Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

28 Aprilie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova (art.75, 76, 79, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 147 din 10 Aprilie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova (art.75, 76, 79, ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul de lege este atribuit categoriei de lege organică în baza lit. r) alin. 3 al articolului 72 (alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice). Prevederile articolului 72 din Constituție, precum și prevederile Legii privind actele legislative sunt respectate. În baza articolului 27 din Legea privind actele legislative este menționată categoria actului legislativ - lege organică.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Scopul proiectului de lege este de a introduce unele modificări la Codul de Procedură Civilă, prin care se va permite reprezentarea în judecată şi a altor persoane în afară de avocaţi. Este vorba de persoane licenţiate în drept ce vor putea reprezenta în interesele rudelor pînă la gradul III inclusiv, asociaţiile obşteşti care promovează apărarea drepturilor omului pentru membrii şi beneficiarii săi şi persoanele juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică calificată în baza contractului de prestări de servicii.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă nu cuprinde o justificare temeinică a faptului că excluderea posibilităţii reprezentării în judecată de către alte persoane decît avocaţii a provocat îngrădirea accesului la justiţie, inclusiv pentru persoanele care nu dispun de suficiente mijloace financiare. Accesul liber la justiţie este un concept de o natură complexă şi multilaterală care include şi dreptul la apărare. Or, acesta se realizează prin intermediul mai multor instituţii care asigură reprezentarea judiciară, consacrate într-un şir de legi, cum ar fi: Codul familiei ce instituie reprezentarea legală, Legea cu privire la mediere, care instituie posibilitatea de a recurge la serviciile unui mediator, Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat ce acordă posibilitatea de a dispune de serviciile unui jurist calificat, în mod gratuit, în situaţia în care persoana poate proba situaţia sa financiară precară, precum şi alte acte normative, cum ar fi: Legea sindicatelor, Legea privind protecţia consumatorilor, Legea insolvabilităţii etc.

Argumentele prezentate în Nota informativă, care invocă asemenea circumstanţe, cum ar fi: pierderea încrederii cetăţenilor faţă de avocaţi, ca urmare a implicării acestora în diverse acţiuni de corupţie sau refuzul tinerilor specialişti de a trece stagierea şi examenul în avocatură deoarece nu există o apreciere obiectivă a cunoştinţelor, ori că în adresa Parlamentului parvin multe petiţii prin care cetăţenii se plîng pe avocaţi care nu îşi onorează obligaţiunile sunt de natură subiectivă, reprezentînd deficienţe cu care se confruntă şi alte domenii sau profesiuni, nu doar avocatura şi care solicită sporirea eforturilor în vederea îmbunătăţirii situaţiei şi nu atragerea într-o asemenea activitate a altor persoane, a căror profesionalism ridică şi mai multe semne de întrebare.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul la apărare (art.26 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)
Dreptul de a cunoaște drepturile și îndatoririle (art. 23 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Prin proiectul de lege se urmăreşte instituirea reprezentării în judecată "şi a altor persoane în afară de avocaţi". Avînd în vedere faptul că, acest proiect a fost amplasat pe pagina web oficială a Parlamentului Republicii Moldova, pentru consultări publice, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Respectiv, modificările propuse necesită desfăşurarea unor consultări publice, în rezultatul cărora ar fi informaţi atît avocaţii, care prestează servicii în temeiul licenţei de avocat, cît şi reprezentanţii societăţii civile, mediului academic, reprezentanţii corpului judecătoresc şi simpli cetăţeni, cu privire la implicaţiile ce le provoacă şi efectele ce le-ar putea produce acest proiect de lege. În acest context, este necesar de a evidenţia faptul că, pînă la elaborarea proiectului nu au avut loc dezbateri publice, nefiind consultate şi alte opinii decît cea a autorilor proiectului, respectiv, fiind redusă posibilitatea de a se interveni cu unele recomandări pe marginea acestuia din partea subiecţilor interesaţi.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. Proiectul de lege nu conține prevederi care să stabilească un mecanism de monitorizare a faptului ce efecte va produce revenirea la instituţia reprezentării în procesul civil prin intermediul unor alţi subiecţi decît avocaţii și nici obligația de a face public rezultatul anumitor verificări ale funcţionării respectivei instituții. De asemenea, acest proiect nu prevede proceduri de responsabilizare a reprezentanţilor în cazul în care acțiunile acestora nu se încadrează în cerințele legale.

De asemenea, nu este prevăzută nici obligaţia unei autorităţi anume de a elabora într-un termen rezonabil un raport privind modul de implementare al legii în fața Parlamentului sau față de cetățeni.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Proiectul de lege conține norme care, prin conţinutul lor, nu întotdeauna sunt conforme Constituției, neconformităţile fiind vizibile în cazul prevederilor care instituie posibilitatea persoanelor juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică să aibă calitatea de reprezentant în procesul civil.

Articolul 20 din Constituţie garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie. Potrivit art. 15 din Constituție, care garantează principiul universalității, cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. Astfel, Legea fundamentală fortifică prevederile art.20 printr-o serie de alte drepturi și principii instituționale.

Necesită a fi menţionat şi faptul că principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a-l utiliza, în formele şi în modalităţile prevăzute de lege. De asemenea, accesul la justiție nu poate fi realizat pe deplin în lipsa garantării dreptului la apărare (art.26 din Constituție), care constituie o condiție necesară pentru realizarea eficientă a justiției.

Prin prisma acestor prevederi, proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova corespunde normelor constituționale și dezvoltă garanțiile accesului liber la justiție, oferind oricărei persoane posibilitatea de a recurge nu doar la serviciile avocaţilor dar şi a altor persoane licenţiate în drept, dacă se află în raporturi de rudenie cu cele din urmă pînă la al III-lea grad inclusiv.

Totodată, însă, acest proiect de lege vine să afecteze principiul dreptului la apărare, deoarece apărarea trebuie să fie una calificată şi asigurată de persoane autorizate, care se află sub controlul şi supravegherea organelor competente, iar acestor condiţii pot corespunde doar avocaţii, nu şi reprezentanţii care activînd în cadrul unor persoane juridice ce ar presta servicii de asistenţă juridică ar putea avea un efect distructiv asupra întregului sistem de avocatură, reducînd şi mai mult calitatea serviciilor prestate în acest domeniu. Astfel, licenţiaţii în drept nu ar mai fi motivaţi să obţină licenţa de avocat, putînd fără mari eforturi şi fără cunoştinţe temeinice în domeniu să devină angajaţi a unor asemenea persoane juridice. În rezultat persoanele care ar avea nevoie de asistenţă calificată într-un proces civil, ar putea fi prejudiciate,din cauza neprofesionalismului şi diletantismului reprezentantului lor, care nu se ştie dacă va răspunde pînă la urmă şi în ce măsură pentru pagubele cauzate.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Potrivit art.26 al.1 din Constituţie dreptul la apărare este garantat. În raport cu această prevedere, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al RM este în strictă corelaţie, venind să contribuie la lărgirea spectrului de subiecţi care ar fi în drept să asigure respectarea dreptului la apărare.

Totodată, Codul de procedură civilă prin art. 75 prevede că în procesul civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin avocat. De asemenea, Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, prin art.5, stabileşte că pentru realizarea principiului liberului acces la asistenţă juridică, statul asigură organizarea şi funcţionarea instituţiilor responsabile de acordarea asistenţei juridice garantate de stat. Prin art.29 al aceluiaşi act normativ se dispune că, asistenţa juridică calificată se acordă de către avocaţi publici şi avocaţi care acordă asistenţă juridică la cerere.

În aceeaşi ordine de idei, art.5 alin.(3) din Legea cu privire la avocatură prevede că, persoanele fizice şi juridice sunt în drept să beneficieze, în modul stabilit, de asistenţa juridică a oricărui avocat în bază de acord al părţilor.

Avînd în vedere aceste dispoziţii legale, constatăm că legiuitorul acordă un rol primordial în protejarea drepturilor şi libertăţilor omului anume avocatului, care este exponentul unei profesii în care pot accede doar persoane bine pregătite şi care urmează să se ghideze în activitatea lor de anumite standarde etice şi deontologice, iar în caz de nesocotire a acestor standarde va suporta sancţiuni de ordin disciplinar şi pecuniar. Aceste constatări nu sunt, însă, valabile pentru persoanele care, deşi sunt licenţiate în drept, fiind angajate în cadrul unor persoane juridice care ar avea dreptul la asistenţă juridică calificată, ar putea cauza prejudicii subiecţilor ce ar apela la serviciile acestora, fără a suporta careva consecinţe. În cel mai rău caz, despăgubirile s-ar putea limita la capitalul social al persoanei juridice, care în cazul unui SRL nu depăşeşte 5400 lei. Or, asigurarea unei asistenţe juridice de calitate îndoielnică vine în contradicţie cu politicile pe care le promovează statul urmărind asigurarea unei asistenţe juridice calificate şi instituind pîrghiile prin care asistenţa juridică calificată în instanţele judecătoreşti să fie asigurată de către avocaţi.

Cît priveşte reprezentarea în instanţa de judecată prin intermediul asociaţiilor obşteşti, subliniem faptul că, prin Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, art.35 alin.(1) se prevede că, asociaţiile obşteşti sunt în drept să acorde asistenţă juridică calificată, cu excepţia reprezentării în cadrul procesului penal şi contravenţional. Această dispoziţie este în corespundere cu scopul instituirii asociaţiilor obşteşti, determinat prin art.2 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti, iar introducerea unor dispoziţii în Codul de procedură civilă prin care asociaţia obştească ar fi în drept să exercite atribuţia de reprezentare în procesul civil, contravine scopului instituirii acestor asociaţii, presupunînd realizarea unui profit de pe urma acordării asistenţei juridice.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. În conformitate cu pct.5 din Rezoluţia nr.(78)8 a Comitetului miniştrilor către statele-membre privind asistenţa juridică şi consultanţa juridică, asistenţa juridică trebuie întotdeauna să presupună concursul unei persoane calificate pentru exercitarea unei profesii juridice conform reglementărilor statului interesat, nu doar atunci cînd sistemul naţional de asistenţă juridică implică un asemenea concurs, dar şi atunci cînd reprezentarea părţilor în faţa unei jurisdicţii a statului interesat trebuie, în mod obligatoriu, să fie asigurată de o asemenea persoană conform legii acelui stat.

Prevederile proiectului de lege în vederea modificării Codului de procedură civilă vin în contradicţie cu dispoziţiile acestei rezoluţii, deoarece serviciile de asistenţă juridică prestate de către alţi subiecţi, în afară de avocaţi, ar putea afecta grav calitatea actului de justiţie, fapt confirmat prin practicile constatate pînă în anul 2010, cînd reprezentarea în instanţele judecătoreşti era exercitată şi de alte persoane, nu numai de către avocaţi.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. După cum se menţionează în Nota informativă la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă a Republicii Moldova, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a RM cunoaşte două hotărîri contradictorii la acest subiect.

Astfel, prin Hotărîrea nr.8 din 15.02.2000 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.395-XIV din 13 mai 1999 cu privire la avocatură, Curtea Constituţională a menţionat că instituirea monopolului asupra prestării serviciilor juridice şi excluderea dreptului altor jurişti profesionişti, care dispun de calificare juridică, restrîng dreptul cetăţeanului, conferit prin art.26 alin.(2) din Constituţie, de a reacţiona independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

Totodată, prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.3 din 10.02.2011 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale art.I pct.5, art.II şi art.III din Legea nr.102 din 28 mai 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.10 al.3, lit.a) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, în pct.3.1 s-a menţionat: "Curtea consideră că instituirea restricţiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor constituţionale şi celor internaţionale, precum şi regulilor generale ale unei societăţi democratice, pentru următoarele motive:

Constituţia (art.26 alin.(3) prevede că în tot cursul procesului părţile au dreptul la asistenţa unui avocat, înţelegînd prin aceasta o persoană care are calitatea de avocat, dobîndită în condiţiile prevăzute de lege. Această prevedere este o puternică garanţie, care previne desfăşurarea unor activităţi de asistenţă juridică de către persoane necalificate, nesupuse controlului profesional.

Prevederile prin care se exclude dreptul altor jurişti profesionişti de a acorda servicii de reprezentare în instanţa de judecată nu restrîng dreptul cetăţeanului, conferit prin art.26 alin.(2) din Constituţie, de a reacţiona independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale şi de a alege modalitatea şi mijloacele de reprezentare, stabilite prin lege.

Deşi, în realitate, în cauzele civile reprezentanţii neavocaţi ai persoanelor fizice şi juridice exercită atribuţii specifice avocatului, activitatea lor nu este subordonată unor exigenţe etice sau profesionale, ceea ce subminează obligaţia pozitivă a statului de a asigura asistenţa juridică calificată în procedurile judiciare.

Noile amendamente privind reprezentarea judiciară răspund unor raţiuni de natură obiectivă, avînd drept scop de a face ordine într-un domeniu de importanţă majoră pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, de a anihila deficienţele în acordarea asistenţei juridice în cauze civile prin excluderea din acest proces a persoanelor, care în activitatea lor nu se conduc de standardele deontologice şi profesionale pe care în mod normal le implică avocatura.

Astfel, Curtea consideră nefondate argumentele autorilor sesizării privind instituirea prin aceste norme a „monopolului avocaţilor asupra prestării serviciilor juridice” şi discriminării neavocaţilor, iar Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.8 din 15 februarie 2000, invocată de către ei în acest context, irelevantă pentru prezenta cauză.

În concluzie, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova vine în contradicţie cu jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale care recunoaşte drept constituţionale prevederile referitoare la acordarea asistenţei juridice în instanţele judecătoreşti doar de către avocaţi.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței CtEDO. Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului protejează explicit în articolul 6 alin.(1) dreptul la un proces echitabil, ceea ce implică acordarea fiecărei persoane a dreptului de acces eficient la justiție.

În jurisprudența sa Curtea Europeană s-a pronunțat asupra respectării art.6 din Convenție.

Astfel, în hotărîrea Meftah ş.a. contra Franţei (26 iulie 2002, par.45) CtEDO a notat că, dreptul de a alege reprezentantul nu este absolut. În cazul în care persoana refuză să beneficieze de serviciile avocaţilor licenţiaţi, acest fapt nu poate fi interpretat ca impunînd o obligaţie de a admite un alt reprezentant dorit de acesta, ci ca o renunţare la dreptul de a fi reprezentat (idem, par.46).

În hotărîrea Steel şi Morris contra Regatului Unit (15 februarie 2005, par.63-72) CtEDO a constatat o violare a dreptului la apărare garantat de art.6 CEDO, pe motiv că reclamanţii nu au putut beneficia, în cadrul unei cauze civile de defăimare, de serviciile unui avocat din oficiu, în pofida faptului că ei au beneficiat de consiliere ocazională.

Avînd în vedere constatările CtEDO în hotărîrile menţionate mai sus, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nu este conform cu jurisprudenţa CEDO.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. După cum reiese şi din scopul proiectului de lege, realizarea unora din prevederile cuprinse în acesta, şi anume, a celor referitoare la reprezentarea persoanelor de către rudele acestora pînă la al III-lea grad inclusiv, care sunt licenţiaţi în drept şi deţin împuternicirile respective, vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei.

Totodată, în contextul conformității proiectului cu standardele internaționale și europene, dreptul la apărare al persoanelor ar putea fi afectat, în cazul instituirii posibilităţii reprezentării în instanţa de judecată de către persoane juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică calificată, existînd riscul ca serviciile prestate să fie de o calitate necorespunzătoare.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Articol unic - Codul de procedură civilă a Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.111-115, art.451), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 75:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"(1) În procesul civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin intermediul unui reprezentant, prin avocat sai avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant sau avocat."

...

Inserarea în conţinutul acestui alineat a termenului "reprezentant", fără precizarea circumstanţelor în care acesta poate interveni, sugerează posibilitatea de a recurge la serviciile unui reprezentant în orice categorie de litigii civile, în acest fel revenind la situaţia cînd asistenţa juridică în instanţele de judecată va fi acordată de persoane neautorizate, a căror profesionalism este unul îndoielnic, iar veniturile realizate neputînd fi controlate de către stat.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Ar fi binevenită următoarea formulare: în proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat, avocat stagiar sau reprezentant licenţiat în drept, în interesul rudelor pînă la gradul III inclusiv.

2

la alineatul (2), textul "alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice" se înlocuieşte cu cuvintele "reprezentanţii lor".

Înlocuirea expresiei "alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice" cu cuvintele "reprezentanţii lor", ar putea avea consecinţe grave asupra subiecţilor ce stabilesc relaţii contractuale cu anumiţi agenţi economici care apelează la serviciile aşa-numitor reprezentanţi, care nefiind supuşi nici unui control din partea statului şi neputînd fi atraşi la răspundere pentru activitatea care o desfăşoară, ar urmări prejudicierea intereselor cocontractanţilor sau a însuşi subiectului care l-a solicitat ca reprezentant.

Modificarea Codului de procedură civilă, prin care s-a exclus acordarea asistenţei juridice din partea altor reprezentanţi decît avocaţii, a avut drept scop anume preîntîmpinarea unor asemenea situaţii, cînd persoane a căror grad de pregătire profesionale sau probitatea morală nu poate fi confirmată de către nimeni, practică o activitatea ce ar putea aduce prejudicii majore unor persoane juridice.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Normă lacunară

Urmează a fi păstrată varianta actuală.

3

Art.76

2. Se introduce art. 76 cu următorul cuprins:

"Articolul 76. Persoanele care pot fi reprezentanţi în judecată

(1) Reprezentant în judecată poate fi:

a) orice persoană cu capacitate de exerciţiu deplină, licenţiată în drept, care are împuternicirile respective, legalizate în modul stabilit, în interesul rudelor pînă la gradul III inclusiv;

b) asociaţia obştească care, potrivit statutului, promovează şi protejează drepturile omului în interesul membrilor şi beneficiarilor săi; c) persoana juridică care, potrivit statutului, prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică calificată, în baza contractului de prestări de servicii.

...

Reprezentarea în instanţa de judecată prin intermediul asociaţiilor obşteşti este asigurată prin Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, care la art.35 alin.(1) prevede că, asociaţiile obşteşti sunt în drept să acorde asistenţă juridică calificată, cu excepţia reprezentării în cadrul procesului penal şi contravenţional. Această dispoziţie este în corespundere cu scopul instituirii asociaţiilor obşteşti determinat prin art.2 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti, iar introducerea unor dispoziţii în Codul de procedură civilă prin care asociaţia obştească ar fi în drept să exercite atribuţia de reprezentare în procesul civil, contravine scopului instituirii acestor asociaţii, presupunînd realizarea unui profit de pe urma acordării asistenţei juridice.

Asistenţa juridică prestată de către persoane juridice, în cadrul cărora ar activa persoane ce nu ar deţine licenţă de avocat ar putea atrage numeroase riscuri pentru persoanele care ar fi eventualii clienţi ai unor asemenea companii, din moment ce nimeni nu poate garanta calitatea serviciilor prestate de către asemenea persoane juridice, iar în caz de antrenare a răspunderii acestora s-ar putea ca păgubitul să nu-şi poată recupera dauna ce i-a fost cauzată pe motiv că mărimea capitalului social al persoanei juridice în prezent, de obicei, este una redusă, iar răspunderea, pentru cele mai multe societăţi comerciale existente se limitează la mărimea capitalului social.

Persoanele juridice care, potrivit statutului, prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică calificată, în baza contractului de prestări de servicii, trebuie să apeleze la serviciile acelor persoane ce deţin licenţă de avocat, fapt ce se constată în prezent, în acest fel statul asigurînd acordarea unei asistenţe juridice calificate, iar în caz de prejudiciere a subiecţilor care au apelat la serviciile acestei persoane juridice, nu doar persoana juridică ce prestează servicii de asistență juridică va putea fi atrasă la răspundere ci, avocatul personal va suporta sancţiuni de ordin disciplinar şi pecuniar.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Normă lacunară şi deficientă

De a exclude punctele b) şi c), fiind acceptabilă doar reprezentarea de către o persoană licenţiată în drept în interesul rudelor sale pînă la gradul III inclusiv.

4

2. Se introduce art. 76 cu următorul cuprins:

"Articolul 76. Persoanele care pot fi reprezentanţi în judecată

...

(2) Participanţii la proces, cu excepţia reprezentantului, pot fi asistaţi în judecată de un singur reprezentant ori de mai mulţi reprezentanţi care îi pot reprezenta în comun sau fiecare în parte.

...

Din conţinutul acestui alineat rezultă că reprezentantul face parte din categoria participanţilor la procesul civil. Formularea propusă este deficientă, deoarece vine în contradicţie cu prevederile art.55 al Codului de procedură civilă, care enumeră categoriile de participanţi la procesul civil, or reprezentantul nu se regăseşte printre aceştia în viziunea legiuitorului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Normă lacunară şi deficientă;
Lacună de drept.

Conţinutul alin.(2) se recomandă a fi următorul: "Participanţii la proces pot fi asistaţi în judecată de un singur reprezentant ori de mai mulţi reprezentanţi care îi pot reprezenta în comun sau fiecare în parte".

5

Art.79

3. La articolul 79 alineatul (5), cuvîntul "avocat" se înlocuieşte cu cuvintele "unui reprezentant sau avocat".

Formularea lasă loc de interpretare, nefiind specificat cine ar putea avea calitatea de reprezentant.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Se recomandă înlocuirea cuvîntului "avocat" cu expresia "unui reprezentant, licenţiat în drept, cu care se află în relaţii de rudenie pînă la gradul III inclusiv sau avocat".

6

Art.81

5. La articolul 81, textul "persoanei juridice" se exclude.

Excluderea expresiei "persoanei juridice" ar sugera că reprezentarea este posibilă şi în cazul persoanelor fizice, fără a fi specificat în ce situaţii, ceea ce ar lăsa loc pentru interpretări greşite.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Expresia "persoanei juridice" necesită a fi menţinută, fiind necesar de completat cu următoarea formulare: "sau reprezentantului persoanei fizice, care se află în relaţii de rudenie cu reprezentatul pînă la gradul III inclusiv".

7

Art.304

6. La articolul 304 alineatul (1), textul "asistat în judecată de avocat" se înlocuieşte cu textul "asistată în judecată de un reprezentant sau avocat".

Adăugarea termenului "reprezentant", fără specificarea condiţiilor în care acesta poate interveni, permite unele interpretări abuzive, nefiind clar cine ar putea fi acel reprezentant.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Se recomandă următoarea formulare: textul "asistată în judecată de avocat" se înlocuieşte cu textul "asistată în judecată de un reprezentant, licenţiat în drept, cu care se află în relaţii de rudenie pînă la gradul III inclusiv sau avocat".

8

Art.316

7. La articolul 316 alineatul (1), textul "reprezentată în judecată de avocat" se înlocuieşte cu textul "reprezentată în judecată de un reprezentant sau avocat".

Adăugarea termenului "reprezentant", fără specificarea condiţiilor în care acesta poate interveni, permite unele interpretări abuzive, nefiind clar cine ar putea fi acel reprezentant.

Vulnerabilitate
Formulare ambiguă care permite interpretări abuzive.

Se recomandă ca textul "reprezentată în judecată de avocat" să fie înlocuit cu textul "reprezentată în judecată de un reprezentant, licenţiat în drept, cu care se află în relaţii de rudenie pînă la gradul III inclusiv sau avocat".




Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză menţionăm următoarele:

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova are drept scop introducerea unor modificări la Codul de Procedură Civilă, prin care se va permite reprezentarea în judecată şi a altor persoane în afară de avocaţi. Este vorba de persoane licenţiate în drept ce vor putea reprezenta în interesele rudelor pînă la gradul III inclusiv, asociaţiile obşteşti care promovează apărarea drepturilor omului pentru membrii şi beneficiarii săi şi persoanele juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică calificată în baza contractului de prestări de servicii.

Proiectul de lege expertizat este parţial conform normelor constituţionale şi parţial conform legislaţiei corelative, deoarece legiuitorul acordă un rol primordial în protejarea drepturilor şi libertăţilor omului anume avocatului, care este exponentul unei profesii în care pot accede doar persoane bine pregătite şi care urmează să se ghideze în activitatea lor de anumite standarde etice şi deontologice. Din acest punct de vedere modificările propuse sunt în contradicţie cu prevederile Legii cu privire la avocatură.

De asemenea, conformitatea parţială cu standardele internaţionale, prevăd, după cum am menţionat supra, că asistenţa juridică trebuie întotdeauna să presupună concursul unei persoane calificate pentru exercitarea unei profesii juridice conform reglementărilor statului interesat, iar reglementarea posibilităţii participării în procesul civil a unui reprezentant despre a cărui calificare nimeni nu poate da nişte garanţii contravin prevederilor internaţionale.

Proiectul de lege vine în contradicţie cu jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale care recunoaşte drept constituţionale prevederile referitoare la acordarea asistenţei juridice în instanţele judecătoreşti doar de către avocaţi şi nu este în concordanţă nici cu jurisprudenţa CtEDO, în cadrul căreia s-a specificat că atunci cînd persoana refuză să beneficieze de serviciile avocaţilor licenţiaţi, acest fapt nu poate fi interpretat ca impunînd o obligaţie de a admite un alt reprezentant dorit de acesta, ci ca o renunţare la dreptul de a fi reprezentat.

Impactul pe care îl poate avea acest proiect de lege necesită a fi analizat prin prisma următoarei dihotomii:
a) instituirea posibilităţii prin care persoanele să fie reprezentate în proces de către un reprezentant, licenţiat în drept, cu care se află în raporturi de rudenie pînă la gradul III, va fi recepţionată pozitiv de către populaţie, care ar putea apela la persoane în care au o mai mare încredere şi serviciile cărora ar putea fi gratuite. Careva consecinţe negative legate de neprofesionalismul acestor reprezentanţi, ar fi la un nivel redus datorită numărului nesemnificativ de asemenea cazuri de reprezentare, care s-ar constata în practica judiciară;
b) cît priveşte posibilitatea participării reprezentantului în alte cazuri decît cele în care se constată un grad de rudenie între reprezentant şi reprezentat, astfel de prevederi ar afecta profund calitatea actului de justiţie în general şi, în special, eficienţa dreptului la apărare de care urmează să beneficieze persoanele care au nevoie de asistenţă juridică calificată într-un proces civil. Acordarea dreptului de a fi reprezentanţi în procesele civile persoanelor juridice care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă juridică ar însemna revenirea la situaţia existentă pînă în 2010 cînd orice absolvent al facultăţii de drept, indiferent de gradul de pregătire, ar putea dobîndi calitatea de reprezentant, şi atunci, avînd în vedere problemele grave care se constată şi în învăţămîntul superior, calitatea serviciilor prestate ar putea fi una cel puţin dubioasă, or legiuitorul prin reformele care le promovează trebuie să creeze un cadru legal adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate de către avocaţi şi nu pentru introducerea unor elemente care ar înrăutăţi vizibil situația şi aşa destul de precară ce se constată în prezent.

În urma analizei proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova se constată următorii factori de vulnerabilitate care afectează acest proiect: limitarea drepturilor/libertăţilor; prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO; prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă; prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale; prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale; norme lacunare şi deficiente; formulări ambigue care lasă lor pentru interpretări abuzive.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei