Nimic nu este mai respingator pentru o democratie decat inchiderea unei persoane sau incarcerarea ei din motiv ca nu este populara. In aceasta consta adevarata testare a civilizatiei. Winston Churchill

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

26 Decembrie 2013

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei – art.11, 26; Legea contenciosului administrativ - art.11, 21, 23; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 487 din 02 Decembrie 2013)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei – art.11, 26; Legea contenciosului administrativ - art.11, 21, 23; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat drept urmare a adoptării Hotărîrii Curții Constituționale nr.31 din 1 octombrie 2013, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile art.11 alin.(4) al Legii cu privire la Banca Națională nr.548-XIII din 21 iulie 1995 și art.21 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 cu excepția prevederilor referitoare la retragerea licenței băncii și la actele impuse de Banca Națională a Moldovei în procesul de lichidare a băncii.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Deși autorul, în nota informativă, subliniază condițiile ce au dus la elaborarea proiectului, finalitățile urmărite, enumeră principalele prevederi ale proiectului și elementele noi, totuși, aceasta nu conține o argumentare suficientă a promovării acestui proiect de lege. Din contra, din conținutul proiectului reiese că, opțiunile autorului sunt contrare legislației în vigoare și nu urmărește finalitățile ce rezultă din Hotărîrea Curții Constituționale nr.31 din 1 octombrie 2013. Mai detaliat despre aceste aspecte ne vom referi în continuare în punctele acestui raport de expertiză.

În nota informativă autorul notează că, a coordonat acest proiect de lege cu organele interesate și a recepționat opiniile Băncii Naționale a Moldovei, Comisei Naționale a Pieții Financiare, Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, Institutului Național al Justiției, autorităților publice centrale, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Asociației Băncilor din Moldova și Universității de Stat din Moldova.

În acest sens, remarcăm faptul că, la dosarul de însoțire a proiectului de lege este anexată Sinteza obiecțiilor și propunerilor unde nu se regăsesc toate organele și părțile, enumerate de autor, cu care acesta afirmă că s-a consulat. Mai mult ca atît, autorul trebuia să respecte cerințele legale și urma să transmită proiectul de lege spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate (inclusiv Centrului Național Anticorupție și altor subiecți), să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

Totodată, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor și altor autorități de specialitate; avizul Centrului Național Anticorupție; Declarația de compatibilitate a proiectului cu legislația UE; Tabelul de concordanță a consultărilor cu societatea civilă, etc., sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi garanții:
Dreptul la petiționare (art. 52 din Constituția RM)
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la restabilirea dreptului încălcăt în declarații (art. 53 din Constituția RM)
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului, astfel fiind respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.
Plus la aceasta notăm, că proiectul de lege a fost înaintat în Parlament spre examinare în mod prioritar, ceea ce corespunde prevederilor art.28/1 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr.317/1994 și pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.1662/2002 privind modul de executare a hotărîrilor Curții Constituționale.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Din lipsa informaţiilor putem conchide că, societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, nu a participat la elaborarea şi examinarea acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Proiectul de lege nu conţine prevederi exprese, ce se referă la posibilitatea persoanelor de a solicita de la autorităţile publice oferirea de argumente şi de explicaţii pentru justificarea deciziilor şi acţiunilor, precum și la posibilitatea persoanelor de a aplica o sancţiune autorităţilor publice pentru performanţe slabe.

Am putea doar remarca că, în contextul în care proiectul de lege se încadrează organic în sistemul juridic existent al legislației Republicii Moldova, acesta va putea fi supus, conform procedurilor indirecte, controlului legalității, iar în cazul în care în baza acestor prevederi legale vor fi adoptate careva acte, acestea vor putea fi supuse controlului în cadrul contenciosului administrativ.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ nu este conform Constituției. Prevederile din proiect contravin art.20, 26, 53, art.114 din Constituţia Republicii Moldova. Mai detaliat despre aceste aspecte relatăm în pct.16 al raportului de expertiză.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ nu este conform legislației corelative. Un şir de prevederi din proiect nu corespund cu normele cuprinse în legislaţia corelativă. Despre aceste necorespunderi relatăm în pct.16 din prezentul raport.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Şirul obiecţiilor formulate în pct.16 din raport relevă necorespunderea acestui proiect de lege cu standardele internaţionale, or acest proiect de lege va aduce atingere standardelor europene de protecţie a drepturilor omului, enunţate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. Din conținutul proiectului reiese că, opțiunile autorului nu urmăresc finalitățile ce rezultă din Hotărîrea Curții Constituționale nr.31 din 1 octombrie 2013, din contra, chiar contravin acesteia. Mai detaliat despre necorespunderea proiectului jurisprudenţei Curţii Constituţionale le analizăm în pct.16 din acest raport de expertiză.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ nu este conform jurisprudenței CtEDO. Aplicarea în practică a prevederilor din proiect va duce atingere drepturilor consacrate în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în mod special dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, etc. Despre aceste neconcordanţe menţionăm mai detaliat în pct.16 al raportului de expertiză.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. În forma în care acest proiect de lege este prezentat în Parlament, acesta limitează drepturile şi libertăţile omului stabilite expres în Constituţie, printre care enumerăm accesul liber la justiţie (art.20), dreptul la apărare (art.26), dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (art.53), etc. Despre aceste limitări în drepturi menţionăm în pct.16 din prezentul raport.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

art.I pct.1

Art. I. - Legea cu privire la Banca Națională nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 56-57, art. 624), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează:

1. La articolul 11:

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Actele Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, actele Băncii Naţionale cu privire la administrarea specială asupra băncii, actele Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor entităţilor supravegheate de Banca Naţională, precum şi măsurile implementate de Banca Naţională sau de administratorul special în cursul administrării speciale a băncii pot fi contestate doar sub aspectul procedurii de adoptare, în termen de 30 de zile, la Consiliul de administraţie, prin depunerea unei cereri prealabile.";

se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:

"(5) Consiliul de administraţie examinează cererile prealabile privind actele Băncii Naţionale prevăzute la alin.(4) în termen de 15 zile de la data depunerii.

(6) Cererile de contestare a actelor Băncii Naţionale prevăzute la alin.(4) se examinează de instanţa de judecată, în termen de 3 luni din data depunerii, sub aspectul procedurii de adoptare, cu condiţia respectării obligatorii de reclamant a procedurii prevăzute la alin.(4) şi (5)."

Prevederile propuse în pct.1 contravin legislației în vigoare din domeniu și contravin principiilor de bază ale legiferării. Autorul propune o nouă redacție a art.11 alin.(4) în care: enumeră actele administrative ale Băncii Naționale exceptate de la procedura generală; stabilește dreptul de contestare a acestora doar sub aspectul procedurii de adoptare; stabilește termenul de contestare de 30 de zile, însă fără să specifice momentul de cînd începe să curgă acest termen și fără să delimiteze caracterul actului administrativ.

În primul rînd, aceste norme limitează și restrînge aplicarea prevederilor cu caracter general stabilite prin Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000. Articolul 3 din lege delimitează actele administrative, care pot fi cu caracter normativ și individual. Conform art.14 al legii menţionate, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen de 30 de zile nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ. Plus la aceasta, potrivit art.13, legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publică, poate fi cercetată oricînd în cadrul unui proces într-o pricină de drept comun, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

În rîndul doi, examinarea actelor administrative ale Băncii Naționale doar sub aspectul procedurii de adoptare, prevăzută în art.11 alin.(4) și alin.(6), nu poate fi acceptată, întrucît contravine Constituției, jurisprudenței Curții Constituționale și principiilor legislației în vigoare. În situația în care și legile se supun controlului constituționalității de către Curtea Constituțională, este inadmisibil ca actele Băncii Naționale să nu fie pasibile de control al legalității și să fie exceptate de la examinarea în fond. Este necesar de a remarca că, sub aspectul procedurii de adoptare pot fi examinate doar actele administrative ale autorităților ce au competențe constituționale în adoptarea lor. Astfel, doar sub aspect procedural pot fi examinate actele administrative ale Băncii Naționale ce rezultă din dreptul exclusiv la emisia monetară, așa cum prevede art.130 alin.(3) din Constituție, ținînd cont de faptul că, emisia se efectuează conform deciziei Parlamentului.

În rîndul trei, fixarea în alin.(6) a termenului de 3 luni în care urmează să fie examinate cererile de contestare a actelor Băncii Naționale de către instanța de judecată, contravine legislației, jurisprudenței Curții Constituționale și chiar jurisprudenței CtEDO. Acest subiect este abordat de Curtea Constituțională în Adresa la Hotărîrea nr.31/2013, adresată Parlamentului, unde sunt formulate recomandările Curții în acest sens. Astfel, Curtea reține că, atît cadrul legal național, cît și cel internațional prescriu examinarea în termen rezonabil a cauzelor deduse spre soluţionare instanţelor de judecată. Examinarea cauzei în termen rezonabil constituie unul din principiile procesului civil. Ţinînd cont de criteriile de determinare a termenului rezonabil (complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor, importanţa procesului pentru cel interesat), Curtea reține că, stabilirea prin lege a unor termene fixe de soluționare a litigiilor incumbă statului o obligație pozitivă, însă o eventuală depășire a acestora poate determina încălcarea dreptului la un proces echitabil și, în consecință, poate conduce la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană. În context, Curtea reține că, după complexitate, litigiile referitoare la sectorul financiar implică examinarea amplă a tuturor circumstanțelor și aspectelor pertinente, din care cauză, în anumite cazuri, termenul de 3 luni poate fi insuficient.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Recomandăm revizuirea substanțială a art.11, prin aducerea conținutului normelor propuse în alin.(4) și (5) în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, Constituției, jurisprudenței Curții Constituționale și jurisprudenței CEDO. Totodată, propunem excluderea în totalitate a alin.(6) din art.11.

2

art.II, pct.2

Art. II. - Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, ediţiei specială), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

2. La articolul 21:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1) și (2), pînă la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de judecată nu poate fi suspendată executarea actelor Băncii Naționale cu privire la retragerea licenței băncii, cu privire la inițierea procedurii de lichidare silită a băncii, precum și măsurile implementate de Banca Națională sau de lichidator în cursul lichidării silite a băncii.";

se completează cu alineatele (4) - (10) cu următorul cuprins:

"...."

Prevederile alin.(3) art.21 sunt necesare a fi corelate cu Hotărîrea Curții Constituționale nr.31/2013, prin s-a declarat expres că, poate fi suspendată executarea actelor referitoare la retragerea licenţei băncii şi la actele impuse de Banca Naţională a Moldovei în procesul de lichidare a băncii.

În continuare, prin alin.(4) - (10) autorul prevede o procedură specială şi detaliată de examinare a măsurii de asigurare în cadrul unui proces judiciar şi anume suspendarea actelor Băncii Naţionale. Aceste prevederi pot fi acceptate doar în cazul în care acestea vor avea un caracter general ce se va referi la procedura de suspendare a executării tuturor actelor administrative, fără nici o derogare. Mai mult ca atît, această procedură derogatorie este contrară normelor corelative ce reglementează astfel de proceduri în procesul de judecată.

În proiect se prevede că, suspendarea actelor BNM poate fi cerută în instanţa de judecată doar după contestarea acestor acte la Consiliul de Administrare a BNM, în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărîrii Consiliului de Administrare al BNM pe marginea cererii prealabile privind aceste acte sau de la nesoluţionarea în termen. Se primeşte o situaţie cel puţin bizară, deoarece contestarea unui act administrativ cu cerere prealabilă este o etapă premergătoare şi obligatorie pentru adresare în instanţa de judecată în contencios administrativ. Or, suspendarea unui act administrativ este o măsură de asigurare luată de instanţa de judecată numai după ce aceasta primeşte în procedură spre examinare acţiunea în contencios administrativ.

O astfel de abordare a autorului denaturează întreg conceptul şi procedura măsurilor de asigurare în cadrul unui proces judiciar. Mai mult ca atît, se acordă competenţe exagerate Consiliului de Administraţie al BNM în raport cu competenţele instanţei de judecată de a aplica măsuri de asigurare. Or, aceste măsuri se admit de judecător în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti (art.174 CPC).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Recomandăm revizuirea propunerilor legislative prin prisma Hotărîrii Curții Constituționale nr.31/2013.

3

art.II, pct.3

3. La articolul 23 alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Cererile de contestare a actelor prevăzute la art.11 alin.(4) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei se examinează de instanţa de judecată doar sub aspectul procedurii de adoptare, în termen de 3 luni din data depunerii..."

Aceste reguli speciale de examinare în instanța de judecată a cererilor de contestare a actelor Băncii Naționale intervin şi limitează competenţele instanţelor de judecată. În acest sens sunt relevante concluziile Curţii Constituţionale, care a constatat expres că: "instanțele judecătorești urmează să dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluţionarea justă a cauzei, fără stabilirea unor limitări nejustificate în acţiunile care urmează a fi întreprinse, pentru ca la realizarea scopului final hotărîrea judecătorească să nu devină doar una iluzorie."

Mai mult ca atît, aceste norme din proiect aduc atingere drepturilor garantate de Constituția Republicii Moldova, printre care dreptul la apărare, accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

În conformitate cu art.20 din Constituţie, orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.

Conform art.26 din legea fundamentală a statului, fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. Iar, potrivit art.53, persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională în hotărîrea sa: ”unele prevederi derogatorii din cele supuse controlului constituţionalităţii constituie o restrîngere nejustificată impusă de legiuitor sub aspectul independenţei activităţii instanţelor judecătoreşti, iar limitarea prerogativei acordate reclamantului de a putea solicita instanţei suspendarea actului administrativ, ca măsură asiguratorie pînă la pronunţarea hotărîrii, face imposibilă apărarea persoanei împotriva încălcării neîntemeiate a drepturilor şi libertăţilor sale constituţionale şi nu creează garanţii suplimentare de asigurare a legalităţii, fapt ce contravine articolelor 6, 20 alin.(1) şi 114 din Constituţie.”

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Este necesar de revizuit în totalitate aceste prevederi, pornind de la obiecţiile formulate mai sus, pentru a le aduce în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei.

4

art.III

Art.III. - Codul de procedură civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130-134, art. 415), se modifică şi se completează după cum urmează:

"....."

Referitor la normele de completare a Codului de procedură civilă, formulăm aceleaşi obiecţii înaintate la art.I şi art.II din proiect. În consecinţă, aceste propuneri de completare a CPC, la fel, nu pot fi acceptate, fiind conexe cu reglementările art.I și art.II din proiect.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Este oportun de a revedea substanţial prevederile art.III din proiect prin prizma obiecţiilor formulate la art.I şi art.II din proiect.




Concluzii

Din analiza proiectului de lege putem afirma, cu certitudine, că acest proiect de lege contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi normelor cuprinse în legislaţia corelativă.

Proiectul este contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, iar opțiunile autorului nu urmăresc finalitățile ce rezultă din Hotărîrea Curții Constituționale nr.31 din 1 octombrie 2013, din contra chiar contravin acesteia.

Aplicarea în practică a prevederilor din proiect va duce atingere drepturilor consacrate în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în mod special, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, etc. Sub acest aspect, proiectul de lege nu corespunde nici standardelor internaţionale, or acest proiect de lege va aduce atingere standardelor europene de protecţie a drepturilor omului, enunţate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Intenţia autorului este de a impune norme juridice speciale privind procedura de contestare a actelor Băncii Naționale și examinarea acestora în instanța de judecată, cu stabilirea unor condiții și termeni prin derogare de la procedura generală. O astfel de abordare nu poate fi acceptată din punct de vedere conceptual şi este contrară spiritului și constatărilor Curții Constituționale expuse în Hotărîrea nr.31/2013.

În consecinţă notăm că, în redacţia şi forma în care este propus acest proiect de lege, acesta nu poate fi prezentat spre examinare și adoptare în Parlament. Se impune imperios revizuirea substanţială a acestuia şi aducerea în corespundere cu prevederile Constituționale, prin prisma Hotărîrii Curții Constituționale nr.31/2013, ținînd cont şi de obiecțiile expuse în prezentul raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei