale.

Mai mult ca atît, privind aceste norme în ansamblul întregului art.51 intervine situații de neconcordanță cu prevederile legislației ce se referă la proprietate. Or, instituțiile de învățămînt în cauză sînt înființate de către autoritățile publice de nivelul al II-lea, care le transmite doar în gestiune anumite bunuri, acestea continuînd să fie în proprietatea unității administrativ teritoriale. Însă, conform proiectului, managementul acestora va fi efectuat de către autoritatea publică centrală, Ministerul Educației.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Norma dată urmează a fi revizuită pentru a nu cauza prejudicii drepturilor garantate de cadrul legal și Constituție.

38

art.53 alin.(1)

Articolul 53. Angajarea personalului didactic

(1) În învățămîntul general, posturile didactice vacante se ocupă prin concurs, organizat la nivelul instituţiei de învățămînt, conform unei metodologii, elaborate şi aprobate de Ministerul Educației. Tinerii specialiști ocupă posturile vacante prin repartizare. La concursul pentru ocuparea unui post didactic poate participa orice candidat care îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare.

Textul „Tinerii specialiști ocupă posturile vacante prin repartizare” este unul neclar. În legislație nu găsim referințe la o astfel de modalitate de angajare „prin repartizare”.

Mai mult ca atît, nu este clar cine efectuează această repartizare, după ce criterii, procedura, actele întocmite în acest sens, etc.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă.

Este necesar de precizat și clarificat modalitatea de angajare „prin repartizare”.

39

art.57 alin.(1)

Articolul 57. Activitatea de mentorat

(1) În învățămîntul general este promovată activitatea de mentorat prin care o persoană cu experienţă, mentorul, oferă sprijin, ajutor şi schimb de experienţă şi cunoştinţe unei alte persoane pentru a-i favoriza dezvoltarea profesională şi achiziţia de competenţe sau cunoştinţe.

Este salutabilă ideea instituirii activității de mentorat în învățămîntul general. O asemenea activitate ar fi bine de instituit și-n alte domenii, spre exemplu, în serviciul public.

Obiecția noastră se referă la caracterul vag al acestei norme, or autorul se limitează doar la indicarea în art.57 alin.(1), că în învățămîntul general este promovată activitatea de mentorat, fără să specifice prin ce anume va fi promovată, care ar fi modalitățile de susținere a mentorilor, stimulării (inclusiv financiare sau alte stimulente), etc.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă

Recomandăm specificarea modalităților de susținere și stimulare a mentorilor.

40

art.60 alin.(2)

(2) Programele de formare profesională se realizează în instituţii de învăţămînt profesional tehnic publice şi private (școli profesionale, colegii și centre de excelență), autorizate provizoriu sau acreditate, în parteneriat cu întreprinderi şi organizaţii, adecvate profilului de instruire.

Autorul face referință la instituţii de învăţămînt profesional tehnic sub formă de „centre de excelență”, însă nici în art.3, ce definește terminii utilizați, nici în art.15 din proiect, ce descrie tipurile instituţiilor de învăţămînt, nu există o astfel de instituție și nu cunoaștem ce reprezintă un „centru de excelență”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Normă lacunară şi deficientă

Recomandăm definirea și specificarea termenului de „centru de excelență”.

41

art.61 alin.(3)

(3) Ca excepţie, în cadrul programelor de formare profesională tehnică secundară într-o meserie cu durata de 1-2 ani, grupele de elevi pot include persoane, care nu au absolvit 9 clase, dar care au atins vîrsta de 16 ani, cu acordul Ministerului Educației.

În primul rînd, orice normă de excepție de la regula generală este cu un grad sporit de pericol și potențial vulnerabilă.

În al doilea rînd, Ministerul Educației, primordial, se ocupă cu elaborarea și promovarea politicilor publice în domeniul educaţiei și nu intră în atribuțiile acestuia exprimarea acordului în situații practice/concrete (în calitate de excepții), or în speță, Ministerul Educației trebuie să se pronunțe asupra includerii în grupele de elevi, în cadrul programelor de formare profesională tehnică secundară într-o meserie cu durata de 1-2 ani, a persoanelor care nu au absolvit 9 clase, dar care au atins vîrsta de 16 ani.

În al treilea rînd, admiterea sau respingerea solicitării de includere a persoanelor care nu au absolvit 9 clase urmează să se petreacă după anumite criterii, care trebuie stipulate expres în lege.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă

Este necesar de a revizui conținutul normei în sensul obiecțiilor sus-menționate.

42

art.62 alin.(6)

(6) Programele de formare profesională postsecundară se finalizează cu susţinerea benevolă a examenului de bacalaureat şi obligatorie a examenului de calificare şi/sau a lucrării de diplomă, cu eliberarea diplomei de studii posecundare, care conferă dreptul de încadrare în cîmpul muncii conform calificării obţinute.

Din cuprinsul acestei norme reiese că doar deținerea diplomei de studii posecundare îi oferă titularului acesteia dreptul de încadrare în cîmpul muncii și va putea activa doar în conform calificării obţinute. Această prevedere este una lacunară și poate aduce atingere drepturilor personale garantate de Constituție și legi.

Notăm că, titularul unei diplomei de studii posecundare cu o anumită calificare poate fi încadrată și într-o altă muncă, care nu ține de calificarea obținută. Mai mult ca atît, chiar și în cazul neobținerii unei diplome de studii posecundare, acesta se poate încadra în muncă, în baza unor altor aptitudini și la înțelegerea mutuală cu un potențial angajator.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Se impune revizuirea normei prin prisma obiecțiilor formulate.

43

art.68 alin.(5), (6)

(5) Organele administrative şi consultative ale instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic sînt: Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral şi Consiliul metodico-ştiinţific al instituţiei de învăţămînt respective.

(6) Atribuţiile organelor administrative şi consultative sînt stabilite în actele normative elaborate de Ministerul Educației şi în regulamentele instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic.

Potrivit cerințelor tehnicii legislative, cît și din punct de vedere al construcției normative, indicarea competențelor unui organ nou, ce va fi creat, trebuie să fie precedată de norme exprese privind instituirea acestei structuri, fondatorul/ii ei, relațiile cu acesta, domeniul și ara de activitate, funcțiile, atribuțiile, modalitatea de organizare și funcționare, etc. Aceste descrieri, chiar și într-o manieră generală, care pot fi dezvoltate ulterior pintr-un act normativ subordonat legii, act normativ elaborat de Ministerul Educației și regulamentele instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, sînt obligatorii de inserat în textul Codului pentru a reda precizie, claritate, transparență normelor din Cod.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm inserarea în textului proiectului de Cod a acestor prevederi despre organele administrative şi consultative ale instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic.

44

art.73 alin.(2)

(2) Învățămîntul superior este structurat pe trei cicluri:

c) ciclul III – studii superioare de Doctorat (nivelul 8 ISCED ).

În contextul în care ciclul III se referă la studiile superioare de Doctorat, se impune modificarea Codului nr.259/2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, care trebuie adus în concordanță cu prevederile Codului educației.

Această necesitate reiese și din cerințele Legii privind actele legislative nr.780/2001, or conform art.23, dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ trebuie să cuprindă lista actelor condiţionate ce necesită a fi elaborate sau revizuite în legătură cu adoptarea actului legislativ.

Obiecția dată se referă la toate prevederile prezentului proiect, care reglementează studiile superioare de Doctorat.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Este necesar de racordat prevederile legislației corelative la reglementările cuprinse în proiect.

45

art.73 alin.(3)

(3) În cadrul studiilor de doctorat și postdoctorat se realizează activități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Includerea acestor prevederi, precum și altor prevederi care reglementează activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul studiilor de doctorat și postdoctorat, cuprinse în întreg textul proiectului, impune imperios modificarea Codului nr.259/2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, pentru a-l aduce în conformitate cu Codul Educației.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Este necesar de racordat prevederile legislației corelative la reglementările cuprinse în proiect.

46

art.76 alin.(5)

Instituțiile de învățămînt în domeniile milităriei, al securității și ordinei publice dispun de autonomie universitară în limitele reglementate de cadrul normativ al acestor autorități.

Expresia „în limitele reglementate de cadrul normativ al acestor autorități” este una confuză. Nu este clar ce a avut în vedere autorul prin sintagma „autorități”. Dacă e vorba de autoritățile administrației publice centrale de resort, așa cum reiese din alte prevederi ale proiectului, era firesc să fie indicat expres acest lucru și să fie utilizată anume această formulare a textului normei.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Sugerăm revizuirea textului pentru a-i reda claritate.

47

art.82 alin.(2)

(2) Planul de admitere în învăţămîntul superior cu finanţare de la bugetul de stat se aprobă de Guvern.

Pentru a reda claritate acestor reglementări este necesar ca autorul să precizeze dacă acestea se referă doar la instituțiile de învățămînt publice sau și la cele private. În caz contrar obținem situația cînt în instituțiile de învățămînt private nu vor exista limite a numărului de studenți la admitere.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Este necesar de specificat dacă aceste prevederi se referă și la instituțiile de învățămînt private.

48

art.84 alin.(2)

(2) Durata unui semestru constituie în medie 15 săptămîni de contact direct cu studenţii.

Expresia „contact direct cu studenţii” este o expresie neclară, plus că aceasta nu se utilizează în limbajul tehnico-legislativ, din care considerente recomandăm revizuirea acesteia de către autor.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunm revizuirea expresiei sus-menționate.

49

art.99

Articolul 99. Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor

Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor de învățămînt superior este format din Senat, Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, Consiliul ştiinţific, Consiliul facultăţii, Consiliul de administraţie şi Rectorul.

Din textul normei nu este clar dacă sistemul organelor de conducere ale instituțiilor de învățămînt superior este obligatoriu și pentru instituțiile de învățămînt private. În caz că se referă și la acestea este necesar de a specifica expres în proiectul Codului.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Urmează a fi specificat dacă aceste norme se referă și la instituțiile private.

50

art.100 alin.(1)

Articolul 100. Senatul instituției

(1) Senatul instituţiei de învăţămînt superior reprezintă organul colectiv suprem de conducere, format din personal ştiinţifico-didactic şi nedidactic, ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic al facultăţilor, departamentelor, centrelor ştiinţifice, din studenţi, aleşi de formaţiunile academice şi asociaţiile studenţeşti, din reprezentanţi ai organelor sindicale, în conformitate cu regulamentul instituţional, elaborat în baza unui regulament-cadru aprobat de Ministerul Educației.

Autorul nu specifică expres dacă în componența Senatului instituției de învățămînt superior face parte și persoane din oficiu. Însă, reieșind chiar din art.100 alin.(4) din proiect, rectorul este președintele Senatului, adică rectorul este membru din oficiu al Senatului. Norma trebuie să fie clară.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă.

Autorul urmează să specifice expres persoanele ce vor face parte din oficiu în componența Senatului instituției de învățămînt superior.

51

art.101 alin.(6)

Articolul 101. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională

(6) Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională se constituie din nouă membri, după cum urmează:

a) trei membri nominalizați: de Ministerul Educației – un membru, de Ministerul Finanţelor – un membru, de ministerul de resort – un membru; membrii desemnați nu pot avea calitatea de salariat în cadrul ministerelor respective;

Această normă nu clarifică dacă se referă și la instituțiile de învățămînt private, or este inacceptabil ca în Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională a unei instituții private, care reprezintă unul din organele de conducere a instituției de învățămînt superior, să fie compus din reprezentanți ai Ministerului Educației, Ministerului Finanțelor, alte ministere de resort.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Aceste prevederi urmează a fi revizuite și clarificate de către autor.

52

art.103

Articolul 103. Administrarea patrimoniului

Acest articol are ca obiect de reglementare administrarea patrimoniului instituţiilor de învăţămînt superior publice şi private. Notăm existența unui șir întreg de reglementări cuprinse în acest articol care contravin legislației în vigoare, în speță Codului civil, Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121/2007, Legii nr.523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, Legii nr.91 din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, etc. Or, instituțiile de învățămînt publice activează pe baza proprietății unităților administrativ teritoriale, instituțiile fiind doar gestionari ai acestei proprietăți.

Mai mult ca atît, conform prevederilor legislației, circuitul civil al bunurilor din domeniul public al proprietății publice este interzis și nici chiar proprietarul lor (fondatorul instituției de învățămînt) nu le poate înstrăina.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Pentru a exclude aceste discrepanțe recomandăm autorului formularea unui text general prin care administrarea patrimoniului instituţiilor de învăţămînt superior publice şi private se va face în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

53

art.105

Articolul 105. Consiliul de etică și management

(6) Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării de către Consiliul de etică și management instituția de învățămînt superior, nu ia măsuri de corectare a abaterilor de la obligațiile de responsabilitate, fondatorul aplică, în termen de maximum 4 luni de la data constatării abaterii, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) propune Adunării generale a cadrelor didactice şi de cercetare titulare şi a reprezentanţilor studenţilor din Senat şi din consiliile facultăţilor revocarea din funcție a rectorului;

b) reduce sau sistează finanțarea de la bugetul de stat;

c) inițiază procedura de reorganizare sau lichidare a instituției de învățămînt superior în cauză.

Aceste prevederi urmează a fi aduse în concordanță cu prevederile Codului muncii referitor la termenii de aplicare a unor sancțiuni disciplinare, precum și cu prevederile Codului civil, or, Consiliul de etică și management nu poate iniția procedura de reorganizare sau lichidare a instituției de învățămînt superior private.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Este necesară revizuirea normelor și aducerea lor în corespundere cu legislația în vigoare.

54

art.112 alin.(9)

(9) Membrii Consiliului de conducere sînt selectaţi prin concurs deschis, jurizat internaţional, din rîndul tuturor celor interesaţi, pentru un mandat de 4 ani, și sînt realeși o singură dată. Concursul este organizat de membrii Consiliului de conducere.

Procedura de alegere a membrilor Consiliului de conducere a Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învatamîntul Profesional este una neclară și confuză. Din textul normei reiese că, membrii Consiliului de conducere organizeaza un concurs în care se aleg singuri pe ei sau colegii, cu care urmează să activeze.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă

Pentru a evita acest conflict de interese, recomandăm autorului revizuirea procedurii respective.

55

art.112 alin.(10)

(10) La fiecare patru ani sînt aleşi 8 noi membri ai Consiliului de conducere.

Din textul normei nu este clar care vor fi acești 8 noi membri din totalul de membri, care vor fi realeși.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă

Norma trebuie să fie clară și să prevadă toate aceste aspecte.

56

art.118 alin.(1)

Articolul 118. Învăţămîntul superior medical şi farmaceutic

(1) Învăţămîntul superior medical şi farmaceutic se realizează în instituţii de învăţămînt acreditate sau autorizate provizoriu, prin studii superioare integrate de specialitate şi studii de rezidenţiat şi formare profesională medicală continuă.

Pentru precizia normei de drept autorul urmează să specifice dacă aceste reglementări se referă sau nu la instituțiile de învățămînt private. De remarcat că, statul, prin lege, are opțiunea de a acorda, în caz că consideră oportun, dreptul de pregătire a cadrelor în diferite domenii (medical, farmaceutic) şi instituţiilor de învăţământ superior private.

În acest sens sînt relevante și hotărîrile/deciziile Curții Constituționale (Decizia nr.16 din 07.11.2013, Decizia nr.7 din 4 iulie 2013, Hotărârea nr.6 din 3 mai 2012).

Aceleași remarci se referă și la reglementările art.119 din proiect.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea normelor pentru a specifica dacă aceste reglementări se referă sau nu la instituțiile de învățămînt private.

57

art.127 alin.(2)

(2) Centrele de ghidare în carieră a elevilor şi studenţilor pot fi înființate de autorităţile administraţiei publice locale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituţiile de învăţămînt, organizaţiile nonguvernamentale, precum şi de prestatori privaţi.

Reiterăm lipsa specificării nivelului autorităţilor administraţiei publice locale care pot înființa Centre de ghidare în carieră a elevilor şi studenţilor.

Reiterăm obiecțiile formulate la subpunctul 14 al pct.16 din prezentul raport de expertiză.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

58

art.138 alin.(1)

Articolul 138. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul educaţiei

(1) Autorităţile administraţiei publice locale de cele două niveluri, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, au următoarele atribuţii:

”…..”

Formularea generală a art.138 ne împiedică să stabilim cu exactitate care atribuţii din cele enumartate în art.138 şi cărui nivel de APL le aparţin.

În acest context reieterăm obiecțiile formulate în subpunctul 14 din pct.16 al raportului de expertiză.

Totodată, subliniem faptul că, atribuirea unor competenţe confuze, improprii şi excesive, precum și lipsa capacităților instituționale, funcționale și financiare ale APL, duce la imposibilitatea autorităţilor publice locale de a-şi îndeplini atribuţiile conferite prin lege.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

59

art.142 alin.(3)

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Recomandăm revizuirea textului normei, luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

60

art.142 alin.(4)

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm excluderea acestei norme din proiect.

61

art.142 alin.(5)

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

62

art.143 alin.(4)

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă lacunară şi deficientă.

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

63

art.148 alin.(1)

Articolul 148.

(1) Prezentul Cod intră în vigoare la începutul anului de studii din anul publicării, cu excepţia:

”…….”

Reieșind din prevederile legislației în vigoare, o lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, ori la data prevăzută în textul ei, dar care nu poate precede data publicării legii. În acest context, se impune revizuirea textului art.148 din proiect pentru a stabili expres data intrării în vigoare a Codului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.

64

art.149

Articolul 149.

Acest articol se referă la încetarea contractelor individuale de muncă ale directorilor instituțiilor publice de învățămînt și organizarea concursurilor de ocuparea a acestor funcții devenite vacante. În acest context, reiterăm obiecțiile formulate la subpunctul 30 din pct.16 al prezentului raport.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Este necesară revizuirea acestor norme pentru a nu aduce atingere drepturilor legale ale angajaților.

65

art.150

Articolul 150.

La data intrării în vigoare a prezentului Cod, se abrogă Legea învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 62–63, art. 692), cu modificările şi completările ulterioare.

În acest articol este necesar de indicat că se abrogă și Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt în Republica Moldova nr.1257/1997, Legea privind aprobarea Regulamentului de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt în Republica Moldova nr.423/1999.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm revizuirea textului normei luînd în considerație obiecțiile de mai sus.




Concluzii

Acest proiect al Codului Educației reprezintă un pas înainte pentru Republica Moldova, întrucît constituie actul normativ de bază în domeniul învățămîntului de toate nivelurile, care reglementează funcționarea și raporturile juridice din sistemul educațional național.

Prevederile din proiect dezvoltă normele constituţionale cuprinse în art.35 din Constituţie, fiind garantat fiecărui cetăţean dreptul la învăţătură și alte garanții constituționale, ce se referă la limba de educare, gratuitatea învățămîntului, înființarea instituțiilor de învățămînt, autonomia acestora, accesibilitatea învățămîntului, rolul părinților în educația copiilor și alte aspecte ce țin nemijlocit de sistemul educațional național.

Subliniem faptul că, proiectul are ca scop implementarea standardelor internaţionale în învăţămînt şi acordă prioritate normelor stabilite în instrumentele internaționale.

Notăm, că proiectul Codului educației este orientat spre respectarea și garantarea aspectului gender, punînd la baza educației principiul asigurării egalității de șanse.

Sistematizarea complexă a normelor juridice din domeniul învățămîntului într-un singur Cod presupune și corelarea prevederilor acestuia cu legislația corelativă, cît şi aducerea în concordanţă a legislației cu normele inserate în Cod. Sub acest aspect notăm, că un şir de prevederi din proiect contravin legislaţiei civile (organizarea, funcţionarea, lichidarea instituţiilor de învăţămînt private), legislaţiei muncii (încetarea raporturilor de muncă cu directorii instituţiilor de învăţămînt), legislaţiei ce reglementează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (regimul proprietăţii publice, circuitul civil al proprietăţii publice) şi, drept consecinţă, se impune revizuirea acestor norme din Cod.

Jurisprudența Curții Constituționale este bogată în hotărîri și decizii în domeniul învățămîntului şi în alte domenii conexe reglementărilor cuprinse în prezentul proiect. Unele prevederi din proiect, în modalitatea în care sînt expuse la moment, ar putea contravine constatărilor Curții Constituționale. În acest sens subliniem normele care prevăd încetarea contractelor individuale de muncă cu directorii instituţiilor de învăţămînt, acordarea către autorităţile publice locale a competenţelor improprii acestora şi fără acoperire financiară, etc.

Proiectul Codului educației, garantînd dreptul la educație, este în unison cu cerințele Convenției Europene, care prin Protocolul său adițional, art.2, garantează dreptul la instruire. Totuși, trebuie de remarcat și faptul că, unele prevederi din proiect, în modalitatea în care au fost abordate de autor, pot aduce atingere altor drepturi protejate de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, din care considerente urmează a fi excluse din proiect.

Rezumînd cele expuse și constate în prezentul raport de expertiză, proiectul Codului educației conține carențe de ordin conceptual, de ordin tehnico-legislativ, precum și prevederi lacunare, confuze, contradictorii, discriminatorii. Toate acestea va face dificilă aplicarea eficientă a acestui Cod în practică.

În acest context, Codul Educaţiei urmează a fi revizuit de autor, cu luarea în considerare a obiecţiilor şi recomandărilor formulate în prezentul raport de expertiză, şi, doar ulterior poate fi supus procedurilor de dezbatere şi adoptare în cadrul lecturii a II-a a Parlamentului. Or, adoptarea acestui Cod în grabă, în regim prioritar de către Parlament, va afecta calitatea normelor viitorului Cod al Educaţiei.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei