Eu cred in oameni. Oferindu-le adevarul, poti conta pe ei pentru a infrunta orice criza la scara nationala. Cel mai important este sa le oferi fapte reale. Abraham Lincoln

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

12 Noiembrie 2013

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul contravențional – art.88'1, 400; Legea privind drepturile copilului – art.21)

(înregistrat în Parlament cu numărul 244 din 13 Iunie 2013)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul contravențional – art.88'1, 400; Legea privind drepturile copilului – art.21) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul actului supus expertizei, completează Capitolul VII al Codului Contravenţional prin includerea unei noi contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei, la starea sanitar epidemiologică.

La fel, proiectul completează Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.1994 instituind pentru stat obligaţia de asigurare a protecţiei copilului de la propagarea homosexualităţii.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, scopul proiectului constă în necesitatea întreprinderii măsurilor menite să asigure securitatea intelectuală, morală, psihică şi emoţională a copiilor inclusiv sub forma de interdicţii a unor acţiuni ce urmăresc promovarea şi propagarea homosexualităţii.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Deşi proiectul supus expertizării este însoţit de notă informativă, aceasta reflectă doar opinia autorilor proiectului vis-a-vis de fenomenul homosexualităţii. Nota informativă nu conţine o argumentare ştiinţifică (ţinându-se cont de opinia medicilor, psihologilor şi a sociologilor) a necesităţii adoptării proiectului. La fel, nota informativă nu conţine careva date statistice privind fenomenul homosexualismului în Republica Moldova.

Potrivit prevederilor art.20 al Legii 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă ce însoţeşte proiectul nu corespunde exigențelor Legii privind actele legislative, poartă un caracter formal şi reflectă doar opinia subiectivă a autorului - circumstanţă care împiedică formarea unei viziuni ample asupra necesităţii adoptării modificărilor propuse.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul de a nu fi discriminat (art. 16 din Constituția RM)
Libertatea individuală și siguranța persoanei (art. 25 din Constituția RM)
Dreptul la viața intimă familială și privată (art.28 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-economice:
Protecția familiei și a copiilor orfani (art.49 din Constituția RM)
Familia (art. 48 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-politice:
Libertatea întrunirilor (art. 40 din Constituția RM)
Libertatea conștiinței (art. 31 din Constituția RM)
Libertatea opiniei și exprimării (art. 32 din Constituția RM)
Dreptul la informație (art. 34 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Ţinând cont de faptul că proiectul supus expertizării este plasat pe site-ul Parlamentului, societatea civilă având posibilitatea să se informeze despre proiectele actelor examinate în procesul decizional, considerăm că principiul transparenţei a fost respectat.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Luând în considerare că proiectul vizează un subiect extrem de sensibil (homosexualitatea), considerăm că, pentru acest proiect urmau a fi organizate dezbateri şi audieri publice. În concluzie, principiul participării este respectat parţial.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată insuficient. Întrucât principiul responsabilizării implică argumentarea necesităţii adoptării actului examinat în procesul decizional sau justificării acţiunilor, pentru care cetăţenii pot da aprecieri performanţelor, dar şi responsabilitatea celor care vor realiza actul, în proiectul supus expertizării, principiul responsabilizării nu a fost respectat, deoarece nici contravenientul, nici cu atât mai mult persoana terţă nu poate solicita agentului constatator oferirea de argumente sau explicaţii privind calificarea faptei ca fiind act de propagare a homosexualităţii.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. În opinia noastră, proiectul limitează drepturile şi libertăţile individuale (de a nu fi discriminat, dreptul la viaţa privată etc.)


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Din prevederile legislaţiei naţionale referitoare la homosexualitate putem menţiona doar art.172 al Codului penal, potrivit căruia homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvîrşite prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei ori profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani.

Aceleaşi acţiuni: a) săvîrşite de o persoană care anterior a săvîrşit o faptă prevăzută la alin.(1); b) săvîrşite cu bună-ştiinţă asupra unui minor; b/1) cu bună-ştiinţă asupra unei femei gravide; b/2) săvîrşite asupra unui membru de familie; c) săvîrşite de două sau mai multe persoane; d) însoţite de contaminarea intenţionată cu o boală venerică; g) săvîrşite cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 12 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care: a) au fost săvîrşite asupra unei persoane despre care se ştia cu certitudine că nu a atins vîrsta de 14 ani; a/1) au fost săvîrşite asupra persoanei care se află în îngrijirea, ocrotirea, protecţia, educarea sau în tratamentul făptuitorului; b) au cauzat contaminarea intenţionată cu maladia SIDA; c) au cauzat din imprudenţă o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii; d) au provocat din imprudenţă decesul victimei; e) au provocat alte urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

Menţionăm că, Codul penal nu defineşte noţiunea de "Homosexualitate". De altfel, nu este reglementată nici sintagma "satisfacerea poftei sexuale în forme perverse".


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Nu există jurisprudență a Curții Constituționale în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Nu există jurisprudență a CtEDO în domeniul de reglementare a proiectului de act normativ expertizat. Însă, putem face referire la cazul NORRIS versus IRLANDA. Astfel, Hotărârea din 26 octombrie 1988 pronunţată în acest dosar ar avea tangenţă cu interpretarea noţiunii de propagare a homosexualităţii.

Reclamantul în cazul NORRIS versus IRLANDA a îndreptat plângerile sale împotriva existenţei, în Irlanda, a unor legi care incriminează penal anumite practici homosexuale liber consimţite între bărbaţi. În iulie 1975, reclamantul a participat la un program televizat pe RTE, canalul public de televiziune. În cursul emisiunii, reclamantul a fost intervievat şi a admis că este homosexual, dar a negat că homosexualitatea ar fi o boală sau că l-ar împiedica să funcţioneze ca un membru normal al societăţii. Împotriva programului respectiv a fost depusă o plângere. Raportul Comitetului consultativ pentru plângeri în legătură cu programele de televiziune s-a referit la legea în vigoare care incriminează activităţile homosexuale şi a admis plângerea susţinând că, programul a încălcat prevederile Codului referitor la difuzarea audiovizuală a chestiunilor publice întrucât putea fi interpretat ca o propagandă a practicilor homosexuale.

Legea penală irlandeză nu incriminează homosexualitatea ca atare, dar există dispoziţii legale care incriminează anumite activităţi homosexuale.

Articolul 61 al Legii referitoare la infracţiunile împotriva persoanei din 1861, modificată în 1892, prevede: „Cel care este condamnat pentru odioasa infracţiune de a fi comis acte sexuale anale cu o fiinţă umană sau cu un animal va fi sancţionat cu închisoare pe viaţă".

Articolul 62 prevede că tentativa infracţiunii de mai sus sau orice atac indecent împotriva unei persoane de sex masculin constituie o infracţiune de o gravitate mai mică. Persoana condamnată în acest temei va putea fi pedepsită cu închisoare de maximum 10 ani. Infracţiunea de acte sexuale anale, în formă consumată ori de tentativă, poate fi săvârşită de un bărbat sau de o femeie.

Articolul 11 al Legii din 1885 de modificare a Codului penal se referă numai la infractorii de sex masculin şi prevede: „Persoana de sex masculin care, în public sau în particular, săvârşeşte, participă, ajută sau încearcă să ajute la săvârşirea de către un bărbat, a unui act de mare indecenţă cu un alt bărbat este vinovată şi instanţa de judecată are dreptul să dispună pedeapsa închisorii de maximum doi ani, cu sau fără muncă silnică".

În noiembrie 1977, reclamantul a iniţiat proceduri în faţa înaltei Curţi de Justiţie, cerând instanţei să constate că articolele 61 şi 62 ale Legii din 1861 şi articolul 11 al Legii din 1885 nu mai erau în vigoare din momentul adoptării Constituţiei Irlandei şi, prin urmare, nu fac parte din legislaţia irlandeză. Judecătorul McWilliam, în hotărârea din 10 octombrie 1980, a constatat: „Unul dintre efectele sancţionării penale a actelor homosexuale este adâncirea neînţelegerilor şi a prejudecăţilor opiniei publice, amplificarea anxietăţii şi a sentimentelor de vinovăţie ale homosexualilor, care pot duce, în unele cazuri, la stări depresive şi la alte consecinţe grave ale acestei nefericite maladii". Cu toate acestea, judecătorul a respins acţiunea reclamantului, invocând motive procedurale.

Curtea a constatat că, legile contestate interferează cu dreptul dlui Norris la respectarea vieţii sale private.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ incalcă drepturile/libertățile. Prevederile proiectului ar putea genera violarea dreptului de a nu fi discriminat şi a dreptului la viaţa privată.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Totodată, ţinând cont de faptul că, în opinia societăţii acte cu caracter homosexual sunt săvârşite de bărbaţi, din acest punct de vedere, proiectul indirect ar putea genera discriminarea persoanelor de gen masculin.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Art. 1

Propagarea homosexualităţii

Legislaţia RM, ne referim în special la Codul contravenţional şi Codul penal, nu defineşte nici noţiunea "propagare" şi nici noţiunea "homosexualitate". În asemenea situaţie, agentul constatator va fi înzestrat atât cu dreptul de a califica o acţiune /inacţiune drept act de propagare a homosexualităţii, cât şi cu dreptul de a sancționa contravenientul.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Se recomandă revizuirea articolului prin definirea noţiunilor "propagare" şi "homosexualitate" cu indicarea exhaustivă a acţiunilor ce pot fi calificate drept propagare a homosexualităţii. În caz contrar, simpla declaraţie referitoare la orientarea sexuală făcută în prezența unui minor ar putea fi calificată drept propagare a homosexualităţii.




Concluzii

În primul rând, menţionăm că, legislaţia R Moldova nu defineşte noţiunea" homosexualitate". În al doilea rând, nici Codul penal şi nici Codul Contravenţional nu definesc noţiunea "propagare".

În concluzie, se recomandă revizuirea articolului prin definirea noţiunilor "propagare", "homosexualitate" şi indicarea exhaustivă a acţiunilor ce pot fi calificate drept propagare a homosexualităţii.

În cazul adoptării actului în varianta propusă, agentul constatator va fi investit cu dreptul de a califica unipersonal o faptă drept propagare a homosexualităţii şi de a sancţiona contravenientul.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei