Nimic nu este mai respingator pentru o democratie decat inchiderea unei persoane sau incarcerarea ei din motiv ca nu este populara. In aceasta consta adevarata testare a civilizatiei. Winston Churchill

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

04 Iulie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru completarea articolului 22 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar

(înregistrat în Parlament cu numărul 227 din 13 Iunie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității Proiectului Legii pentru completarea articolului 22 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Adunarea Populară a UTA Gagauzia, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Reieșind din conținutul proiectului de lege, scopul acestuia este de a insera o normă în Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr.847/1996, prin care cel puțin 5% din totalul creditelor aprobate anual de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale unităților administrativ teritoriale să fie alocate pentru UTA Găgăuzia.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Deşi autorul, în nota informativă, subliniază finalităţile urmărite la elaborarea proiectului, totuşi, nota informativă nu conţine o argumentare suficientă a promovării acestui proiect de lege. Totodată, nota informativă nu conține toate elementele unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, în mod obligatoriu Guvernului, autorităţilor publice locale, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

La fel, principiul enunțat la art.3 lit.g) din Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006, presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sînt legate de procesul descentralizării administrative.

Plus la aceasta, acest proiect de lege nu a fost consultat nici cu grupul de lucru referitor la problemele privind statutul special al autonomiei găgăuze, creat printr-o dispoziţie a şefului Legislativului, Igor Corman. În sarcina acestui grup de lucru este pusă evaluarea gradului de aplicare a prevederilor constituționale ce țin de statutul special de autonomie și să examineze compatibilitatea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, inclusiv compatibilitatea legislației conexe. De asemenea, grupul de lucru va analiza relaţiile dintre autorităţile de la Chişinău şi cele din Comrat şi va veni cu propuneri întru îmbunătăţirea acestora.

Conform prevederilor art.22 alin.(5) din Legea privind actele legislative nr.780/2001 urma să fie efectuată o expertiza financiară pentru a stabili:
a) coordonarea proiectului cu legislaţia financiară în vigoare;
b) evaluarea cheltuielilor financiare pentru realizarea noilor reglementări;
c) semnalarea deficienţelor financiare şi prognozarea consecinţelor financiare negative ale proiectului.

Totodată, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate.

Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară, însă acest lucru era necesar, deoarece proiectul presupune cheltuieli financiare majore.

Oferirea UTA Găgăuziei a cel puțin 5% din totalul creditelor aprobate anual de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale unităților administrativ teritoriale, implică amendarea legii bugetare anuale, cu stabilirea obligatorie a surselor de finanțare. Însă, proiectul dat de lege nu prevede sursa provenienței mijloacelor financiare suplimentare pentru UTA Găgăuzia.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare (argumentate), ca parte componentă a unui proiect de lege, de care, însă subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economică argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare şi interesului public.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă şi documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor şi altor autorităţi de specialitate; avizul Guvernului; opinia autorităților publice locale; avizul Centrului Naţional Anticorupţie; expertiza financiară a proiectului; fundamentarea economico-financiară; Declaraţia de compatibilitate a proiectului cu legislaţia UE; Tabelul de concordanţă a consultărilor cu societatea civilă, etc., sunt tot atît de importante ca şi proiectul de lege, pentru ca societatea şi deputaţii să cunoască domeniul propus reglementărilor şi să ia o decizie în cunoştinţă de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul de a nu fi discriminat (art. 16 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată insuficient. Pînă la înregistrarea acestui proiect de lege în Parlament nu cunoaștem dacă autorul a respectat principiul transparenței. Lipsa unei sinteze a recomandărilor recepționate de la societatea civilă, ce trebuia să fie anexată la dosarul de însoțire a proiectului de lege, denotă fie pasivitatea societății civile, fie nerespectarea de către autor a cerințelor legale referitor la transparența decizională.

La etapa actuală a procesului decizional, proiectul de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului. În contextul în care proiectul de lege a fost înregistrat pe data de 13.06.2014 şi pînă în prezent nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conţinutului documentului.

Totodată, este de menţionat că, lipsa unui şir de documente importante la proiectul de lege, cum ar fi avizele Guvernului, autorităţilor publice locale, rezultatele consultaţiilor publice, Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate etc., face ca accesul la informaţie să fie limitat şi, prin urmare, aduce atingere dreptului persoanelor la informare corectă.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Reieşind din prevederile art.7 din Legea privind transparenţa în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, putem conchide că societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare
stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional. Din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia şi de a face recomandări.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ nu este conform Constituției. Reieșind din cuprinsul art.131 alin.(4) din Constituție, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern. În speță, autorul nu a solicitat și nici nu este anexat la dosarul proiectului de lege acceptul Guvernului.

Plus la aceasta, conform art.131 alin.(6), nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În cazul nostru, autorul nu a prevăzut sursa de finanțare, ba chiar mai mult, acesta nici nu estimează survenirea unor cheltuieli financiare în rezultatul adoptării prezentului proiect de lege.

Pornind de la prevederile art.130 alin.(1) din Constituție, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege. Legea nr.847 din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar prevede în art.20 că cheltuielile pentru investiţiile capitale şi alte cheltuieli de investiţii, care se finanţează potrivit legislaţiei din bugetul de stat, se fixează în propunerea de buget în baza devizului de cheltuieli, elaborat de autoritatea publică. Această propunere este înaintată Ministerului Finanțelor, care examinează fiecare investiţie sau achiziţie propusă. Procesul bugetar continuă cu aprobarea proiectului legii bugetare anuale de către Guvern și, ulterior, de Parlament.

Întru stabilirea unui cadru regulator a procesului de selectare, alocare și gestionare a investițiilor capitale pentru autorităţile locale, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19.12.2013 cu privire la investiţiile capitale publice, ce cuprinde în Anexa nr.3 și Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice. În pct.7 din Anexa nr.3 sînt stabilite principiile în baza cărora proiectele de investiţii capitale finanţate de la buget se planifică, se aprobă şi se gestionează. Aceste principii sînt:

a) principiul planificării strategice, care prevede că propunerile de proiecte de investiţii capitale se supun unui proces de prioritizare din punctul de vedere al impactului asupra priorităţilor de politici şi obiectivelor stabilite în documente de planificare strategică pe termen mediu;

b) principiul performanţei, care presupune că alocarea resurselor pentru proiectele de investiţii capitale şi rapoartele de implementare a acestora se fundamentează pe performanţă;

c) principiul raportului cost-calitate – beneficiarii de proiect trebuie să asigure utilizarea resurselor bugetare în mod econom, eficient şi eficace, asigurînd un nivel înalt al raportului cost-calitate;

d) principiul sustenabilităţii, care presupune că în procesul de planificare şi aprobare a proiectelor de investiţii capitale se ţine cont şi de costurile de funcţionare şi de întreţinere ulterioară după finalizarea acestora;

e) principiul realismului, care presupune că la planificarea proiectelor de investiţii capitale se ţine cont de disponibilitatea resurselor bugetare şi de capacitatea de implementare a proiectului.

În continuare, Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice stabilește, în pct.9, etapele pe care le parcurge orice proiect de investiţii capitale:

a) identificarea proiectului şi evaluarea preliminară;
b) pregătirea documentaţiei de proiect;
c) examinarea şi aprobarea finanţării;
d) implementarea şi monitorizarea;
e) evaluarea finală (post-implementare).

Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013 cuprinde Regulamentul cu privire la activitatea Grupului de lucru pentru investiţii capitale publice.
Reieșind din pct.2 al acestui Regulament, grupul de lucru este responsabil de examinarea şi confirmarea eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale pentru a fi incluse în buget, precum şi de monitorizarea generală a programului de investiţii capitale publice. De remarcat că, grupul de lucru este un organ colegial, format din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale interesate, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor asociative ale autorităţilor publice locale şi ai societăţii civile (pct.4).

Deci, din cuprinsul acestor prevederi legale observăm că, actualmente, este instituit un mecanism transparent şi eficient de pregătire, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare a proiectelor de investiţii capitale finanţate de la bugetul public naţional. Acest mecanism are la baza un șir de principii edificatoare, se axează pe anumite etape și criterii bine stabilite, unde analiza cost-beneficiu la selectarea proiectelor investiţionale, care vor fi finanţate, reprezintă o normă imperativă. Prin prisma acestor reglementări, argumentele ce stau la baza înaintării prezentului proiect de lege sînt neîntemeiate, iar din punct de vedere conceptual acest proiect de lege nu poate fi acceptat de Legiuitor.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ nu este conform legislației corelative. Din punct de vedere conceptual, acest proiect de lege deviază de la mecanismul de pregătire, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare a proiectelor de investiţii capitale finanţate de la bugetul public naţional, stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013 cu privire la investiţiile capitale publice. Practic, autorul propune e normă derogatorie, o excepție în favoarea UTA Găgăuziei și discriminatorie în raport cu celelalte unități administrativ teritoriale ale Republicii Moldova. Acest proiect de lege vine să distorsioneze întreg sistemul de funcționare a statului Republica Moldova, coraportul autorităților publice centrale cu autoritățile publice locale, avînd un caracter vădit discriminatoriu, promovînd interesul regional în detrimentul interesului național.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ nu este conform standardelor internaționale. Autorul nu face referire în nota informativă dacă prevederile acestuia corespund standardelor internaţionale şi nici nu aduce exemple din practica altor state referitor la domeniul reglementat de prezentul proiect de lege. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

În contextul în care conceptual acest proiect de lege este contrar Constituției Republicii Moldova, cît și legislației corelative, nu putem vorbi despre corespunderea proiectului cu standardele internaționale, ori acest proiect deviază chiar de la standardele naționale.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. După cum am constatat în prezentul raport de expertiză, implementarea proiectului presupune cheltuieli financiare, însă autorul nu prevede sursele de proveniență și nici nu efectuează o analiză economico-financiară în acest sens. Acest fapt contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Referitor la acest aspect, Hotărîrea Curții Constituționale nr. 5 din 18.02.2011 notează:
"Astfel, Curtea Constituţională a apreciat că, în sensul art.131 alin.(4) din Constituţie, orice amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, este necesar să fie considerat ca o modificare, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, prevăzute în legea anuală a bugetului, şi astfel de amendament poate fi adoptat numai după ce a fost acceptat de Guvern.

Conform art.131 alin.(6) din Constituţie, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Această normă instituie regula strictă privind legiferarea cheltuielilor bugetare doar cu condiţia identificării surselor de finanţare şi este valabilă pentru toate categoriile de bugete. În interpretarea prevederii art.131 alin.(4) din Constituţie Curtea a relevat că aceasta indirect va fi coroborată cu normele Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847- XIII din 24.05.1997, potrivit căreia procedura de elaborare şi adoptare de către Parlament a legii bugetare anuale face obiectul exclusiv al acestei legi (art.15 alin.(1).

Potrivit art.11 alin.(5) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1997, după adoptarea legii bugetare anuale nici un proiect de lege, altul decît privind modificări la legea bugetară anuală, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament, dacă acesta nu include sursa reală de acoperire a pierderilor, în scopul menţinerii nivelului deficitului bugetar stabilit; nici o lege, alta decît privind modificări la legea bugetară anuală, care prevede reducerea excedentului bugetului de stat aprobat sau majorarea deficitului bugetului de stat aprobat, nu poate fi adoptată.

Curtea Constituţională, în calitate de garant al realizării principiului separaţiei puterilor, statuat în art.6 din Constituţie, în conformitate cu art.134 alin.(3) din Constituţie, are obligaţia de a declara neconstituţională orice abatere de la acest principiu.".


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. Nu au fost identificate careva cauze ce au făcut obiectul sesizării la CtEDO referitor la raporturile reglementate de prezentul proiect de lege şi nici Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului nu conține norme în acest sens.

Totuşi, aplicarea în practică a prevederilor proiectului în cauză poate duce la apariția situațiilor de încălcare a drepturilor consacrate în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în mod special la interzicerea discriminării de orice natură (art.14 CEDO şi art.1 din protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale).

În speță, oferind UTA Găgăuziei 5% din totalul alocațiilor pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale unităților administrativ teritoriale, fără a ține cont de principiile și criteriile stabilite în Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013 cu privire la investiţiile capitale publice, vor fi discriminate celelalte unități administrativ teritoriale, care la fel au nevoie de investiţii capitale, finanţate din contul bugetului public naţional.

În consecință, vor fi reduse mijloacele financiare ale altor unități administrativ-teritoriale pentru proiectele de investiţii capitale, fapt ce va genera litigii de judecată privind executarea obligațiilor contractuale cu întreprinzătorii deja contractați sau alte genuri de litigii de judecată privind recunoaşterea drepturilor legale, repararea prejudiciilor cauzate, contestarea actelor APL, etc.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ incalcă drepturile/libertățile. După cum reiese din analiza efectuată în acest raport de expertiză, realizarea prevederilor cuprinse în proiectul de lege vor avea un impact negativ asupra statului Republica Moldova, unităților administrativ teritoriale, agenților economici, cît și asupra populaţiei. Or, cetățenii Republicii Moldova sînt beneficiarii finali ai proiectelor de investiţii capitale, ce necesită a fi finanțate pe întreg teritoriul țării. În contextul suplinirii mijloacelor financiare pentru UTA Găgăuzia, vor fi diminuate mijloacele financiare pentru celelalte unități administrativ teritoriale. Acest fapt reprezintă o discriminare în raport cu toate unitățile administrativ teritoriale ale Republicii Moldova și implicit reprezintă o discriminare a întregii populații din aceste UAT. Promovarea unui interes regional în detrimentul interesului național constituie pericole pentru apariția fenomenelor de corupție și separatism, de destabilizare a situației sociale, economice, politice din țară, de perturbare a întregului sistem de funcționare a administrației publice centrale și locale.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru.




Concluzii

Din punct de vedere conceptual și reieșind din conținutul proiectului de lege, acesta contravine Constituției Republicii Moldova, legislației corelative, sistemului și principiilor de funcționare a statului Republica Moldova.

Autorul proiectului de lege argumentează prin numărul procentual a populației găgăuze și suprafața teritorială a UTA Găgăuzia necesitatea de a schimba modul de finanțare a cheltuielilor de capital ale unităților administrativ teritoriale, pentru ca 5% din totalul mijloacelor aprobate în acest sens în legea bugetară anuală, să fie folosite pentru UTA Găgăuzia. Însă, finanțarea proiectelor de investiţii capitale se face nu după numărul populației unei unități administrativ-teritoriale sau suprafața acesteia, dar după alte criterii și principii, stabilite expres în Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013 cu privire la investiţiile capitale publice, unde analiza cost-beneficiu la selectarea proiectelor investiţionale, care vor fi finanţate, reprezintă o normă imperativă.

Practic, autorul propune e normă derogatorie, o excepție în favoarea UTA Găgăuziei și discriminatorie în raport cu celelalte unități administrativ teritoriale ale Republicii Moldova. În contextul suplinirii mijloacelor financiare pentru UTA Găgăuzia, vor fi diminuate mijloacele financiare pentru celelalte unități administrativ-teritoriale, care la fel au nevoie de investiţii capitale, finanţate din contul bugetului public naţional.

Promovarea unui interes regional în detrimentul interesului național constituie pericole pentru apariția fenomenelor de corupție și separatism, de destabilizare a situației sociale, economice, politice din țară, de perturbare a întregului sistem de funcționare a administrației publice centrale și locale.

În contextul în care conceptual acest proiect de lege este contrar Constituției Republicii Moldova, cît și legislației corelative, nu putem vorbi despre corespunderea proiectului cu standardele internaționale, ori acest proiect deviază chiar de la standardele naționale.

Implementarea proiectului presupune cheltuieli financiare, însă autorul nu prevede sursele de proveniență și nici nu efectuează o analiză economico-financiară în acest sens. Mai mult ca atît, lipsește acceptul Guvernului, care este obligatoriu în speță, deoarece acest proiect atrage majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare. Sub acest aspect, proiectul de lege contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Atragem atenția asupra lipsei tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, or, la dosar nu sînt anexate avizele ministerelor şi altor autorităţi de specialitate; avizul Guvernului; opinia autorităților publice locale; avizul Centrului Naţional Anticorupţie; expertiza financiară a proiectului; fundamentarea economico-financiară; Declaraţia de compatibilitate a proiectului cu legislaţia UE; Tabelul de concordanţă a consultărilor cu societatea civilă; consultarea cu grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației ce se referă la UTA Găgăuzia. În lipsa acestor documente, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă.

Este necesar de a remarca faptul, că din punct de vedere structural și al conținutului textului proiectului, acesta nu întrunește rigorile tehnicii legislative și ale limbajului juridic.

Aplicarea în practică a prevederilor proiectului în cauză poate aduce la apariția situațiilor de încălcare a drepturilor consacrate în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în mod special la interzicerea discriminării de orice natură (art.14 CEDO şi art.1 din protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale).

Realizarea prevederilor cuprinse în proiectul de lege vor avea un impact negativ asupra statului Republica Moldova, unităților administrativ teritoriale, agenților economici, cît și asupra populaţiei. Or, cetățenii Republicii Moldova sînt beneficiarii finali ai proiectelor de investiţii capitale, ce necesită a fi finanțate pe întreg teritoriul țării.

Reieșind din cele constatate în prezentul raport de expertiză, considerăm inoportun adoptarea acestui proiect de lege de către Parlament.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei