Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

22 Aprilie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului legii pentru modificarea și completarea Legii nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (art.4, 5, 8, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 37 din 05 Februarie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului legii pentru modificarea și completarea Legii nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (art.4, 5, 8, ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Reieşind din nota informativă, elaborarea proiectului legii este realizată în vederea executării măsurilor de ordin legislativ prevăzute în Pilonul III „Accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti” din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012 şi anume, de domeniile specifice de intervenţie:
”3.2.1. Încurajarea dezvoltării capacităţilor reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului justiţiei la nivel de uniuni profesionale, cu un accent special pe capacităţile de management.
3.3.2. Consolidarea instituţională şi funcţională a noului sistem de executori judecătoreşti privaţi.”

Prin acest proiect de lege se urmăreşte atingerea obiectivului specific al Pilonului III din Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016: „Consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie (…, executor judecătoresc …)”.

Totodată, proiectul are drept scop, executarea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 19 din 18 decembrie 2012 „Pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale articolului 18 din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti” prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile articolului 18 alineatul (1) litera c1) şi alineatul (51) din Legea privind executorii judecătoreşti.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Intenţia autorului este expusă clar şi argumentat în nota informativă ce însoţeşte proiectul de lege. În acest sens, autorul indică: scopul proiectului, principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi, argumentele necesităţii elaborării proiectului, impactul proiectului, referinţe la fundamentarea economico-financiară şi la coordonarea proiectului cu instituţiile interesate.

Cu toate că, autorul notează că asupra proiectului de lege şi-a prezentat opinia Procuratura Generală, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Institutul Naţional al Justiţiei, totuşi în dosarul de însoțire a proiectului de lege nu se regăsesc astfel de opinii din partea instituţiilor nominalizate. Remarcăm existenţa pe pagina web a Parlamentului doar a avizului Centrului Național Anticorupție.

Pornind de la prevederile legale, proiectul de lege urma să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. Din lipsa unei astfel de sinteze nu cunoaştem dacă aceste cerinţe legale au fost respectate de către autor.

Totodată, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor și altor autorități de specialitate; Declarația de compatibilitate a proiectului cu legislația UE; Tabelul de concordanță a consultărilor cu societatea civilă, etc., sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi garanții:
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului. În contextul în care proiectul de legea a fost înregistrat pe data de 5.02.2014 şi pînă în prezent nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


7. Respectarea principiului participării este asigurată suficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, putem presupune că, societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional. Din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Prevederile din proiect dezvoltă normele constituţionale cuprinse în art.20 din Constituţie, care asigură accesul liber la justiţie. Prin acest proiect de lege se urmăreşte consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a executorilor judecătoreşti, ca reprezentanţi ai profesiilor conexe sistemului de justiţie. În consecinţă, se va îmbunătăţi activitatea executorilor judecătoreşti în executarea documentelor executorii, ori executarea unei hotărîri trebuie considerată ca făcînd parte integrantă din “proces“, în sensul art.20 din Constituţie şi art. 6 alin.1 din Convenţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Totuşi, unele prevederi din proiect, ce se referă la unele cazuri de suspendare neîntemeiată a activităţii executorului judecătoresc, pot aduce atingere drepturilor persoanelor la executarea hotărîrilor judecătoreşti, fapt ce limitează accesul la justiţie, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Mai detaliat despre aceste aspecte ne vom referi în pct.16 din prezentul raport de expertiză.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. În conformitate cu prevederile art.47 alin.(7) din Legea nr.797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.

Reieșind din art.II din proiect, la dispoziții finale și tranzitorii, în alin.(4) îi este atribuită Ministerul Justiției obligația ca în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze, modifice și aprobe actele normative necesare implementării acestei legi. Este necesar de a sublinia faptul că, Guvernul, ca şi autor al acestui proiect de lege, trebuia să anexeze lista actelor normative necesare pentru executarea actului legislativ care se adoptă sau a proiectelor acestor acte normative.

Prin prisma normelor din proiect și cerințelor legale, proiectul de lege se va încadra organic în cadrul juridic şi va asigura o reglementare integrală a raporturilor sociale, ce se referă la consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a executorilor judecătoreşti, ca reprezentanţi ai profesiilor conexe sistemului de justiţie, doar în contextul în care vor fi elaborate, modificate și aprobate actele normative corelative.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Autorul nu face referire în nota informativă dacă prevederile acestuia corespund standardelor internaţionale şi nici nu aduce exemple din practica altor state referitor la domeniul reglementat de prezentul proiect de lege. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Întrucît unele prevederi din proiect sunt contrare jurisprudenţei CtEDO, ce constituie în sine un model (standard) de interpretare şi aplicare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, care are ca scop consacrarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, considerăm că proiectul de lege corespunde doar parţial standardelor internaţionale. Mai detaliat ne referim în pct.16 din prezentul raport.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței Curții Constutiționale. Trebuie să menţionăm că, unele prevederi cuprinse în proiect contravin jurisprudenţei Curţii Constituţionale, fiind relatate mai detaliat în pct.16 din prezentul Raport.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. Aplicarea în practică a unor prevederi din proiect va aduce atingere drepturilor consacrate în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în mod special, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la proprietate. Despre aceste neconcordanţe menţionăm mai detaliat în pct.16 al Raportului de expertiză.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ incalcă drepturile/libertățile. Din analiza efectuată în acest Raport de expertiză rezumăm că, unele opţiuni legislative incluse în acest proiect de lege vor avea un impact negativ, deoarece vor încălca drepturile şi libertăţile persoanelor. Despre aceste încălcări ne-am expus mai detaliat opinia în pct.16 din Raportul de expertiză.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

pct.8

Se completează cu un nou articol, 11/1, cu următorul cuprins:

"Articolul 11/1. Mandatul de membru al Comisiei de licenţiere

...

(2) Mandatul de membru al Comisiei de licenţiere încetează în caz de:

...

b) revocare a mandatului de către organul care l-a desemnat în condiţiile alin.(3);

...

(3) Revocarea mandatului intervine în cazul: a) în care membrul Comisiei nu îşi îndeplineşte din motive neîntemeiate obligaţiunile stabilite de prezenta lege sau se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile;

...

(4) Mandatul de membru al Comisiei de licenţiere se suspendă în caz de începere a urmăririi penale împotriva acestuia, dacă au fost aplicate măsuri procesuale de constrîngere, ce împiedică exercitarea mandatului.

..."

Expresia ”imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuțiile” este una neclară şi confuză, care poate duce la interpretări abuzive. În conformitate cu prevederile art.19 lit.a) din Lege privind actele legislative nr.780/2001, fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat. Autorul nu indică în proiect situaţiile care pot cauza imposibilitatea temporară a unui membru al Comisiei de licenţiere de a-și exercita atribuțiile.

La fel, nu este clar care este durata în timp a imposibilităţii de exercitare a atribuțiilor, ori expresia "temporar" poate dura 1 săptămînă, 1 lună, 1 an sau orişicare altă perioadă de timp. Nespecificarea perioadei de timp poate duce la abuzuri şi interpretări diferite din partea organul care a desemnat membrul şi doreşte să-l revoce pe acest motiv.

Totodată, autorul nu specifică şi nu diferenţiază cauzele care pot duce la situaţia de "imposibilitate temporară", ori un membru poate fi o perioadă mai lungă de timp bolnav sau pot exista şi alte motive întemeiate datorită cărora acesta nu-şi poate exercita atribuţiile.

Mai mult ca atît, conform alin.(4) propus de autor la noul art.11/1, mandatul de membru al Comisiei de licenţiere se suspendă în caz de începere a urmăririi penale împotriva acestuia, dacă au fost aplicate măsuri procesuale de constrîngere, ce împiedică exercitarea mandatului. Reiese că, suspendarea mandatului în caz de începere a urmăririi penale şi aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere ar putea constitui temei de revocare a mandatului unui membru al Comisiei, întrucît acesta este temporar în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile. Astfel, în lipsa unor prevederi clare şi precise, aceste norme vor cauza dificultăţi la aplicarea lor în practică.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive;
Normă lacunară şi deficientă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Recomandăm revizuirea normelor sus-menţionate pentru a reda claritate şi a exclude orice posibilitate de interpretare şi aplicare abuzivă în practică.

2

pct.8

Se completează cu un nou articol, 11/1, cu următorul cuprins:

"Articolul 11/1. Mandatul de membru al Comisiei de licenţiere

...

(6) În cazul suspendării sau încetării mandatului de membru al Comisiei de licenţiere, cu excepţia cazului prevăzut la alin.(2) lit.a), locul acestuia este preluat de către membrul său supleant.

(7) În cazul încetării mandatului de membru al Comisiei de licenţiere, desemnarea unui alt membru supleant al Comisiei în locul celui vacant, se efectuează în termen de o lună de la data vacanţei, în modul stabilit de art. 11 alin. (1). Membrul supleant îşi va exercita atribuţiile pentru durata rămasă a mandatului.

...

Menţionăm formularea ambiguă a acestor norme, ceea ce poate duce la interpretări abuzive. Normele nominalizate reglementează situaţia cînd un supleant ia locul vacant al unui membru al Comisiei. Însă, conform textului acestor norme, se reglementează suplinirea locului de membru supleant cu un alt membru supleant cînd primul a ocupat locul unui membru în cazul suspendării sau încetării mandatului de membru al Comisiei de licenţiere. Astfel, se omite reglementarea însăşi a situaţiei de preluare a mandatului membrului de către un supleant, în mod special nu este stabilită perioada în care își va exercita atribuțiile membrul supleant, ce a preluat funcția de membrul al Comisiei de licențiere.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive;
Normă lacunară şi deficientă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Este necesar de revizuit textul normelor supra, cu luarea în consideraţie a obiecţiilor formulate. Întrucît aceleaşi obiecţii le formulăm şi pentru pct.20 din proiect privind art.22/2 alin.(5) și (6), în consecinţă, considerăm necesar de revizuit şi textul acestor norme din proiectul de lege.

3

pct.9

Articolul 12:

la alineatul (1), cuvintele "pe un termen nelimitat" se exclud;

...

Prin această excludere, Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești nu va mai reglementa termenul pentru care va fi eliberată licența executorilor judecătoreşti. O astfel de omisiune este inadmisibilă şi va perturba activitatea executorilor judecătoreşti, care nu vor avea o certitudine clară asupra termenului licenţei şi nemijlocit termenului în care aceştia pot activa în calitate de executori judecătoreşti. Plus la aceasta, omisiunea de a reglementa anumite raporturi juridice necesare este contrară cerinţelor de tehnică legislativă, enunţate în art.4 alin.(3) lit.b) și art.19 lit.a) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.

Totodată, trebuie de remarcat faptul că, alte profesii conexe sistemului justiţiei, precum avocaţii sau notarii, dispun de astfel de garanţii în activitatea acestora, fiind stabilit expres în actele lor normative, că licenţele le sunt eliberate pe un termen nelimitat. Astfel, art.17 alin.(3) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002 notează că, licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează pe termen nelimitat, iar Legea nr.1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat menţionează în art.13 alin.(1) că, licenţa pentru activitatea notarială se eliberează pe un termen nelimitat în baza ordinului ministrului justiţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Recomandăm de a lăsa în vigoare prevederile art.12 alin.(1) din legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, care stabilesc că licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează de ministrul justiţiei pe un termen nelimitat.

4

pct.14

Articolul 18:

Alineatul (1):

...

se completează cu o nouă literă, e/1, cu următorul cuprins:

"e/1) neîndeplinirii obligaţiei de participare anuală la cursuri de instruire şi perfecţionare profesională - pînă la acumularea numărului de ore stabilit de art.8 lit.k), dar nu mai mult de 3 luni;";

se completează cu literele h) şi i) cu următorul cuprins:

"h) în care biroul executorului judecătoresc nu corespunde cerinţelor stabilite de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti - pînă la îndeplinirea acestor cerinţe, dar nu mai mult de 3 luni;

...

Rezultatul inserării acestor norme în art.18 din Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești va consta în suspendarea activităţii executorului judecătoresc în cazul în care acesta nu va participa la cursurile anuale de instruire şi perfecţionare profesională sau în cazul cînd biroul executorului judecătoresc nu va corespunde cerinţelor stabilite de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Suspendarea activităţii executorilor în asemenea cazuri este neîntemeiată şi va aduce atingere drepturilor executorilor, iar, în consecinţă, va perturba procesul de executare a hotărîrilor judecătoreşti.

De facto, suspendarea este o sancţiune aplicată executorului. Legea nr.113/2010 prevede în art.24 alin.(1) lit.d) că suspendarea activităţii constituie o sancţiune disciplinară, care se aplică în raport cu gravitatea faptei. În speţă, cele 2 cazuri propuse de autor, în raport cu gravitatea acestor fapte, nu pot constitui temeiuri de suspendare a activităţii. În primul caz notăm, că rolul orelor de instruire este ca executorii judecătoreşti să-şi ridice nivelul lor profesional, acesta este un drept şi totodată o obligaţie, însă nicidecum faptul nerealizării acestor obligaţii nu poate duce la suspendarea activităţii.

Dacă e să facem o paralelă cu alte profesii conexe sistemului justiţiei, precum avocaţii şi notarii, în Legea cu privire la avocatură se menţionează în calitate de obligaţie a avocatului în art.46 alin.(1) lit.i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de ore, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor, iar în Legea cu privire la notariat este stipulat în art.19 lit.e) obligaţia notarului să-şi ridice continuu nivelul profesional. De remarcat că, în cazul nerespectării acestor obligaţii, nu sunt prevăzute astfel de sancţiuni ca suspendarea activităţii avocatului sau notarului. În cazul doi, nu poate fi suspendată activitatea executorului în cazul în care biroul executorului judecătoresc nu corespunde cerinţelor stabilite de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, dacă în lege nici nu sunt stabilite careva cerinţe în privința biroului executorului judecătoresc.

Suspendarea activităţii executorului judecătoresc în cele 2 cazuri sus-menţionate trebuie privită şi sub alte aspecte şi anume se va încălca dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil. În acest sens, CtEDO, în jurisprudenţa sa, inclusiv cauza BIMER S.A. c. MOLDOVEI sau BĂLAN c. MOLDOVEI, a statuat, că ... ...„un reclamant poate pretinde o violare a articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie doar dacă şi în măsura în care deciziile contestate se referă la „bunurile” sale în sensul acestei prevederi. „Bunurile” pot fi fie „bunuri existente”, fie bunuri, inclusiv pretenţii, în privinţa cărora reclamantul poate susţine că are cel puţin o „speranţă legitimă” că va obţine dobândirea efectivă a unui drept de proprietate.”...Conceptul de „bun”, la care se face referire în prima parte a articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, are un sens autonom care nu se limitează la proprietatea asupra unor bunuri materiale şi este independent de clasificarea formală din dreptul naţional: unele drepturi şi interese care constituie patrimoniu pot fi, de asemenea, privite ca „drepturi de proprietate” şi, astfel, ca „bunuri” în sensul acestei prevederi.

Chestiunea care trebuie examinată în fiecare cauză este dacă circumstanţele cauzei, examinate în ansamblu, ofereau reclamantului un drept asupra unui interes material protejat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 (a se vedea Iatridis v. Greece, [GC], nr. 31107/96; Beyeler v. Italy [GC], nr. 33202/96, § 100, ECHR 2000-I; Broniowski v. Poland [GC], nr. 31443/96, § 129, ECHR 2004-V; şi Anheuser-Busch Inc. v. Portugal [GC], nr. 73049/01, § 63, ECHR 2007-...)."..."În anumite circumstanţe, o „speranţă legitimă” de a obţine un „bun” poate, de asemenea, să se bucure de protecţia articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie."

Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, licenţa de a desfăşura o anumită activitate a fost în mod constant considerată un “bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, în măsura în care oferă persoanelor vizate un drept asupra unui interes material şi aceasta indiferent de faptul dacă actul este de natură administrativă.

Curtea Constituţională în Hotărîrea nr.17 din 6 decembrie 2012 şi Hotărîrea nr.15 din 13.09.2011 a reiterat aprecierile Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, interesele asociate exploatării unei licenţe constituie interese patrimoniale protejate de articolul 46 din Constituţie şi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie.

Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că licenţa eliberată pentru desfăşurarea unei activităţi liberale poate fi considerată un “bun” în sensului articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, atunci cînd punerea ei în valoare a condus la formarea unei clientele. Astfel, Curtea Europeană a recunoscut valoarea economică a clientelei rezultate din exerciţiul unei activităţi. Totodată, Curtea a reţinut, că efectele asupra activităţii în cazul suspendării sunt aceleaşi ca şi în cazul încetării activităţii. În consecinţă, notăm existenţa unei ingerinţe în dreptul executorului judecătoresc la respectarea bunurilor sale.

În ce priveşte „procesul echitabil”, Curtea Europeană aminteşte, că executarea unei sentinţe sau a unei decizii, indiferent de instanţa care o pronunţă, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din “proces“, în sensul art. 6 alin.1 din Convenţie. Dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi [Immobiliare Saffi împotriva Italiei (M.C.), Cererea nr. 22.774/93, paragraful 63, CEDO 1999-V].

Suspendarea neîntemeiată a activităţii executorului judecătoresc va duce inevitabil la imposibilitatea de executare a unui document executoriu. Acest fapt constituie, în sine, o încălcare a art.6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, ori CtEDO deja de nenumărate ori s-a expus în jurisprudenţa sa, inclusiv împotriva Moldovei, că neexecutarea unei decizii judecătoreşti limitează accesul unei persoane la justiţie, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Cazuri relevante sub acest aspect le reprezintă „SC Ruxandra Trading contra Romaniei; Hornsby contra Greciei; Prodan contra Moldovei; Ruianu contra Romaniei, etc.

Totodată, imposibilitatea executării sau tergiversarea executării unui document executoriu, ca rezultat al suspendării neîntemeiate a activităţii executorului, poate constituie şi o încălcarea dreptului de proprietate în sensul art.1 din Protocolul Adiţional la CEDO. Ori, Curtea Europeană califică drept atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor sale și, respectiv, încălcare a dreptului de proprietate situațiile de neexecutare a hotăririlor judecătorești într-un “termen rezonabil” garantat de art.6 alin.(1) din Convenția Europeană (Ambruosi împotriva Italiei; Burdov împotriva Rusiei; Deordiev şi Deordiev c. Moldovei;Mizernaia c. Moldovei.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Prin prisma obiecţiilor formulate, considerăm necesar de a revedea completarea art.18 din lege cu cazurile sus-menţionate de suspendare a activităţii executorilor judecătoreşti. În consecinţă, urmează de revăzut și completarea propusă la pct.15 din proiect, ce se referă la completarea art.19 alin.(1) din lege cu lit.c1) şi lit.f).




Concluzii

Prevederile din proiect dezvoltă normele constituţionale cuprinse în art.20 din Constituţie, care asigură accesul liber la justiţie. Prin acest proiect de lege se urmăreşte consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a executorilor judecătoreşti, ca reprezentanţi ai profesiilor conexe sistemului de justiţie. În consecinţă, se va îmbunătăţi activitatea executorilor judecătoreşti în executarea documentelor executorii, ori executarea unei hotărîri trebuie considerată ca făcînd parte integrantă din “proces“, în sensul art.20 din Constituţie şi art. 6 alin.1 din Convenţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Totuşi, unele prevederi din proiect, ce se referă la unele cazuri de suspendare neîntemeiată a activităţii executorului judecătoresc, pot aduce atingere drepturilor persoanelor la executarea hotărîrilor judecătoreşti, fapt ce limitează accesul la justiţie, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Plus la aceasta, pot fi aduse ingerinţe dreptului de proprietate.

Sub acest aspect, prevederile în cauză contravin jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi jurisprudenţei CtEDO. Notăm că, licenţa de a desfăşura o anumită activitate a fost, în mod constant, considerată un “bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, în măsura în care oferă persoanelor vizate un drept asupra unui interes material. Întrucît interesele asociate exploatării unei licenţe constituie interese patrimoniale, acestea sunt protejate de articolul 46 din Constituţie şi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Totodată, suspendarea neîntemeiată a activităţii executorului judecătoresc va duce inevitabil la imposibilitatea de executare a unui document executoriu. Acest fapt constituie, în sine, o încălcare a art.6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Or, CtEDO deja de nenumărate ori s-a expus în jurisprudenţa sa, inclusiv împotriva Moldovei, că neexecutarea unei decizii judecătoreşti limitează accesul unei persoane la justiţie, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil.

Întrucît unele prevederi din proiect sunt contrare jurisprudenţei CtEDO, ce constituie în sine un model (standard) de interpretare şi aplicare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, care are ca scop consacrarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, considerăm că proiectul de lege corespunde doar parţial standardelor internaţionale.

Reieşind din cele expuse, în contextul în care prevederile proiectului, ce pot avea un impact negativ, vor fi omise sau revizuite de către autor, considerăm oportun de a examina acest proiect de lege în şedinţele plenare ale Parlamentului, care se va expune asupra oportunităţii adoptării acestuia.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei