Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm. George Bernard Shaw

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

04 Iulie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea farmaceutică – art.1, 5'1, 11, ș.a.; Legea privind protecția mediului înconjurător – art.22, 23; Legea privind ocrotirea monumentelor – art.25, 25'1; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 205 din 04 Iunie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea farmaceutică – art.1, 5'1, 11, ș.a.; Legea privind protecția mediului înconjurător – art.22, 23; Legea privind ocrotirea monumentelor – art.25, 25'1; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, scopul elaborării proiectului de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative îl constituie îmbunătățirea mediului de afaceri prin diminuarea numărului actelor permisive şi simplificării procedurilor de eliberare a acestora.

Astfel, proiectul legii se concentrează pe următoarele obiective:
- stabilirea, la nivelul actelor legislative, a condiţiilor de eliberare a actelor permisive, implicit cerinţele faţă de solicitant, aspectele de procedură, perioada de eliberare a actului permisiv, motivele refuzului, suspendării sau retragerii;
- obligativitatea eliberării unor acte permisive potrivit ghişeului unic;
- delimitarea certă a competenţelor autorităţilor publice în privinţa actelor permisive;
- transparenţa cerinţelor legislaţiei privind eliberarea actelor permisive.

Aplicarea principiului ghişeului unic presupune că o serie de activităţi care, pînă în prezent, erau efectuate de întreprinzător vor fi puse în sarcina autorităţilor publice de resort. De asemenea, aplicarea ghişeului unic la eliberarea actelor permise scade semnificativ costurile indirecte pe care le implică obţinerea unui act permisiv.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură (această condiţie nu este aplicabilă Proiectului supus expertizei);
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă descrie doar scopul proiectului, nefiind redate însă principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă. În opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări. Nota de fundamentare nu conțin nici o explicație referitoare la modificarea și completarea celor 43 de acte legislative, menționîndu-se doar că scopul proiectului este de a îmbunătăți mediul de afaceri prin diminuarea numărului de acte permisive și simplificarea procedurilor de eliberare a acestora, încălcînd astfel normele prevăzute la lit.a) și b) art. 20 din legea nominalizată.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, sunt încălcate și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.

Totodată, considerăm că, proiectul de lege nu corespunde cerinţelor normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006. În pofida faptului că, în nota de fundamentare, se menționează că actul de analiză a impactului de reglementare se anexează, acesta nu este disponibil pe pagina oficială a Legislativului și, astfel, suntem în măsură să credem că, acesta nu a fost supus analizei impactului de reglementare.

Nota informativă, de asemenea, sugerează faptul că aspectele ce țin de fundamentarea economico-financiară sunt incluse în analiza impactului de reglementare anexată la proiect. Avînd în vedere că analiza impactului de reglementare nu a putut fi vizualizată pe pagina web a Parlamentului, de asemenea, nu cunoașteem dacă a fost făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau au fost efectuate anumite calcule economico-financiare.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la ocrotirea sănătații (art.36 din Constituția RM)
Dreptul la mediu înconjurător sănătos (art. 37 din Constituția RM)
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (art.46 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la restabilirea dreptului încălcăt în declarații (art. 53 din Constituția RM)
Dreptul de a cunoaște drepturile și îndatoririle (art. 23 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. În opinia noastră, proiectul de Lege întrunește cerințele impuse de Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239-XIV din 13 noiembrie 2008, Parlamentul respectînd astfel, parțial, principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au avut posibilitatea de a se informa despre noile propuneri legislative în acest domeniu și să-şi expună opinia vis-a-vis de prevederile acestuia.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În scopul asigurării participării directe a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultată opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii.

Totuși, din momentul plasării proiectului de lege pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a-și înainta propriile propuneri, recomandări și obiecții.

Totodată, proiectul legii nu conţine prevederi exprese sau tacite, care ar stabili un mecanism în măsură să permită exprimarea opiniei, luarea în consideraţie a opiniei exprimate și nu instituie structuri semi-permanente, în cadrul cărora reprezentanţii publici (sau reprezentanţii părţilor interesate) ar putea fi consultaţi, în diferite etape ale procesului decizional.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. În acest sens, prin implementarea proiectului, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiului responsabilizării nu va fi asigurată, deoarece acesta nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiilor publice respective, a politicilor elaborate de acestea şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în consideraţie a rezultatelor monitorizării. În acelaşi timp, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Unele prevederi din proiect contravin art.109, 130 alin. (2), 131 alin.(1), art. 132 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova. Pentru detalii a se vedea obiecţiile formulate în pct.16 al prezentului raport de expertiză (p. 24, 25, 26, 49 din Tabel).


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În linii generale, prevederile proiectului sunt compatibile legislației naționale corelative. Totuși, anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei. Obiecţii în acest sens se conţin în Analiza detaliată a potenţialelor elemente de vulnerabilitate ale proiectului legii (pct. 16 al prezentului raport).


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Luînd în considerare faptul că, potrivit prevederilor lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, autorul proiectului de lege avea obligația de a prezenta la dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ și rezultatele expertizei compatibilității acestuia cu legislația comunitară, nota informativă ce însoțește acest proiect de lege nu schițează nici un argument pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară.

La nivelul Uniunii Europene, la data de 12 decembrie 2006, a fost adoptată Directiva 2006/123/EC privind serviciile pe piața internă. Aceasta se aplică la prestarea unei game largi de servicii - pentru persoane fizice și juridice - cu unele excepții specifice. De exemplu, acestea se referă la:

- comerțul distributiv (inclusiv comerțul cu amănuntul și cu ridicata de bunuri și servicii);
- activitățile celor mai solicitate profesii (cum ar fi consilieri juridici și fiscali, arhitecții, inginerii, contabilii, inspectorii);
- serviciile de construcții și meșteșuguri;
- serviciile prestate întreprinderilor (cum ar fi întreținerea birourilor, consultanță managerială, organizare de evenimente, recuperarea datoriilor, publicitate și servicii de recrutare);
- servicii turistice (de exemplu, agenții de turism);
- servicii de agrement (de exemplu, centre sportive și parcuri de distracții);
- instalare și întreținere a echipamentelor;
- servicii ale societăților informaționale (de exemplu, publicarea - print și web, agenții de știri, programe de calculator);
- servicii de cazare și alimentare (hoteluri, restaurante și catering);
- servicii de instruire și educație;
- servicii de închirieri și servicii de leasing (inclusiv închirierea autoturismelor);
- servicii imobiliare;
- servicii de menaj (de exemplu, de curățare, de grădinărit și bone private).

Directiva privind serviciile nu se aplică următoarelor servicii, care sunt excluse în mod explicit:
- serviciilor financiare;
- serviciilor electronice de comunicare cu privire la aspectele reglementate de alte instrumente comunitare;
- serviciilor de transport care se încadrează în titlul V din Tratatul CE;
- serviciilor de sănătate oferite de profesioniștii din domeniul sănătății pentru pacienți pentru a evalua, menține sau reface starea lor de sănătate în cazul în care aceste activități sunt prevăzute unei profesii medicale reglementate;
- serviciilor agențiilor cu activități temporare;
- serviciilor de securitate privată;
- serviciilor din domeniul audiovizualului;
- jocurilor de noroc;
- anumitor servicii sociale oferite de către stat, de către prestatorii mandatați de stat sau de organizații de caritate recunoscute ca atare de către stat
- serviciilor prestate de notari și executori judecătorești (numiți printr-un act oficial al guvernului).

În orice caz, regulile și reglementările referitoare la aceste servicii exceptate trebuie să fie conforme cu alte norme de drept comunitar, în special cu libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii garantate în Tratatul privind funcționare a Uniunii Europene.

Totodată, unele prevederi ale proiectului nu corelează cu normele Convenției privind comerțul internațional cu speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 1246 din 18.09.2000 (Art. VI din proiect).

Ca remarcă notăm că, autorul proiectului de lege nu face nici o referinţă la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare, la standardele internaţionale şi nu conţine nici o analiză comparativă privind experienţa altor ţări în domeniul reglementat.

Reieşind din cele sus-menţionate considerăm că, autorul nu a analizat standardele internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, nu face referire la existenţa unor asemenea standarde, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege.

În acest context, în opinia noastră, proiectul supus expertizării urmează a fi racordat la prevederile legislației internaționale și comunitare în acest domeniu.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. Aplicarea principiului ghişeului unic este un domeniu nou pentru Republica Moldova, iar Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, nu şi-a expus opinia asupra domeniului de reglementare al prezentului proiect de act normativ. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale există decizii, prin care Curtea s-a expus asupra unor aspecte ce au tangenţă cu obiectul reglementării prezentului proiect de lege (Hotărîrea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii pct.72 din Art.IX al Legii nr.324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (evidenţa fiscală a unor persoane care desfăşoară activităţi liberale) (Sesizarea nr.12a/2014) nr.13 din 22.05.2014, Hotărîrea Curţii Constituţionale privind interpretarea articolului 140 din Constituţie (Sesizarea nr.45b/2013) nr.33 din 10.10.2013, Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.14 din 18.03.1999).


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Un element important urmărit de CtEDO în jurisprudenţa sa este calitatea legilor naţionale care reglementează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.
Analiza prevederilor proiectului de lege şi a modificărilor/care sînt operate denotă faptul că acestea nu corespund întocmai criteriilor de calitate ale legii, invocate constant în jurisprudenţa CtEDo. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene: “O normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci cînd este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încît să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă. […] legea trebuie să fie accesibilă într-un mod adecvat: cetăţeanul trebuie să aibă un indiciu adecvat, în circumstanţe concrete, asupra reglementărilor legale aplicabile […]” (Hotărîrea CEDO Silver versus Regatul Unit); „[…] odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [...]” (Hotărîrea CtEDO Păduraru versus România).

Reieşind din jurisprudența invocată mai sus raportată la prevederile proiectului legii, trebuie să constatăm, cu regret, ca proiectul este parţial conform jurisprudenţei CtEDO care se referă la standardele de calitate ale legii: claritate, previzibilitate, accesibilitate (pentru detalii concrete a se consulta obiecţiile şi recomandările formulate în tabelul din p. 16 al prezentului Raport).


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. Potrivit autorului, simplificarea şi optimizarea actelor permisive va constitui o măsură eficientă de îmbunătăţire a activităţii de întreprinzător, care va avea ca rezultat îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul nu influenţează diferenţierea gender, nu contribuie la inegalitatea gender şi generează acelaşi impact atît asupra femeilor, cît şi bărbaţilor.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

4. Legea se completează cu articolele 11/2, 11/3, 11/4 şi 11/5 cu următorul cuprins:

Articolul 11/2. Respingerea cererii de autorizare

(1) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale respinge cererea de autorizare a unui medicament în cazul în care:

a) se constată necorespunderea documentelor depuse pentru autorizare cu cerinţele prevăzute la art. 11 alin. (11);

b) raportul risc-beneficiu nu este favorabil;

c) eficacitatea terapeutică nu este suficient dovedită;

d) compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu declaraţia.

(2) Solicitantul poate înainta Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale o contestaţie, însoţită de justificări detaliate în susţinerea acesteia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii deciziei de respingere.

(3) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale examinează situaţia creată şi este obligată să ofere solicitantului un răspuns privind examinarea şi soluţionarea contestaţiei în termen de 60 de zile calendaristice de la primirea contestaţiei şi a documentelor justificative.

Articolul 11/3. Autorizarea repetată

(1) Autorizarea repetată se solicită cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de înregistrare prin depunerea la Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a cererii de autorizare repetată şi a dosarului, în conformitate cu cerinţele aprobate de Guvern, inclusiv orice schimbare survenită de la data acordării certificatului de înregistrare.

(2) Valabilitatea certificatului de înregistrare la autorizarea repetată este de 5 ani.

(3) Medicamentele pentru care s-au depus cereri de autorizare repetată se menţin în circuitul terapeutic pînă la soluţionarea cererii.

(4) Dacă pentru un medicament nu se solicită autorizarea repetată, medicamentul se menţine în circuitul terapeutic pînă la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică, dar nu mai mult de 12 luni de la expirarea valabilităţii certificatului de înregistrare, cu condiţia că importul a fost efectuat la o dată anterioară expirării valabilităţii acestuia. Din momentul expirării termenului de valabilitate a certificatului de înregistrare, se interzice importul produsului în cauză şi producerea de către producătorii locali a noilor serii.

Articolul 11/4. Suspendarea certificatului de înregistrare a medicamentului

(1) Ministerul Sănătăţii suspendă certificatul de înregistrare a medicamentului în cazul în care producătorul a schimbat datele cuprinse în dosarul pus la baza autorizării acestuia, fără a anunţa Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, ceea ce poate aduce prejudicii inofensivităţii produsului şi/sau drepturilor consumatorului.

(2) Suspendarea încetează odată cu înlăturarea neajunsurilor care au stat la baza deciziei de suspendare sau ca urmare a aprobării modificărilor postautorizare.

(3) În cazuri de urgenţă (alerte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Agenţiei Europene a Medicamentului, notificări privind calitatea, notificări de depistare a medicamentelor contrafăcute şi de comunicare a reacţiilor adverse grave la administrarea medicamentelor), în vederea protejării sănătăţii populaţiei, Ministerul Sănătăţii suspendă folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a unui medicament autorizat şi retrage din Nomenclatorul de stat medicamentul autorizat, dar care s-a dovedit a fi ofensiv.

(4) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale informează în scris producătorul despre suspendarea Certificatului de înregistrare a medicamentului.

Articolul 11/5. Retragerea certificatului de înregistrare a medicamentului

(1) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale retrage certificatul de înregistrare a medicamentului în următoarele cazuri:

a) este depăşit de progresele terapeutice, are eficacitate nesatisfăcătoare sau prezintă o corelaţie risc/beneficiu necorespunzătoare;

b) este lipsit de eficacitate terapeutică;

c) producătorul solicită retragerea certificatului de înregistrare a medicamentului;

d) locul de producere nu corespunde declaraţiilor din documentaţia depusă la etapa autorizării, fapt constatat în urma inspecţiei producătorului dat, efectuate pe perioada valabilităţii certificatului de înregistrare a medicamentului;

e) medicamentul nu este importat în Republica Moldova timp de 3 ani consecutiv de la emiterea certificatului de înregistrare a medicamentului;

f) medicamentul autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutiv în Republica Moldova.

(2) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale va informa în scris deţinătorul despre retragerea certificatului de înregistrare în termen de pînă la 60 de zile calendaristice.”

1. În opinia noastră, motivele respingerii cererii de autorizare a unui medicament sau de retragere a certificatului de înregistrare a medicamentului comportă un caracter mult prea general, cu un grad sporit de subiectivism, ceea ce ar putea duce la promovarea sau prejudicierea abuzivă, cu intenţii ascunse, a intereselor anumitor persoane ţinute să aplice regulile stabilite de autoritatea respectivă. Pe de altă parte, persoanele obligate să respecte regulile impuse de autoritate, pot fi lesne tentate să corupă exponenţii autorităţii abilitate cu aceste funcții pentru a evita controlul sau sancţionarea.

2. Normele supuse examinării nu prevăd termene administrative clare pentru luarea deciziilor de respingere a cererii de autorizare a unui medicament sau de retragere a certificatului de înregistrare a medicamentului. Lipsa termenelor concrete întotdeauna lasă loc pentru interpretări abuzive din partea funcţionarilor publici. Astfel, apare discreţia excesivă a funcţionarului de a aprecia şi stabili în fiecare caz separat termene care îi sunt convenabile, atît pentru propriile acţiuni, cît şi pentru acţiunile altor subiecţi de drept cărora aceste termene le sunt aplicabile.

3. Totodată, menționăm că în Parlament sunt înregistrate două proiecte de legi (Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutică – art.10, 11, 11'1, ș.a.; Legea cu privire la medicamente – art.3, 61, 11'1, ș.a.; ș.a.), înregistrat în Parlament cu nr. 472 din 22.11.2013, inițiativă legislativă a unor deputați în Parlament și Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutică – art.1, 11'2, 30; Legea cu privire la medicamente – art.3, 6'1, 14; Legea cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, înregistrat în Parlament cu nr. 217 din 10.06.2014, inițiativa Guvernului RM), care, de asemenea, propun amendamente la Legea nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică.

Astfel, potrivit alin. (3) și (5) ale art. 54 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996, dacă există mai multe proiecte de acte legislative în aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi concepţie, comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului pentru a fi înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua. Dacă sunt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, la propunerea comisiei sesizate în fond, acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Formulare ambiguă ce duce la interpretări diferite;
Norme confuze;
Normă lacunară şi deficientă;
Lipsa unor termene administrative concrete.

Revizuirea propunerilor legislative în condițiile obiecțiilor expuse.

2

4. Legea se completează cu articolele 11/2, 11/3, 11/4 şi 11/5 cu următorul cuprins:

...

Articolul 11/3. Autorizarea repetată

(1) Autorizarea repetată se solicită cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de înregistrare prin depunerea la Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a cererii de autorizare repetată şi a dosarului, în conformitate cu cerinţele aprobate de Guvern, inclusiv orice schimbare survenită de la data acordării certificatului de înregistrare.

(2) Valabilitatea certificatului de înregistrare la autorizarea repetată este de 5 ani.

(3) Medicamentele pentru care s-au depus cereri de autorizare repetată se menţin în circuitul terapeutic pînă la soluţionarea cererii.

(4) Dacă pentru un medicament nu se solicită autorizarea repetată, medicamentul se menţine în circuitul terapeutic pînă la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică, dar nu mai mult de 12 luni de la expirarea valabilităţii certificatului de înregistrare, cu condiţia că importul a fost efectuat la o dată anterioară expirării valabilităţii acestuia. Din momentul expirării termenului de valabilitate a certificatului de înregistrare, se interzice importul produsului în cauză şi producerea de către producătorii locali a noilor serii.

...

1. Nu este clar din ce considerente o autoritate publică ar trebui să depășească niște termeni stabiliți de lege și, mai mult, acest lucru să fie instituit ca o normă legală. Suntem de părere că, Agenția Medicamentului sau, după caz, funcționarii care se fac vinovați de depășirea termenelor stabilite de lege ar trebui să fie penalizați pentru neîndeplinirea atribuțiilor funcționale și nu încurajați, prin norme legale, să devieze de la respectarea termenelor stabiliți pentru exercitarea atribuțiilor funcționale.

2. Menținerea medicamentelor în circuitul terapeutic pînă la epuizarea cantităților distribuite în rețeaua farmaceutică o considerăm în afara cîmpului legal din moment ce certificatul de înregistrare a expirat. Agentul economic, în situația în care nu intenționează să reînnoiască certificatul de înregistrare, ar trebui să prevadă imposibilitatea lichidării stocurilor de medicamente repartizate și să diminueze cantitatea acestora la producere sau la import.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Excluderea amendamentelor din proiect.

3

1. Articolul 1:

...

la noţiunea „înregistrare”, cuvintele „Ministerul Sănătăţii” se substituie cu cuvintele „Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale”.

4. Legea se completează cu articolele 11/2, 11/3, 11/4 şi 11/5 cu următorul cuprins:

...

Articolul 11/4. Suspendarea certificatului de înregistrare a medicamentului

(1) Ministerul Sănătăţii suspendă certificatul de înregistrare a medicamentului în cazul în care producătorul a schimbat datele cuprinse în dosarul pus la baza autorizării acestuia, fără a anunţa Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, ceea ce poate aduce prejudicii inofensivităţii produsului şi/sau drepturilor consumatorului.

...

În viziunea noastră, nu este clară atribuirea funcției de suspendare a certificatului de înregistrare a medicamentului Ministerului Sănătății, din moment ce amendamentul propus în pct. 1 din proiectul legii abilitează Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale cu funcția de înregistrare - proces de elaborare şi emitere a ordinului, de întocmire şi eliberare a Certificatului de înregistrare a medicamentului şi de înscriere a acestuia în Nomenclatorul de stat al medicamentelor, în urma cărui fapt se permite punerea pe piaţă a medicamentului şi folosirea acestuia în practica medicală.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Revizuirea amendamentului propus.

4

Art. II. – Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.283), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmea

1. Articolul 22 alineatul (1):

în prima propoziţie, după cuvîntul „planificare” se introduc cuvintele „a programelor şi proiectelor prevăzute la articolul 23”;

propoziţia a doua va avea următorul cuprins:

Avizul de acordare a terenului pentru amplasarea, proiectarea obiectelor ca rezultat al participării în comisii la alegerea loturilor se eliberează autorităţilor publice locale de către agenţiile sau inspecţiile ecologice teritoriale în termen de 15 zile lucrătoare.”;

se completează cu o propoziţie cu următorul cuprins:

„Pentru amplasarea, proiectarea caselor de locuit, obiectelor sociale cu asigurare tehnică centralizată, avizele de acordare a terenului pentru amplasarea, proiectarea obiectelor ca rezultat al participării în comisii la alegerea loturilor se eliberează la etapa elaborării certificatului de urbanism pentru proiectare, în baza principiului ghişeului unic, autorităţii executive a administraţiei publice locale, în termen de 10 zile lucrătoare, conform articolului 4 din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.”

În prima propoziţie, pentru a oferi o claritate în aplicarea corectă a prevederilor legislative, ar fi oportun de a concretiza noțiunea de expertiză din alin. (1) art. 23.

În propoziţia a doua și a treia, ar fi binevenită inserarea normelor ce țin de Avizul de acordare a terenului pentru amplasarea, proiectarea obiectelor ca rezultat al participării în comisii la alegerea loturilor într-un articol separat, întrucît acestea nu fac parte din categoria actelor eliberate la solicitarea expertizei ecologice.

Vulnerabilitate
Normă lacunară şi deficientă.

Reformularea propunerii în contextul obiecțiilor exprimate.

5

Art. III. – Legea nr.1530-XII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea monumentelor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.15-17, art.23), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

2. Legea se completează cu articolul 25/1 cu următorul cuprins:

Art.25/1. – (1) În cazul lucrărilor de construcţie, avizul privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor se eliberează potrivit principiului ghişeului unic, la solicitarea autorităţii executive a administraţiei publice locale, conform art.4 din Legea nr.163 din 9 iulie 2011 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

(2) În vederea obţinerii avizului privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor, cu excepţia lucrărilor de construcţie, solicitantul depune o cerere în adresa Ministerului Culturii, la care anexează următoarele documente:

a) documentaţia tehnică;

b) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului privind executarea lucrărilor prin intermediul unei persoane care corespunde cerinţelor din art.26.

(3) Avizul privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor sau refuzul se eliberează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(4) Ministerul Culturii refuză eliberarea avizului privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor în cazul în care nu sînt respectate prevederile art.23, 24 şi 26.

(5) Refuzul de eliberare a avizului privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor se prezintă în formă scrisă, cu indicarea expresă a motivului refuzului şi a normei de drept ce serveşte ca temei de refuz.

(6) Suplimentar temeiurilor stabilite de art.10 alin.(2) din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, avizul privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor poate fi suspendat pe un termen de cel mult trei luni în cazul în care în cadrul lucrărilor de conservare şi restaurare nu sînt respectate prevederile art.23, 24 şi 26.

1. La alin. (1) necesită a fi indicat corect anul adoptării Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, acesta fiind 2010.

2. Normele inserate la alin. (4) și (5) nu prevăd termene administrative clare pentru prezentarea refuzului de eliberare a avizului privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor. Lipsa termenelor concrete întotdeauna lasă loc pentru interpretări abuzive din partea funcţionarilor publici. Astfel, apare discreţia excesivă a funcţionarului de a aprecia şi stabili în fiecare caz separat termene care îi sunt convenabile, atît pentru propriile acţiuni, cît şi pentru acţiunile altor subiecţi de drept cărora aceste termene le sunt aplicabile.

3. La alin. (6) nu este clar cum ar putea fi suspendat avizul privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor în cazul în care în cadrul lucrărilor de conservare şi restaurare nu sînt respectate prevederile art.23, 24 şi 26, dacă, potrivit alin. (4), Ministerul Culturii refuză eliberarea avizului privind lucrările de conservare şi restaurare a monumentelor în cazul în care nu sînt respectate prevederile art.23, 24 şi 26.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.
Lipsa unor termene administrative concrete.
Norme contradictorii.

Revizuirea amendamentelor potrivit obiecțiilor expuse.

6

Art. IV. – Legea nr.267-XIII din 9 noiembrie 1994 privind apărarea împotriva incendiilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.15–16, art.144), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu articolul 241 cu următoru

Articolul 24/1. Atribuţiile organelor supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în domeniul lucrărilor de construcţie

(1) În domeniul lucrărilor de construcţie, organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor are următoarele atribuţii:

a) eliberează aviz pentru anexare la certificatul de urbanism pentru proiectare, conform alin.(2);

b) eliberează aviz de recepţie finală a construcţiei;

c) eliberează certificat de apărare împotriva incendiilor la materialele de construcţie şi construcţii;

d) eliberează aviz de prevenire şi de stingere a incendiilor la desfăşurarea altor genuri de activitate, conform alin.(7);

e) desemnează reprezentantul organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în componenţa comisiei de recepţie a construcţiilor, în cazurile stabilite de alin.(10).

1. La lit. a)și b) nu este clar statutul avizelor care urmează a fi eliberate de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în domeniul lucrărilor de construcţie. Potrivit lit. b) art. 23 și lit. a) art. 24 din Legea nr.267-XIII din 9 noiembrie 1994 privind apărarea împotriva incendiilor, organele supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor sunt obligate să emită avize asupra proiectelor de standarde, condiţii tehnice, norme şi reguli ce conţin reglementări de apărare împotriva incendiilor și să emită dispoziţii, avertismente, avize şi recomandări privind lichidarea încălcărilor prevăzute de lege, standardelor, normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. Astfel, pentru a exclude orice interpretări abuzive urmează a fi concretizat statutul acestor avize.

2. La lit. e) din articolul supus expertizării urmează a fi concretizată trimiterea făcută la alin. (10), întrucît art. 24/1 conține doar 9 alineate.

3. Mai mult, urmează a fi enumerate cazurile în care organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor desemnează reprezentantul organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în componenţa comisiei de recepţie a construcţiilor.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive;
Normă lacunară şi deficientă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.
Lacună în drept.

Revizuirea amendamentelorp propuse în contextul obiecțiilor exprimate.

7

Art. V. – Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 10:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Pentru menţinerea calificării şi ridicarea nivelului de pregătire şi de responsabilitate profesională, lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sînt supuşi atestării cu o periodicitate de cel puţin 5 ani, în vederea stabilirii gradului de calificare şi eliberării certificatului de calificare în condiţiile articolului 101.”;

se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Modul de atestare a lucrătorilor medico-sanitari şi farmaceutici, cerinţele privind evaluarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice ale acestora, privind aprecierea gradului de calificare, privind programele de perfecţionare şi cursurile de recalificare sînt stabilite de Guvern cu respectarea principiului de nediscriminare a lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici din instituţiile medico-sanitare, indiferent de forma de organizare şi forma de proprietate.”

Amendamentele propuse, în viziunea noastră, nu fac obiectul prezentului proiect de lege, care, potrivit notei de fundamentare, îl constituie îmbunătățirea mediului de afaceri prin diminuarea numărului actelor permisive și simplificării procedurilor de eliberare a acestora. Mecanismul de evaluare și atestare a lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici urmează a fi elaborat cu implicarea nemijlocită a Ministerului Sănătății și a Colegiului Medicilor din Republica Moldova, una din atribuțiile căruia în domeniul formării şi dezvoltării profesionale a medicilor, potrivit lit.a) pct. 2 art. (4) din Legea cu privire la Colegiul Medicilor din Republica Moldova nr. 261 din 01.11.2013, o constituie evaluarea nivelului de calificare profesională a medicilor.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Revizuirea propunerilor legislative înaintate.

8

2. Legea se completează cu articolul 10/1 cu următorul cuprins:

Articolul 10/1. Eliberarea certificatelor de calificare

(1) Organul specializat de pe lîngă Ministerul Sănătăţii eliberează certificatul de calificare a lucrătorilor medicali şi farmaceutici cu studii medii şi certificatul de calificare a medicilor şi farmaciştilor.

(2) Pentru obţinerea certificatului de calificare, solicitantul prezintă următoarele documente:

a) cerere;

b) copia buletinului de identitate;

c) copia documentului care atestă absolvirea instituţiei de învăţămînt;

d) copia de pe documentul care atestă stagiul de muncă în domeniu;

e) dovada frecventării cursurilor de reciclare şi susţinerii pozitive a atestării.

În cerere se indică tipul certificatului de calificare solicitat. La depunerea cererii solicitantul va prezenta şi originalul documentelor pentru verificarea copiilor.

(3) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin.(2), originalele se restituie solicitantului.

(4) Termenul de eliberare a certificatului de calificare este de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(5) Eliberarea certificatului de calificare este refuzată în cazul în care documentele prezentate nu sînt valabile.

(6) Certificatul de calificare se retrage în cazul în care acesta a fost dobîndit în mod fraudulos, prin informaţie falsă sau prin ascunderea unui fapt pertinent.”

La pct. 2 nu este justificată necesitatea eliberării certificatului de calificare, precum și beneficiile/pierderile în cazul obținerii/lipsei acestuia. Mai mult, nu sunt justificate nici consecințele refuzului de a elibera certificatul de calificare sau retragerii acestuia. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative constituie reglementarea lacunară sau confuză a procedurilor administrative pe care le gestionează autorităţile publice. Atunci cînd procedurile administrative sunt reglementate insuficient sau ambiguu, apare discreţia periculoasă a funcţionarului responsabil de a dezvolta reguli procedurale convenabile propriilor sale interese, contrare interesului public.

Vulnerabilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Revizuirea propunerii conform obiecției.

9

Art. VI. – Legea regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.62-63, art.688), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 17:

alineatul (3) se completează cu următorul text:

„Înregistrarea de stat şi reînregistrarea colecţiilor este benevolă şi se efectuează în baza cererii deţinătorului colecţiei. Certificatul de înregistrare/reînregistrare a colecţiei se eliberează gratuit.”;

la alineatul (5), cuvîntul „plante” se substituie cu cuvintele „animale din fauna sălbatică”;

alineatele (6)-(9) se exclud.

1. Înregistrarea de stat şi reînregistrarea benevolă a colecţiilor de animale sălbatice și excluderea certificatului de înregistrare a a colecției din lista documentelor necesare pentru obținerea permisului/certificatului CITES pentru export va elimina controlul de stat privind evidența colecțiilor de animale și plante sălbatice, precum și a unor exponate aparte, de importanță științifică, culturală, educațională și estetică.

Astfel, neînregistrarea animalelor vii sau împăiate și preparate, adunate sau dispuse și păstrate în grădini zoologice sau muzee, reprezentînd valori științifice, artistice nu va constitui contravenție și nu va atrage aplicarea unei sancțiuni.

Totuși, în cazul în care se va merge pe versiunea adoptării de către Parlament a propunerii legislative, urmează a fi opreate modificări și în Codul contravențional, lucru care urma a fi efectuat de către autor chiar în acest proiect de lege.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;

Excluderea cuvîntului ”benevolă” din proiect.

10

1. Articolul 17:

...

la alineatul (5), cuvîntul „plante” se substituie cu cuvintele „animale din fauna sălbatică”;

...

Excluderea colecțiilor de plantele din categoria activităților pentru care este necesară obținerea permisului/certificatului CITES sau acordului de mediu este contrară Convenției privind comerțul internațional cu speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 1246 din 18.09.2000. Aceasta conține o listă a plantelor pe cale de dispariție în patru anexe, pentru importul, exportul și reexportul cărora este necesară obținerea permisului/certificatului CITES sau acordul de mediu pentru import/export.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;

Păstrarea versiunii actuale a alin. (5) art. 17 din legea în vigoare.

11

Art. VII. – Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 15 aprilie 2008), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum

5. Legea se completează cu articolele 15/1 şi 15/2 cu următorul cuprins:

Articolul 15/1. Cerinţe pentru primirea avizului tehnic de înregistrare

...

(9) Avizul tehnic de înregistrare se eliberează fără plată, pe un termen de 5 ani.

...

Eliberarea gratuită a avizului tehnic de înregistrare este prevăzută în Anexa la Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011 (Nomenclatorul actelor permisiv eliberate de autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător, în secțiunea Întreprinderea de Stat ”Institutul Național de Standardizare și Metrologie, poziția 2) pe un termen de 5 ani. e la ele.

Astfel, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă

Excluderea amendamentului din proiect.

12

5. Legea se completează cu articolele 15/1 şi 15/2 cu următorul cuprins:

Articolul 15/1. Cerinţe pentru primirea avizului tehnic de înregistrare

...

(17) Drept temei pentru retragerea avizului tehnic de înregistrare servesc:

...

h) constatarea transmiterii intenţionate a avizului tehnic de înregistrare sau a copiei de pe el către o altă persoană pentru a desfăşura genul de activitate respectiv.

Potrivit art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011, drept temei pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii actului permisiv servește depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii emitente.

În acest sens, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Excluderea cuvîntului ”intenționat” din proiect.

13

6. Articolul 29:

...

se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:

„(12) Pentru recunoaşterea rezultatelor încercărilor metrologice de aprobare de model CE, verificărilor metrologice CE efectuate în statele membre ale Uniunii Europene, organizaţia (agent economic înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare) interesată de importul mijloacelor de măsurare trebuie să prezinte la institutul naţional de metrologie o cerere, la care se anexează:

a) certificatul de examinare EC de tip şi de examinare EC a proiectului şi anexele acestora, eliberate de organismele notificate, precum şi completările, amendamentele, şi retragerile referitoare la certificatele deja emise;

b) documentaţia tehnică, care trebuie să includă:

- descrierea generală a mijlocului de măsurare;

- lista standardelor şi/sau documentelor normative aplicate;

c) contractul cu producătorul mijloacelor de măsurare, conţinînd condiţiile de garanţie;

d) documentele de exploatare în limba de stat (fişa tehnică, instrucţiunea de exploatare);

e) copia deciziei de înregistrare de stat.”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru recunoaşterea rezultatelor încercărilor metrologice de aprobare de model şi∕sau verificărilor metrologice a mijloacelor de măsurare, organizaţia (agent economic înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare) interesată de importul mijloacelor de măsurare din ţările cu care există acordurile respective, trebuie să prezinte la institutul naţional de metrologie o cerere, la care se anexează:

a) copia certificatului de aprobare de model a mijloacelor de măsurare, cu anexarea descrierii de model pentru Registrul de stat;

b) documentele de exploatare în conformitate cu documentele normative ale ţării producătoare (cu traducere în limba română);

c) procedura de verificare metrologică;

d) documentaţia de reparaţie a mijloacelor de măsurare;

e) contractul cu producătorul mijloacelor de măsurare, cu condiţiile de garanţie;

f) forma buletinului de verificare metrologică (certificatului de etalonare) a mijloacelor de măsurare după fabricare şi/sau forma amprentei mărcii metrologice de verificare;

g) copia deciziei de înregistrare de stat”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) După efectuarea expertizei documentelor, se întocmeşte un raport de expertiză metrologică în care se reflectă rezultatele ei.”;

se completează cu alineatele (5)-(8) cu următorul cuprins:

„(5) În baza raportului de expertiză a documentelor, Institutul Naţional de Metrologie ia decizia corespunzătoare privind recunoaşterea (nerecunoaşterea) rezultatelor încercărilor metrologice de aprobare de model a mijloacelor de măsurare.

...

Potrivit exigențelor de tehnică legislativă, proiectul de act legislativ poate conţine definiţia termenilor juridici, tehnici, economici şi a altor termeni speciali de circulaţie restrînsă (art. 18 alin. (2) din Legea 780/2001). Astfel, explicațiile oferite în paranteze la alin. (1/2) și alin. (2), precum și la alin. (1/2) lit. d), (2) lit. b) și f) și alin. (5) urmează a fi conformate rigorilor de tehnică legislativă.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă.

Conformarea amendamentelor propuse cu rigorile tehnicii legislative.

14

Art. VIII. – Legea nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.25, art.259), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

2. Articolul 12:

...

(4) Termenii utilizaţi semnifică:

produs material sau element definit ca natură, concepţie, proprietăţi, eventual ca formă şi dimensiuni, încorporat într-o construcţie cu un scop bine determinat;

procedeu ansamblu de metode şi operaţiuni, stabilite într-o succesiune logică, care permit realizarea de construcţii sau părţi de construcţii cu destinaţia dată;

echipament aparat, dispozitiv, accesoriu de instalaţii încorporat în construcţii, care contribuie la realizarea funcţionalităţii acestora;

aviz tehnic document de concluzii tehnice privind exigenţele pentru produse, procedee şi echipamente;

aviz tehnic de experimentare document de concluzii tehnice privind lucrările experimentale de apreciere a exigenţelor pentru produse, procedee şi echipamente;

ghid tehnic lista instrucţiunilor pentru elaborarea agrementului tehnic.

În cazul în care produsele, procedeele sau echipamentele sînt considerate tradiţionale în ţări industrial dezvoltate, existînd reglementări tehnice naţionale aprobate, sau sînt folosite în aceste ţări în baza unor agremente tehnice emise de instituţiile de specialitate, recunoscute pe plan internaţional, utilizarea lor în Republica Moldova se face, de regulă, prin asimilarea reglementărilor tehnice respective sau a agrementelor tehnice deţinute.

Fac excepţie de la prevederile menţionate mai sus produsele, procedeele sau echipamentele al căror domeniu de utilizare poate fi afectat de condiţiile climaterice, seismice sau de altă natură, diferite în Republica Moldova faţă de cele din ţările de origine.

...

Definirea termenilor utilizați în art. 12 alin. (4) urmează a fi inserați în art. 1 din Lege pentru a oferi consecutivatea normelor și structura Legii nr. 721/1996.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Transferarea noțiunilor la art. 1 din Legea nr. 721/1996.

15

Art. IX. – Legea nr.851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.52-53, art.494), cu modificările şi completările ulterioare, se modif

2. La articolul 18 alineatul (5) cuvintele „construcţiilor capitale” şi „de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale” se exclud.

Prin excluderea sintagmei „de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale”, autorul subminează efectuarea expertizei ecologice de stat a documentaţiei de proiect şi planificare în domeniul construcţiilor capitale, urbanismului şi amenajării teritoriului, întrucît lipsește autoritatea publică care ar exercita această atribuție.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Indicarea expresă în textul legii a autorității publuce care va efectua expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare în domeniul construcţiilor capitale, urbanismului şi amenajării teritoriului

16

3. Articolul 21 alineatul (1), va avea următorul cuprins:

„(1) Expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare a programelor şi proiectelor prevăzute la articolul 6 se efectuează în termen de pînă la 45 de zile calendaristice de la data prezentării, în funcţie de complexitatea acesteia. Avizul de acordare a terenului pentru amplasarea şi proiectarea obiectelor ca rezultat al participării în comisii se eliberează autorităţilor publice locale de către agenţiile sau inspecţiile ecologice teritoriale în termen de 10 zile lucrătoare. Pentru amplasarea şi proiectarea caselor de locuit, obiectelor sociale cu asigurare tehnică centralizată, avizele ecologice se eliberează la etapa elaborării certificatului de urbanism pentru proiectare, în baza principiului ghişeului unic, autorităţii executive a administraţiei publice locale, în termen de 10 zile lucrătoare, conform articolului 4 din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.”

Potrivit lit. a) art. 19 din Legea privind actele legislative, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Astfel, sugerăm utlilzarea noțiunii utilizate pe întreg parcursul textului Legii nr. 851/1996 și anume ”expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare”.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă

Substituirea noțiunii de ”expertiză ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare a programelor şi proiectelor” cu noțiunea de ”expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare”.

17

4. Legea se completează cu capitolul V/1 cu următorul cuprins:

„Capitolul V/1

EVALUAREA IMPACTULUI ÎNTREPRINDERILOR ÎN FUNCŢIUNE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

în continuare după text

Prin Legea privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86 din 29 mai 2014, care va intra în vigoare la 6 luni de la adoptare, au fost abrogate toate normele ce țin de evaluarea impactului.

Astfel, aceste modificări ar putea face obiectul unor amendamente înaintate la Legea privind protecția mediului înconjurător nr. 1515-XI din 16.06.1993.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea amendamentelor din proiectul legii.

18

5. La punctul 10 din anexă, după cuvîntul „construcţii” se introduc cuvintele „ , cu excepţia construcţiilor capitale”.

Prin Legea privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86 din 29 mai 2014, anexa legii a fost abrogată.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excludera modificărilor din proiectul legii.

19

Art. X. – Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.1-4, art.1), cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

2. La articolul 79, alineatul (5) se completează în final cu textul „ , cu excepţia reorganizării prin fuziune, cînd răscumpărarea va avea loc pînă la eliberarea autorizaţiei de reorganizare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare”.

În Parlament, în procedură de examinare, se află proiectul de lege nr. 222 din 11.06.2014 care, de asemenea, propune amendamente la Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997.

Astfel, este necesare de a se avea în vedere prevederile pct. 39 din proiectul nr. 222/11.06.2014, prin care se propune substituirea integrală a normei prevăzute la alin. (5) art. 79 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Corelarea propunerii legislative cu cea din proiectul nr.222/2014.

20

3. Legea se completează cu articolul 93/1 cu următorul cuprins:

Articolul 93/1. Autorizaţia de reorganizare

...

(3) La reorganizarea prin dezmembrare (divizare şi separare), societatea va prezenta Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:

...

2) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, la care, suplimentar la documentele prevăzute la art.64 alin.(3) se anexează următoarele documente:

a) la dezmembrarea prin separare:

...

- actul de transmitere şi bilanţul contabil de repartiţie;

...

(4) La reorganizarea prin fuziune (contopire şi absorbţie), societatea prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:

...

2) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, la care, suplimentar la documentele prevăzute la art.64 alin.(3), se anexează următoarele documente:

...

d) actul de transmitere şi bilanţul contabil consolidat;

...

(5) La reorganizarea prin transformare, societatea ce se reorganizează prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:

...

2) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor societăţii, la care,suplimentar la art.64 alin.(3,) se anexează următoarele documente:

...

b) actul de transfer şi bilanţul contabil al societăţii la ultima dată de gestiune înainte de adoptarea hotărîrii de reorganizare;

...

Potrivit lit. a) art. 19 din Legea privind actele legislative, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Astfel, sugerăm excluderea cuvîntului ”contabil” pentru a fi în concordanță cu terminologia utilizată la art. 95 alin. (1), art. 94 alin. (5) și (7), precum și art. 96 alin. (4) din Legea 1134/1997.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea cuvîntului ”contabil” pentru a fi în concordanță cu terminologia utilizată la art. 95 alin. (1), art. 94 alin. (5) și (7), precum și art. 96 alin. (4) din Legea 1134/1997.

21

Art. XI. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează

2. Legea se completează cu articolul 79/4 cu următorul cuprins:

Articolul 79/4. Documente ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova

(1) Pentru atestarea rezidenţei şi impozitului pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat eliberează în mod gratuit solicitanţilor, la cererea acestora:

a) certificat de rezidenţă;

b) certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova conform Convenţiei (Acordului) pentru evitarea dublei impuneri;

c) certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova în lipsa tratatului internaţional;

d) certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova conform Convenţiei (Acordului) pentru evitarea dublei impuneri, aferent persoanelor fizice străine care au obţinut statut de rezidenţi ai Republicii Moldova;

e) certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, conform legislaţiei în vigoare, aferent persoanelor fizice străine cu permis de şedere în Republica Moldova.

(2) Documentele ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova se completează în limba de stat/limba rusă sau în limba de stat/limba engleză, la cererea solicitantului.

(3) Certificatul de rezidenţă se eliberează în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant, la care se anexează următoarele documente:

1) pentru persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali:

a) copia deciziei de înregistrare a întreprinderii sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice sau Registrul de stal al întreprinzătorilor individuali, după caz, privind înregistrarea provizorie pentru anul fiscal (calendaristic) pentru care se solicită atestarea rezidenţei, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;

b) copia documentului (contractului) care atestă obţinerea venitului în statul străin cu traducere în limba de stat, cu excepţia documentelor (contractelor) întocmite în limba rusă;

2) pentru persoanele fizice:

a) documentul care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice:

- copia buletinului de identitate; sau

- copia paşaportului care atestă prezenţa persoanei fizice străine în Republica Moldova pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 de zile calendaristice;

b) copia documentului care atestă obţinerea venitului în statul străin, copia invitaţiei la muncă sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică.

(4) Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, conform Convenţiei (Acordului) pentru evitarea dublei impuneri şi certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova în lipsa tratatului internaţional se eliberează în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant, la care se anexează următoarele documente:

a) copia documentelor care certifică rezidenţa beneficiarului şi statutul de proprietar beneficiar (beneficiar efectiv) al venitului obţinut în Republica Moldova pentru anul fiscal (calendaristic) în care au fost achitate veniturile, eliberate de către autoritatea competentă a statului străin;

b) copia documentului care atestă obţinerea venitului în Republica Moldova;

c) copia documentelor de plată privind obţinerea venitului şi copia dărilor de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (anuale sau lunare, după caz);

d) copia documentelor de plată privind achitarea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată.

(5) Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova conform Convenţiei (Acordului) pentru evitarea dublei impuneri, aferent persoanelor fizice străine cu permis de şedere în Republica Moldova, şi certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, conform legislaţiei în vigoare, aferent persoanelor fizice străine cu permis de şedere în Republica Moldova, se eliberează în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant, la care se anexează următoarele documente:

a) copia permisului de şedere;

b) copia paşaportului;

c) copia documentelor ce confirmă obţinerea venitului;

d) copia documentului ce atestă declararea venitului;

e) copia documentului ce atestă achitarea impozitului pe venit.

(6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat refuză eliberarea certificatelor indicate în alin.(1) în cazul în care solicitantul nu prezintă documentele respective, conform prevederilor alin.(2)-(5) ale prezentului articol.

...

În viziunea noastră, nu este clar scopul și necesitatea modificării art. 79/4 din Codul fiscal. Astfel, în cazul în care se urmărește scopul implementării Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22.07.2011, care instituie unele prevederi unitare privind procedura de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător, ce va fi aplicată de autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător sau a unei alte activităţi prevăzute de lege, conexă cu activitatea de întreprinzător şi indispensabilă ei, nu este clară necesitatea delimitării certificatelor respective, care oricum sunt eliberate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

În aceste condiții, este necesar de a fi corelate amendamentele propuse la art. 79/4 cu cele ale Codului fiscal și Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22.07.2011. Astfel, urmează a fi examinată posibilitatea completării Anexei la Legea nr. 160/2011, la capitolul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu reglementări privind certificatele respective. În caz contrar, vor fi incidente prevederile art. 13 alin.(2)-(4) din Legea nr. 160/2011, care statuează că, prevederile actelor legislative şi ale celor normative cu privire la eliberarea actelor permisive, precum şi taxele pentru eliberarea acestora, care nu sînt incluse în Nomenclatorul actelor permisive se consideră caduce (alin. 2). Nu se permite eliberarea unor acte permisive care nu sînt incluse în Nomenclatorul anexat la legea nr. 160/2011 (alin.3). Alin. (4) din legea menționată stabilește, de asemenea, că orice normă stabilită de lege care ţine de înregistrarea, autentificarea, certificarea, omologarea, confirmarea unor relaţii juridice sau unor bunuri devine caducă dacă are drept rezultat emiterea unor acte permisive care devin caduce conform alin. (2).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Revizuirea amendamentelor propuse potrivit obiecțiilor exprimate.

22

2. Legea se completează cu articolul 79/4 cu următorul cuprins:

Articolul 79/4. Documente ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova

...

(7) Formele tipizate ale documentelor ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova se aprobă de către Guvern.”

Amendamentul propus la alin. (7) art. 79/4 contravine lit. i) art. 136 din Codul fiscal, care prevede că organul fiscal şi funcţionarul fiscal au obligaţia, în lipsa tratatului internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la solicitarea scrisă a nerezidentului sau persoanei împuternicite de el (plătitorul venitului), să elibereze certificatul despre sumele veniturilor obţinute în Republica Moldova şi impozitele achitate (reţinute). Formularul-tip al certificatului menţionat se elaborează de către Guvern.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea amendamentului din proiect.

23

3. Legea se completează cu articolul 118/3 cu următorul cuprins:

Articolul 118/3. Modul şi condiţiile de eliberare a hîrtiei speciale, seriei şi diapazonului de numere pentru imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale de către subiecţii activităţii de întreprinzător ce au statut de plătitor al TVA

(1) Subiecţii impozabili cu TVA beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, cu atribuirea seriei şi diapazonului de numere de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

(2) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat acordă dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, cu emiterea certificatului respectiv, la cererea subiecţilor impozabili cu TVA, în cazul în care aceştia îndeplinesc următoarele cerinţe:

a) dispun de un sistem computerizat de evidenţă primară;

b) dispun de un sortiment mare şi/sau număr mare de cumpărători;

c) au o cifră de afaceri ce depăşeşte 1000000 lei pe lună;

d) pe parcursul ultimilor 12 luni nu au fost traşi la răspundere pentru încălcarea legislaţiei ce ţine de evidenţa primară la întreprindere;

e) au o dinamică pozitivă a sumelor impozitelor şi taxelor achitate la buget, inclusiv TVA pentru livrările efectuate pe teritoriul ţării, în raport direct proporţional cu valoarea livrărilor efectuate, exceptînd situaţiile în care această cerinţă nu se respectă, fiind condiţionate de livrările efectuate la cota zero şi cotele reduse ale TVA şi efectuarea investiţiilor.

(3) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aprobă lista subiecţilor impozabili cu TVA care beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, cu emiterea gratuită a certificatului respectiv, pînă la 1 decembrie pentru anul viitor şi pînă la 1 iulie pentru anul curent.

(4) În vederea obţinerii dreptului imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, agentul economic prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu cu 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului indicat în alin.(3) al prezentului articol, următoarele documente:

a) cererea de acordare a dreptului imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie;

b) declaraţia pe proprie răspundere că ar corespunde cerinţelor prevăzute de alin.(2) al prezentului articol.

(5) Subiecţii impozabili cu TVA, care beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, sînt privaţi de acest drept în cazul în care:

a) pe parcursul anului, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat stabileşte necorespunderea cu condiţiile stabilite de alin.(2); sau

b) înregistrarea acestora ca subiecţi impozabili cu TVA este anulată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.”

În contextul modificărilor propuse la art. 118/3, se impune operarea modificărilor la alin. (3) art. 20 din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, ceea ce urma a fi realizat în proiectul legii supus expertizării.

Totodată, amendamentele propuse urmează a fi reformulate pentru a corespunde exigențelor de tehnică legislativă și anume art. 19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XIV din 27 decembrie 2001.

În același timp, este necesar de a reglementa modul de evidență a formularelor tipizate și responsabilitatea pentru încălcarea procedurilor de către subiecții vizați.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă

Revizuirea art. 118/3 din proiect ăn conformitate cu recomandările formulate.

24

Întrucît prin Hotărîrea sa cu nr.13 din 22.05.2014 pentru controlul constituționalității pct.72 din Art. IX al Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (evidența fiscală a unor persoane care desfășoară activități liberale) Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile pct.72 din Art. IX al Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost excluse prevederile privind atribuirea codului fiscal notarilor publici, cabinetelor avocatului, persoanelor care practică activitate particulară de detectiv şi de pază, executorilor judecătorești, birourilor individuale ale mediatorilor, birourilor asociate de mediatori”, este necesar de a completa proiectul de lege supus expertizării cu un punct prin care s-ar alinia prevederile art. 162 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal la constatările Înaltei Curți.

Totodată, în Hotărîrea sa cu nr.33 din 10 octombrie 2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituţie, Curtea a menţionat:

„63. În acest context, Curtea reţine, cu titlu de principiu, că prevederile legale abrogate prin textul de lege declarat neconstituţional reintră în fondul activ al dreptului, continuând să producă efecte juridice, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, acesta fiind un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale, sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ.

64. Astfel, în cazul declarării neconstituţionalităţii unor norme de modificare/abrogare, până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, urmează să se aplice prevederile anterioare modificării/abrogării, într-un mod conform considerentelor acesteia la cazul dedus examinării sale.

93. Respectiv, reieşind din raţionamentele expuse în Hotărârea nr.33 din 10 octombrie 2013, Curtea menţionează că până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament urmează să se aplice prevederile Codului fiscal, anterioare modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013.”

În altă ordine de idei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Brüggemann și Scheuten vs. Germania, a statuat că prevederile art.8 din Convenție „asigură individului un domeniu în care el poate să-şi urmeze liber dezvoltarea şi împlinirea personalităţii sale".

De asemenea, în aceeaşi cauză, Curtea Europeană a subliniat că „individul însuşi este cel care determină întinderea protecţiei în măsura în care el pune viaţa sa privată în contact cu viaţa publică sau într-o legătură strânsă cu alte interese protejate".

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;

Completarea proiectului de lege cu un nou punct prin care s-ar opera modificări la art. 162 alin.(1) lit. a) în contextul HCC nr.13/2014

25

5. La articolul 163:

...

alineatul (2) se exclude.

idem

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;

Excluderea propunerii legislative din proiect.

26

7. Legea se completează cu articolul 192/1 cu următorul cuprins:

Articolul 192/1. Certificatele privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional

(1) Pentru constatarea lipsei sau existenţei restanţelor faţă de bugetul public naţional, organele fiscale eliberează gratuit contribuabilului, la cererea acestuia, următoarele documente:

a) certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional;

b) certificatul eliberat de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor privind existenţa sau lipsa restanţelor la impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii la bugetul public naţional, administrate de acestea.

(2) Certificatele privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget cuprind informaţii privind lipsa sau existenţa restanţelor contribuabilului faţă de bugetul public naţional, conform situaţiei la data depunerii cererii de către contribuabil.

(3) Certificatele privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional se eliberează gratuit, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii contribuabilului.

(4) Certificatele privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional sînt valabile pe o perioadă de 15 zile calendaristice de la data eliberării.

(5) La perfectarea certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional, organul fiscal obţine informaţia despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget de la serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei în raza căreia este amplasat contribuabilul şi subdiviziunile sale sau, după caz, obiectul impunerii, precum şi de la subdiviziunile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale prin intermediul ghişeului unic.

(6) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor şi subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale de Asigurări Sociale eliberează gratuit organului fiscal informaţiile privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget şi, respectiv, privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, în termen de 2 zile lucrătoare de la data solicitării.”

Amendamentele propuse la art. 192/1 se impune a fi aduse în concordanță cu prevederile art. 131 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art. 2 din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24 mai 1996, în partea ce ține de restanțele la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, ca parte componentă a bugetului public național.

Totodată, art. 192/1 alin. (1) lit.b) contravine Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr. 160 din 22.07.2011, care prevede eliberarea gratuită a certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor la bugetul public naţional, în termen de 15 zile, exclusiv IFPS. Art. 4 din legea menționată prevede că actul permisiv este un document, emis de o autoritate emitentă, care întruneşte cel puţin unul din următoarele criterii: constituie o condiţie şi/sau o cerinţă pentru iniţierea, desfăşurarea sau încetarea activităţii de întreprinzător în unul sau în mai multe domenii concrete; se referă la bunurile mobile şi/sau imobile şi la serviciile utilizate, fabricate sau comercializate în activitatea de întreprinzător; califică, confirmă şi/sau atestă competenţele profesionale ale angajaţilor unei persoane care desfăşoară activitate de întreprinzător. Autorităţile emitente sînt în drept, în limita atribuţiilor prevăzute de lege, să solicite/să elibereze şi să invoce persoanelor care desfăşoară activitate de întreprinzător şi/sau angajaţilor acestora doar actele permisive stabilite în Nomenclatorul actelor permisive, expus în anexa la prezenta lege. Un act permisiv poate fi invocat şi/sau aplicat doar după includerea sa în Nomenclatorul actelor permisive.

În același timp, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea supra, sub incidenţa prezentei legi nu cad raporturile ce ţin de genurile de activitate de pe piaţa financiară (bancară şi nebancară), de licenţiere a activităţii de întreprinzător, prevăzută de Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, şi nici procedura de eliberare a actelor permisive de către autorităţile administraţiei publice locale.

De asemenea, abilitarea serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale cu competențe suplimentare urmează a fi examinată prin prisma prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436/28.12.2006, art. 3 din Legea privind finanțele publice locale nr. 397/16.19.2003 și art. 3 din Legea descentralizării administrative nr. 435/28.12.2006.

În același context, potrivit articolului 4 alin. (6) din Carta Europeană a Autonomiei Locale, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, pe cît posibil, în timp util şi în mod adecvat, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct.

Articolul 109 din Constituţia Republicii Moldova statuează că, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

În acest sens, potrivit lit. g) art. 3 din Legea privind descentralizarea administrativă 435-XVI 28.12.2006 unul din principiile de bază ale descentralizării administrative îl constituie principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sunt legate de procesul descentralizării administrative.

Articolul 8 din legea în cauză stabileşte că, autorităţile administraţiei publice locale sunt consultate în procesul de elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau altor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, iar organizarea consultărilor şi coordonarea procedurilor necesare în acest sens sunt asigurate de Cancelaria de Stat în cooperare cu autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Concomitent, la examinarea normelor vizate, urmează a se ține cont de prevederile art. 125/1 lit.k) din Codul vamal care prevede că organizarea evidenței obligațiilor vamale se bazează pe eliberarea certificatelor privind lipsa sau existența datoriilor la bugetul de stat, compartimentul plăți vamale. În acest sens, urmează a fi completat art. XX din proiectul legii.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;

Revizuirea propunerilor legislative potrivit obiecțiilor formulate.

27

Art. XII. – Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.16-17, art.101), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după c

Art. XII integral

Luînd în considerare faptul că, în Parlamentul Republicii Moldova, este înregistrat proiectul Legii privind deșeurile cu nr. 241 din 19 iunie 2014, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă a unui grup de deputați, amendamentele respective urmează a fi excluse din proiect.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare standardelor de tehnică legislativă

Excluderea art. XII din proiect.

28

Art. XIII. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal

„Articolul 24/1. Autentificarea şi eliberarea certificatului de origine a mărfii (1) În vederea autentificării şi obţinerii certificatului de origine a mărfii, exportatorul va depune la organul vamal o cerere, conform modelului aprobat prin hotărîre de Guvern, la care se anexează următoarele documente: a) copia deciziei de înregistrare a întreprinderii (pentru persoane juridice) sau copia autentificată actului de identitate (pentru persoane fizice); b) copii autentificate ale documentelor comerciale (contracte, facturi, invoice, documente utilizate în comerţul extern); c) acte ce confirmă identitatea reprezentantului şi drepturile acestuia de reprezentare – în cazul în care autentificarea şi eliberarea certificatului este solicitată prin intermediul unui reprezentant. ....

Stabilirea la lit.b) a obligaţiei de a prezenta copii autentificate ale documentelor comerciale (contracte, facturi, invoice, documente utilizate în comerţul extern) pare a fi exagerată în raport cu scopul urmărit. Vom menţiona că prevederea respectivă impune exportatorul la o obligaţie excesivă de a prezenta unele acte care exceda dreptul acestuia de a obţine certificatul de origine a mărfii de o anumită categorie, necesară pentru realizarea acţiunii de export, or, numărul actelor care urmează a fi prezentate de către exportator pare a fi într-un volum prea mare şi, în principiu este abstract, ceea ce duce la o discreţie prea mare pentru organul vamal, care poate solicita la infinit multiple acte şi care vor bloca fie vor tergiversa, într-o anumită măsură, obţinerea certificatului de origine a mărfii de către exportator.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Norme discreționare

Recomandăm revizuirea literei b) propuse pentru articolul 24/1, fie prin stabilirea expresă a listei documentelor comerciale care trebuie prezentate de către exportatori, fie prin indicarea expresă a faptului că se prezintă toate documentele comerciale care se referă nemijlocit la operaţiunea de export respectivă şi la categoria respectivă a mărfii, pentru a exclude orice discreţie din partea organului vamal.

29

Art. XIII. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal

Articolul 24/1. Autentificarea şi eliberarea certificatului de origine a mărfii ... (2) Autentificarea şi eliberarea certificatului de origine a mărfii se efectuează în termen de 3 zile lucrătoare de la data întrunirii cumulative a următoarelor condiţii: a) depunerea cererii şi a documentelor necesare conform alineatului (1); b) depunerea formularului certificatului de origine a mărfii, completat de exportator; c) prezentarea mărfii şi a documentelor prevăzute în alin.(1) la organele vamale.”

Normele stabilite la lit. a) şi c) din alin. (2) au un caracter repetitiv şi se referă la prezentarea aceloraşi acte prevăzute de alin. (1), ceea ce nu răspunde principiului clarităţii şi previzibilităţii legii.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

În opinia noastră este raţional ca prevederile alin. (2) să fie revăzute prin compilarea acestora şi excluderea dublărilor de norme.

30

Art. XIV. – Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente

(5) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale verifică unitatea în ceea ce priveşte corespunderea acesteia condiţiilor de autorizare, stabilite prin normele sanitare în vigoare, şi respectarea regulilor de bună practică în fabricaţia medicamentelor. În termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii, în urma vizitei la faţa locului, se întocmeşte referatul tehnic, în care se propune, după caz, autorizarea sau neautorizarea unităţii.

În opinia noastră, termenul de 5 zile lucrătoare stabilit la alin. (1) nu pare a fi suficient pentru îndeplinirea funcţiei Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale de verificare a unităţii care fabrică medicamente, ţinînd cont, inclusiv de faptul, că această verificare presupune şi vizita la faţa locului la unitatea respectivă. Prin urmare, există riscul că aceasta activitate să devină formală şi nu va asigura efectul scontat, iar Agenţia Medicamentului nu va dispune de timp suficient pentru a realiza un set complex de acţiuni: verificarea corespunderii normelor sanitare, examinarea actelor aferente, deplasarea la faţa locului, întocmirea raportului tehnic şi eliberarea autorizaţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Stabilirea unor termene nejustificate

Stabilirea unui termen mai mare (spre exemplu 10 zile lucrătoare) pentru asigurarea unei activităţi eficiente a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.

31

Art. XIV. – Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente

Articolul 17/1. Suspendarea autorizaţiei de fabricare a medicamentelor ... (4) Suspendarea autorizaţiei de fabricare a medicamentelor şi certificatului GMP se efectuează cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată din partea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, conform articolului 17 din Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Articolul 17/2. Retragerea autorizaţiei de fabricare a medicamentelor .... (2) Decizia privind retragerea autorizaţiei de fabricare a medicamentelor se efectuează cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată din partea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, conform art. 17 din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Articolul 17/4. Suspendarea certificatului GMP ... (3) Suspendarea certificatului GMP se efectuează cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată din partea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, conform articolului 17 din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.”

Prevederile evidenţiate de la art. 17/1, 17/2 şi 17/4 fac referinţă la procedurile prevăzute la art. 17 al Legii 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Totuşi, la formularea trimiterii respective, autorii proiectului urmau să ţină cont de faptul că art. 17 din Legea 235/2006 prevede că instanţa judecătorească poate emite decizia privind suspendarea activităţii fie la adresarea autorităţii abilitate fie, ulterior, în termen de 3 zile din data cînd autoritatea abilitată a adoptat decizia de suspendare, urmînd, astfel, ca instanţa judecătorească să confirme de o anumită manieră legalitatea deciziei adoptate de către autoritate. Prin urmare, trimiterea generală la art. 17 din Legea 235/2006 nu este de natură să confere claritate şi previzibilitate procedurilor de suspendare.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

În vederea evitării discrepanţelor şi divergenţelor la aplicarea în practică a normelor de la art. 17/1, 17/2 şi 17/4 propuse la Legea cu privire la medicamente se recomandă referirea expresă la alin. (3) al art. 17 din Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător, care este aplicabilă direct situaţiei prevăzute în normele respective şi care prevede că "În cazurile prevăzute expres de lege, activitatea de întreprinzător poate fi suspendată, cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată a autorităţii care a dispus suspendarea. Adresarea în judecată trebuie să se facă în decursul a 3 zile lucrătoare. În caz de nerespectare a acestui termen, suspendarea se anulează. Decizia autorităţii privind suspendarea (limitarea) activităţii de întreprinzător se aplică pînă la adoptarea de către instanţa de judecată a hotărîrii definitive şi irevocabile".

32

Art. XV. – Legea nr.1422-XIII din 17 decembrie 1997 privind protecţia aerului atmosferic

1. Articolul 5 se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) elaborează şi aprobă criteriile privind încadrarea surselor de poluare în categorii după gradul de influenţă nocivă asupra atmosferei”.

Modificările propuse au un caracter neclar şi nu este clar care anume criterii vor fi elaborate de către autoritatea centrală de mediu şi de gestionare a resurselor naturale.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Pentru asigurarea clarităţii şi previzibilităţii normei legale recomandăm ca textul legii să ofere o categorisire generică a criteriilor care vor fi elaborate şi adoptate de către autoritatea centrală de mediu şi de gestionare a resurselor naturale.

33

Art. XVI. – Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998

Integral tot textul articolului XVI (modificările la Codul transporturilor)

În iunie 2013, în Parlament a fost înregistrat proiectul Codul transporturilor rutiere (proiect nr. 267) care prevede, inclusiv, abrogarea Codului transporturilor auto din 1998. prin urmare, există riscul că unele prevederi din prezentul proiect nu se vor regăsi în textul noului Cod propus de Guvern.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

În vederea evitării dublării efortului legislativ şi excluderii potenţialelor dublări sau omisiuni din/în ambele proiecte, recomandăm examinarea şi incorporarea modificărilor respective în proiectul noului Cod al transporturilor rutiere.

34

Art. XVI. – Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998

„Articolul 6¹. Condiţii privind activitatea în domeniul transporturilor auto (1) Transportatorii auto trebuie să respecte următoarele condiţii: a) să dispună de un sediu pe teritoriul Republicii Moldova; b) să dispună de un capital şi rezerve, în valoare totală ce constituie în lei moldoveneşti o sumă echivalentă cu cel puţin 9000 euro, conform ultimului bilanţ contabil înregistrat la organele fiscale (Dovada respectivă se acordă prin procedura ghişeului unic conform art. 10 din Legea nr.161 din 22 iulie 2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător);

Proiectul Legii propune ca pentru desfăşurarea activităţii în domeniul transporturilor auto ar fi necesară un capital şi rezerve, în sumă echivalente cu cel puţin 9000 Euro. Nu este clar, însă, care au fost criteriile care au stat la baza stabilirii acestui plafon şi de ce anume această sumă este obligatorie. Trebuie remarcat faptul că mărimea capitalului social necesar pentru crearea unei persoane juridice este reglementată doar în Legea privind societăţile pe acţiuni 1134/1997 (a se vedea în acest sens art. 2 lit.a) din Legea SA) şi care operează cu sume calculate în lei moldoveneşti. În acelaşi context, menţionăm că "unitatea monetară a Republicii Moldova o constituie leul (moldovenesc)" şi "este mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova" (art. 1 şi art. 3 din Legea cu privire la bani, nr. 1232 din 15.12.1992).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

În contextul obiecţiei, recomandăm autorilor proiectului să revizuiască plafonul sumei de 9000 Euro, asigurînd compatibilizarea acestuia cu prevederile Legii privind SA 1134/1997, inclusiv prin stabilirea echivalentului în moneda naţională.

35

Art. XVI. – Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998

Articolul 15:

se completează cu alineatele (2)-(5) cu următorul cuprins:

"b) certificatul ce confirmă perfecţionarea profesională periodică (o dată la trei ani) a şoferilor şi a managerilor, conform tipului de transport;"

Proiectul Legii operează cu o noţiune nouă care nu este definită nici de proiect şi nici de codul în care se operează modificările, astfel nefiind clar cine din reprezentanţii agentului transportator au calitatea de manager şi, respectiv, ar trebui să confirme perfecţionarea profesională periodică.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Considerăm necesară includerea în textului proiectului a prevederilor care să indice cu exactitate cine din reprezentanţii agentului transportator au calitatea de manageri.

36

Art. XVII. – Legea nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor

Articolul 41: se completează cu alineatele (11) şi (12) cu următorul cuprins: „(11) Pentru obţinerea autorizaţiei de activitate pentru utilizarea obiectelor şi încăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor, solicitantul depune la comitet o cerere, care va include denumirea organizaţiei, adresa juridică, numărul contului bancar şi datele băncii, cu următoarele documente anexate: a) copiile documentelor de fondare şi înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; .....

Potrivit proiectului, pentru obţinerea autorizaţiei, solicitantul ar urma să prezinte autorităţii "copiile documentelor de fondare şi înregistrare de stat...". În opinia noastră, o asemenea cerinţă este în contradicţie cu concepţia "ghişeului unic". Conform Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali,nr. 220/2007 toate informaţiile privind înregistrarea acestora se conţin în Registrul de stat al persoanelor juridice şi Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. Acest Registru se ţine de către Camera Înregistrării de Stat care şi deţine toate informaţiile privind înregistrarea şi toate modificările intervenite în organizarea activităţii persoanelor juridice/întreprinzătorilor individuali.

Astfel, autorii ar trebui să ţină cont de faptul că decizia de înregistrare a persoanei juridice/întreprinzătorului individual nu tot timpul conţine informaţia privind situaţia curentă sau modificările intervenite.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm revizuirea prevederii evidenţiate prin stabilirea posibilităţii ca datele privind statutul persoanei juridice/întreprinzătorului individual să fie obţinute de către autoritatea autorizatoare prin intermediul obţinerii informaţiei/extrasului din Registrul de stat deţinut de Camera Înregistrării de Stat, în condiţiile art. 4 alin (5) din Legea 220/2007.

37

Art. XVIII. Articolul 15 din Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova

„Articolul 15. Tarife Tarifele pentru transportul maritim de mărfuri, pasageri, bagaje şi poştă şi metodologia de calculare a acestora pentru actele menţionate în Nomenclator, precum şi regulile de aplicare a tarifelor se aprobă în modul stabilit de Guvern”.

Norma propusă pentru articolul 15 are un caracter neclar şi nu corespunde rigorilor de claritate şi previzibilitate ale legii. În acest context menţionăm că nu este clar despre care Nomenclator este vorba, ce acte trebuie să conţină acest Nomenclator etc.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea integrală a prevederii respective în scopul asigurării clarităţii şi previzibilităţii normei, or, în jurisprudenţa CtEDO vs R. Moldova este frecvent invocat faptul că legile naţionale sînt afectate de viciul calităţii.

38

Art. XIX. – Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice

1. Articolul 13: la alineatul (2), litera j) se completează în final cu cuvintele „ , în condiţiile prevăzute la articolul 18/1”; la alineatul (3), litera e) se completează în final cu cuvintele „ , eliberate în condiţiile prevăzute la articolul 18/2”.

Articolele 18/1 şi 18/2 reglementează modul de înregistrare a utilajului tehnologic şi modul/procedura de notificare despre deţinerea capacităţilor minime de producţie, însă nu stabileşte "condiţii".

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Pentru asigurarea clarităţii, se recomandă utilizarea expresie "în modul prevăzut" fie "conform procedurii prevăzute"

39

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

2. La articolul 54: alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul depune o cerere, conform modelului stabilit prin hotărîre de Guvern, la care anexează orice documente justificative, care confirmă că sînt îndeplinite următoarele condiţii: a) există o raţiune economică pentru antrepozitare; b) sînt respectate cerinţele stabilite în art.50 alin.(5); c) încăperile sau alte locuri declarate în calitate de antrepozit vamal se află la aceeaşi adresă poştală; d) biroul vamal în raza de activitate a căruia se află antrepozitul vamal a elaborat şi a aprobat schema tehnologică de lucru.” se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins: „(3) Autorizaţia de antrepozitare sau refuzul de eliberare a acesteia se eliberează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. (4) Refuzul de eliberare a autorizaţiei se prezintă solicitantului în formă scrisă, cu indicarea expresă a motivului refuzului şi a normei de drept ce serveşte ca temei de refuz.”

Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011 operează cu o listă diferită de acte decît cea care este prevăzută în textul proiectului, astfel creînd discrepanţe şi posibilitatea apariţiei unor dificultăţi de interpretare şi aplicare, inclusiv posibilitatea îngrăririi/lezării drepturilor solicitanţilor.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm revizuirea integrală a propunerilor propuse pentru art. 54 din codul vamal în scopul asigurării compatibilizării acestora cu Legea 260/2011.

40

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

5. La articolul 68: (3) Perioada de valabilitate a autorizaţiei pentru admitere temporară se stabileşte de către organul vamal ţinînd cont de necesităţile specifice ale solicitantului, dar nu poate depăşi termenul indicat în art.69.”

Formula propusă pentru articolul 68 alin. (3) care permite organului vamal să stabilească termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru admiterea temporară "ţinînd cont de necesităţile specifice ale solicitantului" este una incertă şi poate să genereze abuzuri şi, implicit, ignorarea fie încălcarea drepturile solicitanţilor autorizaţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm fie stabilirea unor criterii obiective, însă nu o formulă generică "în funcţie de necesităţi", fie excluderea acestei formule şi referirea expresă doar la termenele prevăzute de art. 69, fără a lăsa marja de discreţie excesivă organului vamal.

41

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

La articolul 77, alineatul (1) se completează cu următorul text: „În vederea obţinerii autorizaţiei de perfecţionare pasivă, solicitantul depune o cerere, conform modelului stabilit prin hotărîre de Guvern.”

Prevederea respectivă este în contradicţie cu p. 6 din Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea 160/2011, care se referă la mărfurile "scoase pentru prelucrare, transformare în afara teritoriului R. Moldova"

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm autorilor să revadă norma respectivă şi să asigure compatibilizarea acestei cu prevederile Nomenclatorului din Legea 160/2011.

42

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

La articolul 97 alineatul (2), textul „cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare a magazinului” se exclude

Nota informativă nu oferă suficientă claritate asupra necesităţii modificării respective. Urmează a se lua în calcul faptul că p. 9 , compartimentul Serviciul vamal din Nomenclatorul aprobat prin Legea 160/2011 nu prevede eliberarea unei autorizaţii pentru magazinele duty-free în coordonare cu Serviciul vamal.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Revizuirea integrală a prevederilor respective şi asigurarea corelării acestora cu prevederile Nomenclatorului aprobat prin Legea 160/2011.

43

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

8. Articolul 100: la alineatul (2), textul „cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal” se substituie cu textul „în modul stabilit de Guvern, după obţinerea autorizaţiei de distrugere a mărfurilor”; se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: „(3) În vederea obţinerii autorizaţiei de distrugere a mărfurilor, solicitantul expediază organului vamal, prin scrisoare recomandată sau prin poşta electronică, o notificare, cu cel puţin 10 zile calendaristice pînă la data iniţierii distrugerii. Autorizaţia se consideră eliberată la expirarea termenului de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării de către organul vamal.”

Articolul respectiv al Codului vamal deja a fost supus unor modificări prin legea 324/23.12.2013, articolul respectiv fiind expus în redacţie nouă. De asemenea, considerăm că noua redacţie propusă prin proiect limitează dreptul persoanei de a se adresa direct organului vamal, aceasta fiind limitată doar la posibilitatea adresării unor solicitări prin poştă, inclusiv poşta eletronicp.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Considerăm raţională revizuirea alin. (3) prin oferirea solicitantului a posibilităţii de a se adresa direct organului vamal, fără a apela la serviciile poştale, inclusiv electronice.

44

Art. XX. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

9. La articolul 151 alineatul (2), textul „la locul de destinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal în modul stabilit de legislaţie” se substituie cu textul „în alte locuri sub supraveghere vamală”.

Nota informativă nu oferă nici o explicaţie privind necesitatea operării modificării respective, or, prin aceasta persoana care plasează mărfuri în depozit provizoriu nu va mai avea posibilitatea să efectueze această operaţiune la locul de destinaţie a mărfurilor. Modificarea respectivă riscă să creeze mai multe dificultăţi şi nu va asigura simplificarea procedurilor.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm să fie revizuită şi examinată suplimentar opţiunea excluderii respectivei proceduri.

45

Art. XXI. - Legea nr.1163-XIV din 26 iulie 2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice

3. Articolul 9: la alineatul (3), cuvintele „organul abilitat de Guvern” se substituie cu cuvintele „subdiviziunea responsabilă din cadrul Ministerului Economiei”; la alineatul (4), cuvintele „un organ abilitat de Guvern” se substituie cu cuvintele „subdiviziunea responsabilă din cadrul Ministerului Economiei”; alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) În scopul importului mărfurilor incluse în Nomenclatorul mărfurilor strategice supuse controlului sau mărfurilor considerate ca fiind strategice într-un stat străin şi care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, subdiviziunea responsabilă din cadrul Ministerului Economiei eliberează, la cerere, certificatele internaţionale de import, certificatele de verificare a livrării şi certificatele utilizatorului final, ce urmează a fi prezentate organului competent în ţara de destinaţie.”

Nu este clară necesitatea substituirii "organului abilitat de Guvern" cu "subdiviziunea responsabilă din cadrul Ministerului Economiei". Nota informativă nu oferă suficientă claritate asupra necesităţii acestei substituiri. Din perspectiva necesităţii asigurării clarităţii procedurilor aplicabile şi organelor implicate, această modificare riscă să producă confuzii în procesul de aplicare.

Alți factori
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm stabilirea/indicarea cu precizie a instituţiei care va fi responsabilă de asigurarea activităţii Comisiei interdepartamentale de control.

46

Art. XXI. -Legea nr.1163-XIV din 26 iulie 2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice

Articolul 11/3. Refuzul eliberării sau retragerea autorizaţiilor şi certificatelor c) în urma investigaţiilor s-a dovedit că solicitantul a prezentat informaţii neautentice în documentele anexate la cererea de eliberare a autorizaţiei sau a certificatului.

Potrivit prevederilor propuse solicitantului îi poate fi refuzată eliberarea autorizaţiei şi certificatelor în cazul î care acesta ar fi prezentat date/informaţii neautentice. totuşi această regulă pare a fi prea excesivă pentru solicitanţii de autorizaţii, or neautenticitatea informaţiilor poate să nu fie deliberată, iar solicitanţii ar fi lipsiţi din start de a demonstra că nu sînt culpabili de acest fapt şi sînt lipsiţi de posibilitatea corectării informaţiilor respective.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Considerăm necesară prevederea unei norme suplimentare în articolul respectiv, care ar oferi solicitanţilor posibilitatea de a interveni cu rectificările de rigoare şi de a corecta datele neautentice din documente, într-un termen stabilit expres de către autoritatea publică.

47

Art. XXII. -Legea nr.552-XV din 18 octombrie 2001 privind evaluarea şi acreditarea în sănătate

„Articolul 11/1. Eliberarea certificatului de acreditare (2) Depistarea, de către Consiliu, a unor date neveridice în informaţia declarată de solicitant serveşte drept temei pentru refuzul de eliberare a certificatului solicitat

Articolul 11/6. Reperfectarea certificatului de acreditare (7) Drept temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului serveşte depistarea de către Consiliu a unor date neveridice în actele prezentate sau declarate de solicitant.”

În absenţa unei liste exprese a documentelor şi a informaţiilor care trebuie să le conţină acestea, pentru ca solicitantul să obţină certificatul de acreditare, există riscul ca drepturile acestor solicitanţi să fie încălcate/ignorate/limitate arbitrar de către autoritatea emitentă a actelor respective. Formula "date neveridice" este una prea generală şi creşte posibilitatea admiterii unor încălcări a drepturilor solicitanţilor.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Considerăm necesară revizuirea normelor respective prin stabilirea cu exactitate a conţinutului documentelor care trebuie prezentate de către solicitanţi. De asemenea, o soluţie ar fi oferirea unui termen pentru solicitanţi în vederea eliminării omisiunilor atestate de către autoritate şi doar dacă nu va fi respectat această procedură să îî fie refuzată eliberarea certificatului.

48

Art. XXIII. -Legea nr.989-XV din 18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de evaluare

Legea se completează cu articolul 15¹ cu următorul cuprins: „Articolul 15¹. Modul de eliberare a certificatelor de calificare a evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală (1) Certificarea evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală se efectuează de către Comisia de atestare din cadrul AGEPI. Comisia de atestare este în drept să admită spre atestare persoanele care corespund următoarelor cerinţe: a) sînt cetăţeni ai Republicii Moldova; b) au studii superioare în evaluare, studii superioare economice sau studii superioare tehnice şi experienţă de muncă în domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv în calitate de evaluator sau stagiar, de cel puţin 1 an; c) nu au antecedente penale (certificatul de cazier judiciar se acordă prin procedura ghişeului unic conform art. 10 din Legea nr.161 din 22 iulie 2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător). .... (3) Cererea de atestare a evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală se depune pe numele directorului general al AGEPI, cu anexarea următoarelor acte: a) copia actului de identitate al solicitantului; b) copia diplomei de studii superioare şi a actului ce confirmă pregătirea profesională; c) copia actului ce confirmă experienţa de muncă în domeniul proprietăţii intelectuale şi în calitate de evaluator sau stagiar; d) documentul ce confirmă plata taxei pentru atestarea evaluatorilor în domeniul de proprietate intelectuală.

Alin (1) şi alin. (3) din art. 15/1 propus în proiect nu sînt interconectate, or din lista aactelor necesare prevăzută la alin. (3) lipseşte certificatul care atestă lipsa antecedentelor penale (cazierul judiciar).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Completarea alin. (3) cu un act suplimentar "cazierul judiciar".

49

Art. XXIV. -Legea nr.1459-XV din 14 noiembrie 2002 cu privire la difuzarea exemplarelor de opere şi fonograme

2. La articolul 8, alineatul (1) se completează cu următorul text: „Pentru eliberarea certificatului, precum şi pentru efectuarea modificărilor şi rectificărilor la acesta se percepe o plată echivalentă cu 6 euro, în lei moldoveneşti, la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data efectuării plăţilor.”

Moneda naţională a R. Moldova, aşa cum este prevăzut şi la art. 130 alin. (2) din Constituţie şi legea cu privire la bani, este "Leul moldovenesc", pe cînd proiectul legii operează frecvent, inclusiv, în acest articol cu altă valută "Euro", ceea ce contravine prevederilor constituţionale.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Recomandăm revizuirea normei respective şi stabilirea valorii plăţii respective în valuta naţională consacrată de Constituţia R.. Moldova.

50

Art. XXV. -Legea nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni

„Articolul 24/1. Certificate eliberate persoanelor fizice şi juridice (2) Certificatele se eliberează la cererea scrisă a solicitantului. La momentul depunerii cererii, solicitantul prezintă confirmarea achitării plăţii de eliberare a certificatului şi unul dintre următoarele documente:e

Reieşind din conţinutul prevederii propuse pentru alin. (2) al art. 24/1 din Legea 216/2003 rezultă că cererile de eliberarea a certificatelor pot fi depuse doar în formă scrisă. Trebuie să menţionăm că, actualmente, deja se aplică procedura solicitării certificatelor respective şi electronic. Considerăm că norma respectivă este de natură să afecteze dreptul deja consacrat al persoanelor de a solicita şi în format electronic informaţiile/certificatele respective.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Revizuirea alin. (2) prin stabilirea faptului că certificatele se eliberează şi la solicitările întocmite în format electronic şi nu doar în formă scrisă.

51

Art. XXVI. – Articolul 23 din Legea nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală

Textul integral al articolului

Legea propusă pentru modificare a fost deja abrogată, odată cu adoptarea la 30 mai 2014 a Legii privind semnătura electronică şi documentul electronic, modificările respective fiind inutile.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

În cazul în care Legea 91 din 30 mai 2014 nu inserează modificările propuse în prezentul proiect, se recomandă revizuirea acesteia şi introducerea modificărilor în Legea recent adoptată.

52

Art.XXVIII. – Legea nr.264-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic

1. La articolul 10 litera c), cuvintele „în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii,” se exclud. 2. La articolul 12, alineatul (1) se completează cu cuvintele „şi eliberării certificatului de calificare în condiţiile art. 101 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995”.

A se vedea obiecţiile formulate la p. 7-8 din tabel.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

A se vedea recomandările de la p.7-8 ale tabelului.

53

Art. XXIX. – Articolul 10 din Legea nr.325-XVI din 15 decembrie 2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova

„Articolul 10. Condiţiile de folosinţă specială a obiectelor Cărţii Roşii ..... (3) Pentru obţinerea autorizaţiei, persoanele fizice şi juridice prezintă următoarele documente: a) cererea, în care se indică următoarele date: - denumirea persoanei juridice sau numele şi prenumele persoanei fizice, sediul sau adresa; - denumirea obiectului regnului animal sau vegetal (în limba de stat şi în limba latină, după caz);

Prevederea evidenţiată este în disonanţă cu prevederile aceleiaşi legi (art. 14) care prevede în mod expres că denumirea se scrie în limbile de stat şi latină, fără a utiliza formula "după caz"

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Excluderea sintagmei "după caz".

54

Art. XXX. – Legea nr.33-XVI din 24 februarie 2006 privind depozitarea cerealelor şi regimul certificatelor de depozit pentru cereale

1. La articolul 11, alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „ , cu eliberarea certificatului de calitate a cerealelor în condiţiile prevăzute la art. 11/1.”

Potrivit art. 11/1 propus pentru legea respectivă, se prevede eliberarea certificatului de calitate pentru cerealele utilizate în scopuri alimentare şi furajere, în timp ce art. 11 nu prevede o destinaţie expresă a cerealelor. În acest context, există riscul apariţiei unor contradicţii şi confuzii în procesul de aplicare a normelor respective.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm revizuirea normelor de la art. 11 şi art. 11/1 în vederea asigurării compatibilităţii acestora.

55

Art. XXXI. – Legea nr.149-XVI din 8 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura

„Articolul 141. Taxele pentru pescuit Se stabilesc următoarele taxe pentru pescuit: a) pentru pescuitul industrial/comercial – 9000 lei pentru 1 (una) tonă; b) pentru pescuitul sportiv şi de amator – 300 lei pentru un an şi 30 lei pentru o zi; pentru pensionari – 150 lei pentru un an şi 15 lei pentru o zi; pentru pensionarii mărimea pensiei cărora este mai mică decît mărimea coşului minim de consum stabilită – 30 lei pentru un an şi 2 lei pentru o zi.

Art. 16 din aceeaşi lege prevede că taxele pentru pescuitul de amator şi sportiv se stabilesc de Guvern. Prin urmare, este incertă includerea articolului respectiv în textul legii.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Alți factori
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm examinarea suplimentară a oportunităţii includerii articolului respectiv în lege. În cazul în care se va păstra această opţiune, este necesar ca acesta să fie corelat cu prevederea de la art. 16 alin. (2) din aceeaşi lege, precum şi oportunitatea includerii ca anexă la lege.

56

Art. XXXII. – Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006

Articolul 28/4. Retragerea autorizaţiei de retransmisie Autorizaţia de retransmisie se retrage în următoarele situaţii: .... h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de eliberare a actului permisiv;

În condiţiile modificărilor propuse, menţionăm că Codul audiovizualului operează cu noţiunea de "autorizaţie de retransmisie" şi nu conţine noţiunea de "act permisiv". prezenţa acestei prevederi poate crea deficienţe în procesul de implementare şi aplicare a legii.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Considerăm necesară substituirea noţiunii "act permisiv" cu noţiunea de "autorizaţie de retransmisie".
În acelaşi timp, este oportun să se ţină cont de faptul că actualmente în parlament este înregistrat un nou Cod al audiovizualului. Prin urmare, pentru evitarea dublării efortului legislativ, recomandăm examinarea oportunităţii inserării modificărilor respective în proiectul noului Cod al audiovizualului.

57

Art. XXXIV. – Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit

1. Articolul 21 se completează cu alineatele (3/1) şi (3/2) cu următorul cuprins: „(3/1) Pentru admiterea la examenul de calificare, pretendentul prezintă Comisiei de certificare, cu cel puţin 30 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru desfăşurarea examenului, următoarele documente: a) cerere de admitere la examenul de calificare; b) curriculum vitae; c) două fotografii cu dimensiunea 3×4 cm; d) cazier judiciar(se acordă prin procedura ghişeului unic conform art. 10 din Legea nr.161 din 22 iulie 2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător);

Prevederea respectivă este în disonanţă cu principiile Legii 161/2011 care prevede procedura "Ghişeului unic". Din această perspectivă, nu este clar de ce ar trebui ca solicitantul să prezintă cazierul judiciar, atîta timp cît autoritatea ar avea acces la Sistemul informaţional integrat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni şi poate accesa informaţiile respective, fără a impune solicitantul să solicite personal eliberarea cazierului judiciar.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Considerăm raţională excluderea prevederii respective şi stabilirea normei, conform căreia autoritatea va solicita autonom informaţia privind antecedentele penale ale solicitantului, în temeiul procedurii "ghişeului unic".

58

Art. XXXIV. – Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit

4. Articolul 28: se completează cu alineatul (4/1) cu următorul cuprins: „(4/1) Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali vor desfăşura activitatea de audit în conformitate cu cadrul legislativ şi normativ în domeniu, nu vor admite desfăşurarea altei activităţi decît cea de audit şi prestarea serviciilor prevăzute la art.6. Raportul auditorului va fi semnat doar de auditorii care desfăşoară activitate de audit conform art. 5 alin. (3), cu respectarea prevederilor standardelor de audit şi Codului etic.”

Norma propusă are un caracter general şi nu are o încărcătură normativă, fiind doar declarativă şi care dublează alte norme din aceeaşi lege.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Examinarea suplimentară a oportunităţii inserării modificării respective la art. 28.

59

Art. XXXVI. – Legea regnului vegetal nr.239-XVI din 8 noiembrie 2007

1. La articolul 15: alineatul (3) se completează cu următorul text: „Înregistrarea de stat şi reînregistrarea colecţiilor este benevolă şi se efectuează în baza cererii deţinătorului colecţiei. Certificatul de înregistrare/reînregistrare a colecţiei se eliberează gratuit.”;

A se vedea obiecţiile formulate la p. 9 din prezentul tabel.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

A se vedea recomandarea din p. 9 al prezentului tabel

60

Art. XLIII. – Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011

Textul integral al modificărilor propuse la lege

Modificările propuse prin proiect deja au fost introduse în textul Legii apelor, odată cu adoptarea de către Parlament a Legii nr. 96 din 12 iunie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 272 din 23.12.2011 (Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 174-177 din 4 iulie 2014).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea articolului XLIII din proiect.




Concluzii

În concluzia raportului de expertiză, reflectăm următoarele constatări principale.

Proiectul legii are ca scop îmbunătățirea mediului de afaceri prin diminuarea numărului actelor permisive şi simplificării procedurilor de eliberare a acestora, urmărind stabilirea, la nivelul actelor legislative, a condiţiilor de eliberare a actelor permisive, implicit cerinţele faţă de solicitant, aspectele de procedură, perioada de eliberare a actului permisiv, motivele refuzului, suspendării sau retragerii; obligativitatea eliberării unor acte permisive potrivit principiului ghişeului unic; delimitarea certă a competenţelor autorităţilor publice în privinţa actelor permisive; transparenţa cerinţelor legislaţiei privind eliberarea actelor permisive.

Privitor la respectarea principiului responsabilizării opinăm că aceasta nu va fi asigurată, deoarece proiectul nu conţine prevederi exprese sau tacite, care să permită monitorizarea instituţiilor publice respective, a politicilor elaborate de acestea şi nici nu instituie un mecanism pentru luarea în considerare a rezultatelor monitorizării. De asemenea, proiectul nu conţine prevederi, care să oblige autorităţile să facă publice rezultatele controalelor acestora.

Analiza detaliată a proiectului a reliefat că nu toate aceste obiective vor fi atinse odată cu adoptarea proiectului, or proiectul legii a fost calificat drept compatibil parţial cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale legislaţiei corelative. De asemenea proiectul nu corespunde întocmai jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în special în partea ce ţine de criteriile de calitate ale legii: accesibilitate şi previzibilitate.

Totodată, trebuie să menţionăm că, în pofida faptului că autorii şi-au propus să promoveze implementarea şi aplicarea practică a principiului ghişeului unic, este inexplicabil de ce în anumite situaţii proiectul operează cu noţiunea "copii ale actelor", iar în alte cazuri cu noţiunea "extrase din Registru", fiind vorba, de fapt de aceleaşi acte. Spre exemplu, în unele situaţii, pentru obţinerea unor permise/autorizări în vederea desfăşurării unei activităţi, solicitanţii ar urma să prezente copia actului de înregistrare, iar în alte situaţii ar trebui să prezinte extrasul din Registrul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, ţinut de Camera Înregistrării de Stat. Adiţional, este inexplicabil faptul de ce solicitanţii ar urma să prezinte autorităţii permisive "fizic", pe suport de hîrtie, anumite acte care în mod evident ar putea fi accesate de către autorităţi apelînd la registrele electronice la care au acces, implementînd, de facto, principiul declarat al "ghişeului unic" şi fără a impune solicitanţii să colecteze un număr impunător de acte şi să apeleze la varii instanţe pentru a le obţine. Considerăm că neremedierea acestei probleme va reduce, în principiu, efectul scontat al legii, iar asigurarea obiectivului implementării "ghişeului unic" poate eşua.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei