Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Martie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale

(înregistrat în Parlament cu numărul 673 din 19 Februarie 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit art.1 alin.(2) al proiectului, scopul acestuia constă în "stabilirea cadrului juridic de organizare şi funcţionare a sistemului de protecţie a desenelor şi modelelor industriale, precum şi garantarea exercitării eficiente a drepturilor conferite de desenele şi modelele industriale



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. În lipsa notei informative este imposibil de determinat temeinicia reglementărilor propuse de proiect, cu atît mai mult că un şir de soluţii propuse schimbă considerabil situaţia normativă existentă în virtutea Legii Nr.991-XIII din 15.10.1996 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, care urmează a fi abrogată în cazul adoptării proiectului.

În special, proiectul propune asigurarea protecţiei desenelor şi modelelor industriale care sînt noi şi au caracter individual (art.6 alin.(3)), pe cînd legea în vigoare Nr.991-XIII din 15.10.1996 asigură protecţie desenelor şi modelelor pentru "aspectul nou al unui produs, creat într-o manieră independentă, avînd o funcţie utilitară" (art.4 alin.(1)). În esenţă, proiectul oferă noţiunii de "caracter individual" conţinutul noţiunii de "noutate" al Legii Nr.991-XIII, iar noţiunii de "noutate" proiectul îi conferă un înţeles nou, distinct de cel pe care îl are în Legea Nr.991-XIII. De asemenea, proiectul renunţa la "funcţia utilitară" în calitate de condiţie necesară pentru protecţie.

Menţionăm că în exemplul de mai sus al reglementării condiţiilor de protecţie a desenelor şi modelelor industriale s-a făcut o preluare din art.9 al Legii României nr.129 din 29 decembrie 1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale. Similar, un şir de noţiunile şi definiţii incluse în art.3 al proiectului sînt preluate din art.2 al legii româneşti menţionate. Într-adevăr, asemenea soluţii ar putea fi binevenite, dar ele trebuie neapărat argumentate printr-o notă informativă, accesibilă pentru public, pentru a putea realiza trecerea de la un sistem de "gîndire" legislativă în materia proprietăţii industriale la altul, precum şi pentru a argumenta aplicabilitatea şi oportunitatea lui în Republica Moldova.

Proiectul mai conţine un capitol întreg care reglementează aspecte de procedură în faţa instanţei de judecată în cauzele ce rezultă din pretenţiile faţă de utilizarea desenului sau a modelului industrial, cum ar fi: competenţa în soluţionarea litigiilor (art.58), măsurile de asigurare a probelor pînă la intentarea acţiunii (art.59), aplicarea şi nulitatea acestor măsuri (art.60-63), prezentarea probelor (art.64), ordonanţa de interzicere (art.66), măsuri corective (art.67), asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti (art.68), măsuri alternative (art.69), despăgubiri (art.70), cheltuieli de judecată (art.71) etc. Reglementările din acest capitol se referă concomitent şi la procesele civile, de contencios administrativ şi de contravenţii administrative, delimitarea dintre regulile de procedură aplicabile pentru un anumit tip de proces, nefiind clară, ceea ce va conduce inevitabil la dificultăţi de aplicare a lor în instanţele de judecată, făcînd loc, după caz, unor cazuri de corupţie. Mai mult ca atît, asemenea reglementări detaliate de procedură judiciară într-o lege specială în materia protecţiei obiectelor de proprietate industrială reprezintă o schimbare radicală faţă de sistemul legii actuale Nr.991-XIII. Prin urmare, considerăm că promovarea lor se poate face doar în prezenţa unei argumentări suficiente şi valabile pentru introducerea lor.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Textul proiectului conţine referinţe la trei instrumente internaţionale aplicabile Republicii Moldova în materia protecţiei proprietăţii industriale: Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale din 6 noiembrie 1925 şi Clasificarea Locarno, anexă la Acordul de instituire a clasificării internaţionale a desenelor şi modelelor industriale din 8 octombrie 1968.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conțină informații privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară. Implementarea proiectului va atrage cheltuieli de ordin financiar. Cu toate acestea, în lipsa unei note informative, este imposibil să comentăm pe marginea existenței și suficienței fundamentării economico-financiare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislației. Pentru detalii, a se vedea analiza detaliată prezentată în tabelul de la p.13.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul conţine prevederi referitoare la statutul general şi atribuţiile Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) în domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale.

12.1. Reglementarea statutului AGEPI în proiect. Art.5 alin.(1) al proiectului prevede că "Întreprinderea de stat Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare- AGEPI) reprezintă oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi este unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale potrivit prezentei legi". Considerăm că includerea normelor referitoare la statutul general al ÎS AGEPI de "oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale" depăşeşte domeniul de reglementare al proiectului, prevăzut în art.1 alin.(1): "raporturile ce apar în procesul creării, protecţiei juridice şi utilizării desenelor şi modelelor industriale".

12.2. Reglementarea atribuţiilor AGEPI în proiect. Art.5 stabileşte atribuţiile AGEPI, printre care:
- atribuţii de reglementare normativă: "elaborează proiecte de acte legislative şi alte acte normative în domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale, Regulamentul de aplicare a Legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale (în continuare- Regulamentul de aplicare), ce conţine prevederi privind necesară executării prevederilor prezentei legi, , aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi" (alin.(2) lit.a));
- atribuţii de înregistrare naţională şi internaţională a desenelor şi modelelor industriale (alin.(2) lit. b)-d));
- atribuţii de "înregistrare a contractelor de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising privind drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale" (alin.(2) lit.e)); precum şi
- alte atribuţii (alin.(2) lit.f));
- reprezentarea RM în organizaţiile internaţionale, regionale şi interstatale de specialitate (alin.(3)).

Atenţionăm că atribuţiile de reglementare normativă, de promovare a politicii Guvernului într-un anumit domeniu nu sînt specifice pentru o întreprindere de stat. Astfel, conform art.1 alin.(2) al Legii Nr.146-XIII din 16.06.1994, întreprinderea de stat "este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător."

Art.107 al Constituţiei prevede că funcţia de promovare a politicii Guvernului aparţine ministerelor şi altor autorităţi publice centrale. Art.22 al Legii Nr.64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern stabileşte că autorităţile administrative centrale "emit, în limitele competenţei lor, acte normative departamentale".

Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale Nr. 317-XV din 18.07.2003 enumără în art.29 autorităţile publice care au dreptul să iniţieze elaborarea proiectelor de acte normative, în această listă nefiind incluse şi întreprinderile de stat.

Din cele expuse mai sus, observăm că funcţiile de iniţiere şi elaborare a proiectelor de acte normative aparţin autorităţilor publice centrale, dar nu şi întreprinderilor de stat. Legislativul ar putea examina posibilitatea de a acorda AGEPI statutul de autoritate publică centrală de specialitate.

12.3. Reglementarea curentă a statutului şi atribuţiilor AGEPI. Actualmente, statutul şi atribuţiile AGEPI sînt reglementate prin Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Statutului şi structurii AGEPI nr.1378 din 13.12.2004. În esenţă, prevederile proiectului referitoare la statutul şi atribuţiile în domeniul proprietăţii industriale ale Î.S. AGEPI nu contrazic prevederile HG nr.1378 din 13.12.2004. Este însă cel puţin neobişnuită situaţia în care reglementarea-cadru a statutului şi atribuţiilor generale ale ÎS AGEPI este realizată printr-o hotărîre de Guvern, iar reglementarea specifică a atribuţiilor AGEPI într-un subdomeniu al activităţii sale să fie o lege. Cu atît mai mult că potrivit art.102 al Constituţiei RM hotărîrile Guvernului se adoptă întru organizarea executării legilor adoptate de Parlament şi nicidecum vice-versa.

12.4. Cumularea competenţelor AGEPI de a elabora acte, a controla aplicarea lor şi de a sancţiona. Proiectul supus expertizei conferă AGEPI funcţii de reglementare normativă, adoptare a deciziilor şi control. Menţionăm că o parte din deciziile AGEPI se întemeiază pe norme adoptate tot de către AGEPI, controlul asupra cărora se va realiza prin Comisia de contestaţii a AGEPI. În opinia noastră, această situaţie prezintă un risc sporit de coruptibilitate.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.5 alin.(2) lit. a)

"AGEPI: a) elaborează proiecte de acte legislative şi alte acte normative în domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale, Regulamentul de aplicare a Legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale (în continuare- Regulamentul de aplicare), ce conţine prevederi privind necesară executării prevederilor prezentei legi, , aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi"

Această prevedere implică o delegare excesivă a atribuţiilor de reglementare normativă a domeniului desenelor şi modelelor industriale de către subiectul chemat să asigure aplicarea acestei legi.

Suplimentar, după cum s-a arătat la p. 12.2. de mai sus, AGEPI este o întreprindere de stat, iar atribuţiile de reglementare normativă nu sunt specifice subiecţilor activităţii de întreprinzător, ci autorităţilor publice. Această prevedere a proiectului se află în conflict cu prevederile Constituţiei, Legea cu privire la Guvern, Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii extensive de reglementare

Schimbarea statutului AGEPI din întreprindere de stat în organ al administraţiei publice centrale de specialitate.

2

Art.5 alin.(2) lit. f)

"AGEPI f) exercită şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, în special, în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004".

Această prevedere conferă o discreţie prea largă pentru AGEPI de a hotărî ce alte atribuţii mai poate exercita conform legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale, de o manieră susceptibilă de abuzuri.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Specificarea atribuţiilor AGEPI în domeniul protecţiei desenelor şi modelelor industriale trebuie să fie reglementate exhaustiv în textul unei legi speciale.

3

Art.6 alin.(3) şi art.8 alin.(1) alin.(2)

Art.6 alin.(3) stabileşte că "se asigură protecţie pentru desenul sau modelul industrial numai dacă acesta este nou şi are caracter individual".
Art.8 alin.(1) stabileşte modalitatea de apreciere a caracterului individual: "dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model făcut public".

În alin.(2) se stabileşte că "la evaluarea caracterului individual se ia în considerare gradul de libertate al autorului în crearea desenului sau modelului industrial, ţinînd cont de natura produsului şi caracteristicile sectorului industrial sau artizanal".

Caracterul individual, fiind unul din criteriile de acordare a protecţiei pentru desenul şi modelul industrial, este stabilit de o manieră ambiguă.
Din textul prevederii nu este clar cine este "utilizatorul avizat" şi care este procedura de verificare a "impresiei globale" pe care o produce asupra lui desenul sau modelul industrial, protecţia căruia este solicitată.

La fel, nu este clară procedura prin care se apreciază "gradul de libertate al autorului" şi cum un grad sau altul de libertate influenţează luarea deciziei de acordare sau neacordare a protecţiei.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Precizarea procedurii de determinare a caracterului individual al desenului / modelului industrial, protecţia căruia este solicitată. În special, clarificarea noţiunii de "utilizator avizat", a modalităţii de determinare a "impresiei globale diferite", a "gradului de libertate a autorului" şi a felului în care un grad sau altul de libertate influenţează decizia de acordare a protecţiei unui model / desen industrial.

4

Art.12 alin.(1) alin.(2)

Alin.(1) stabileşte că "Protecţia obţinută de desenul sau modelul industrial se extinde la orice desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită."

Alin.(2) prevede că "La evaluarea întinderii protecţiei trebuie să se ţină seama de gradul de libertate pe care îl deţine autorul în crearea desenului sau modelului industrial

."

Din textul prevederii nu este clar cine este "utilizatorul avizat" şi care este procedura de verificare a "impresiei globale" pe care o produce asupra lui desenul sau modelul industrial, protecţia căruia este invocată.

La fel, nu este clară procedura prin care se apreciază "gradul de libertate al autorului" şi cum un grad sau altul de libertate influenţează luarea deciziei de acordare sau neacordare a protecţiei.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Clarificarea noţiunii de "utilizator avizat", a modalităţii de determinare a "impresiei globale diferite", a "gradului de libertate a autorului" şi a felului în care un grad sau altul de libertate influenţează decizia de acordare a protecţiei unui model / desen industrial.

5

Art.19 alin.(3)

"Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, dezvăluirea desenului sau modelului industrial pînă la revendicarea dreptului fără consimţămîntul autorului constituie încălcări ale drepturilor acestuia şi se pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare."

Nu este clar dacă încălcările enumerate reprezintă infracţiuni, contravenţii administrative sau alte tipuri de delicte. Respectiv, legislaţia în vigoare care le pedepseşte nu poate fi determinată în textul acestei legi.

În general, proiectul nu conţine un capitol / o secţiune referitoare la răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor acestei legi.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

Indicarea expresă a tipurilor de încălcări pentru care survine răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională, penală. Includerea unui capitol separat în proiect pentru a reglementa răspunderea juridică pentru încălcarea legii.

6

Art.23 alin.(2)

"Dreptul întemeiat pe utilizarea anterioară îndreptăţeşte persoana terţă să utilizeze desenul sau modelul industrial în scopurile pentru care începuse să îl utilizeze sau pentru care se pregătise în mod serios să îl utilizeze înainte de data de depozit"

Este ambiguă formularea referitoare le "seriozitatea" pregătirilor de utilizare a desenului / modelului industrial, pe care se întemeiază nişte drepturi asupra obiectelor protejate de legea respectivă.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea măsurilor de pregătire care trebuie luate de către persoana care invocă drepturi în baza utilizării anterioare a desenului/modelului industrial, astfel încît această pregătire să poată fi calificată drept "serioasă"

7

Art.31 alin.(2) alin.(5)

Alin.(2) şi (5) ale art.31 fac referinţă la "întreprindere industrială sau comercială efectivă şi funcţională".

Este ambiguă formularea de "efectivă şi funcţională" cu referinţă la întreprinderi. Nu este clar cine stabileşte întrunirea acestor cerinţe.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Clarificarea criteriilor după care o întreprindere se consideră efectivă şi funcţională.

8

Art.31 alin.(2)

Stabileşte că persoanele nerezidente trebuie să fie reprezentate în faţa AGEPI de mandatari autorizaţi în orice procedură, cu excepţia depunerii cererii, iar "Regulamentul de aplicare" (aprobat de AGEPI) "poate stabili şi alte excepţii în acest sens".

În situaţia în care legea expres stabileşte o excepţie pentru reprezentarea în faţa AGEPI, iar Regulamentul reprezentanţilor în proprietatea industrială (HG nr.1362 din 21.10.2002) este aprobat de Guvern, nu sunt clare motivele din care AGEPI urmează să stabilească şi alte excepţii în acest sens.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare

Specificarea expresă în lege a tuturor excepţiilor de la această regulă.

9

Art.39 alin.(2)

Art.39 se referă la invocarea priorităţii pentru înregistrarea desenului / modelului industrial în baza dezvăluirii lui cu ocazia unei expoziţii internaţionale. Alin.(2) stabileşte criteriile de calificare a unei expoziţii drept internaţională: "dacă a fost organizată în mod oficial şi dacă la ea au participat producători din mai multe state, precum şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţa publicului în modul corespunzător."

Nu este clar ce se are în vedere prin "organizare oficială a unei expoziţii" şi cum se deosebeşte ea de o expoziţie organizată neoficial; care este numărul minim de producători din state diferite care se califică drept "producători din mai multe state", mai multe reprezentînd 2, 3 sau un alt număr; şi care mod se consideră "corespunzător" pentru a informa publicul despre expoziţie.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Clarificarea noţiunilor de"organizare oficială a unei expoziţii", "informare corespunzătoare a publicului" şi specificarea numărului minim de state diferite din care provin producătorii participanţi la o expoziţie, pentru a-i putea califica pe producători ca fiind "din mai multe state".

10

Art.42

Denumirea art.42 este "Examinarea".

Denumirea art.42 "Examinarea" trezeşte confuzie cu denumirea art.43. "Examinarea respectării condiţiilor referitoare la forma în care se efectuează depunerea cererii".

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Modificarea denumirii art.42 pentru a evita confuziile care au loc cu denumirea art.43, sau includerea prevederilor art.42 în art.43 cu păstrarea denumirii mai dezvoltate a art.43.

11

Art.42 alin.(2)

Prevede competenţa AGEPI de a stabili în Regulamentul de aplicare "condiţiile de perfectare, termenele şi procedura de examinare a cererii."

Alin.(2) oferă AGEPI o discreţie prea largă de apreciere a procedurii de depunere a cererii. Suplimentar, art.30, 32 şi 43 conţin prevederi referitoare la forma, termenii şi procedura de perfectare a cererii.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare

Condiţiile de formă şi de conţinut ale cererii de înregistrare a desenului/ modelului industrial, termenele şi procedura de examinare a cererii trebuie să fie reglementate expres în lege.

12

Art.43 alin.(3)

"Dacă se constată" ... "că în cerere si/sau documentele anexate la ea există neregularităţi care pot fi remediate, AGEPI invită solicitantul să le remedieze în termenul prevăzut".

Din text nu rezultă unde este prevăzut şi care este termenul pentru remedierea neregularităţilor existente în cerere şi în documentele anexate la ea.

Dacă acest termen se referă la o parte din aspectele care urmează a fi determinate de către AGEPI în Regulamentul de aplicare al acestei legi, conform alin.(2) al art.42, atunci această delegare a atribuţiilor de reglementare normativă este exagerată.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare
Lipsa unor termene concrete

Stabilirea exactă a termenului pe care îl poate acorda AGEPI solicitantului pentru înlăturarea carenţelor din cererea de înregistrare şi anexe.

13

Art.47 alin.(2)

"AGEPI este în drept să ceară solicitantului informaţia referitoare la desenul sau modelul industrial fără de care examinarea în fond este imposibilă".

AGEPI trebuie să ceară unui solicitant informaţiile respective dacă în lipsa lor examinarea în fond este imposibilă. În cazul păstrării formulei "este în drept", acest lucru implică liberul arbitru al AGEPI de a solicita sau de a nu solicita o informaţie atunci cînd în lipsa ei examinarea în fond este imposibilă. Toţi solicitanţii trebuie să fie puşi în condiţii egale de tratament, care nu depind de discreţia AGEPI de a dori sau nu să le solicite informaţii suplimentare necesare pentru acceptarea cererii lor de înregistrare.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Excluderea formulei "este în drept" şi stabilirea unei obligaţii clare a AGEPI de a solicita informaţii suplimentare de la solicitant în toate cazurile cînd remedierea neajunsurilor unei cereri de înregistrare şi a anexelor la ea este posibilă.

14

Art.47 alin.(4)

"Condiţiile de verificare a desenului sau modelului industrial privind îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute în art.26 alin. (1) şi condiţiile de comunicare a informaţiilor obţinute se stabilesc în Regulamentul de aplicare" (care se aprobă de către AGEPI).

Este neadecvată reglementarea anumitor condiţii de verificare a desenului / modelului industrial în textul legii, iar a "celorlalte" printr-un Regulament aprobat de AGEPI. Prin urmare, considerăm această delegare a atribuţiilor de reglementare normativă este exagerată.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare

Specificarea expresă a tuturor condiţiilor de verificare a desenului / modelului industrial în textul legii.

15

Art.50 alin.(1)

"În cazul apariţiei divergenţelor cu caracter normativ, Comisia de Contestaţii a AGEPI va aplica normele Codului de procedură civilă".

Aplicarea Codului de procedură civilă este asigurată de funcţionarea mai multor principii de drept, care sunt absolut irealizabile în contextul Comisiei de contestaţii a AGEPI. Prin urmare, aplicarea normelor acestui cod pentru o procedură prejudiciară este imposibilă. Mai mult decît atît, Codul de procedură civilă nu conţine reglementări de drept material care ar fi în stare să "soluţioneze divergenţe cu caracter normativ", ci reglementări de procedură.

Coruptibilitate
Normă ineficientă

Excluderea referinţei la aplicarea normelor de procedură civilă. Includerea prevederilor detaliate referitoare la procedura aplicată de Comisia de Contestaţii a AGEPI, componenţa ei etc. sau trimiterea la un Regulament care ar stabili toate aceste aspecte procedurale.

16

Art.50 alin.(2) lit. d)

Alin.(2) stabileşte că: " În urma examinării contestaţiei Comisia de Contestaţii a AGEPI emite una din următoarele hotărîri: d) orice altă hotărîre conform competenţei".

Nu este clar unde este stabilită competenţa Comisiei de Contestaţii la care face trimitere norma. Cu certitudine Codul de procedură civilă nu oferă un răspuns în această privinţă.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Excluderea acestei norme sau enumerarea exhaustivă a tuturor tipurilor de hotărîri pe care le emite Comisia de Contestaţii a AGEPI.

17

Art.50 alin.(5)

"Hotărîrile Comisiei de Contestaţii a AGEPI" ... "pot fi atacate în instanţa judecătorească în termenele stabilite de legislaţia de procedură civilă".

Pentru subiecţii interesaţi ar fi mai utilă specificarea expresă a termenului, precum şi ordinea de adresare în instanţa de judecată (civilă, contencios administrativ).

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Specificarea termenului, precum şi ordinea de adresare în instanţa de judecată (civilă, contencios administrativ).

18

Art.51 alin.(1)

Stabileşte că "Înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, AGEPI poate anula hotărîrea adoptată, dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului de înregistrare: a) în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti; b) în baza hotărîrii Comisiei de Contestaţii a AGEPI".

Cazurile în care AGEPI îşi anulează hotărîrea cu privire la înregistrarea modelului / desenului industrial sunt determinate de o manieră discreţionară. Formula "poate" permite AGEPI să acţioneze la liberul său arbitru în ceea ce priveşte aplicarea acestei prevederi de la un caz la altul.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Temeiuri neexhaustive, ambigui şi subiective pentru refuzul unei autorităţi de a îndeplini anumite acţiuni

Înlocuirea formulei "poate" cu o formulă mai certă, care să excludă liberul arbitru al AGEPI de a aplica această prevedere de un caz la altul. Excluderea sintagmei "dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului de înregistrare", astfel încît să existe o corelaţie clară dintre decizia de anulare a hotărîrii de înregistrare a AGEPI şi cele 2 motive indicate în acest alineat.

19

Art.51 alin.(2)

"Înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, AGEPI poate revoca din oficiu hotărîrea adoptată, dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului de înregistrare".

Această prevedere conferă prerogative abuzive AGEPI de a decide asupra revocării din oficiu a hotărîrii sale de înregistrare, prin utilizarea formulei "poate" şi prin utilizarea expresiei "dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului de înregistrare"

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Temeiuri neexhaustive, ambigui şi subiective pentru refuzul unei autorităţi de a îndeplini anumite acţiuni

Excluderea acestei prevederi sau indicarea expresă şi exhaustivă a cazurilor în care AGEPI poate proceda la revocarea din oficiu. În orice caz, excluderea sintagmei "... dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului de înregistrare", dacă nu se face nici o precizare a motivelor care pot fi calificate drept "întemeiate".

20

Art.53 alin.(1)

"În cazul expirării termenelor de procedură stabilite de AGEPI, care are ca urmare directă o pierdere a drepturilor cu privire la cererea de înregistrare sau certificatul de înregistrare, solicitantul sau titularul poate fi restabilit în drepturi, la cererea sa. Regulamentul de aplicare poate prevedea excepţii în acest sens".

AGEPI se înzestrează cu atribuţii prea largi de a decide în ceea ce priveşte restabilirea drepturilor solicitanţilor sau titularilor. Astfel, termenele de realizare a drepturilor le stabileşte AGEPI, iar consecinţa nerespectării lor este stabilită în lege - pierderea drepturilor solicitanţilor / titularilor. Mai mult decît atît, tot AGEPI rezervă dreptul de a stabili derogări de la textul legii, chiar în baza prevederilor acesteia. Acesta este un exemplu evident al delegării exagerate a atribuţiilor de reglementare normativă a AGEPI .

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

Prevederea expresă a termenelor de decădere din dreptul de înregistrare a modelului / desenului industrial, precum şi excepţiile care se admit, în textul legii.

21

Art.55 alin.(1)

Prevede că cererea de renunţare "...se consideră depusă numai după achitarea taxei în cuantumul stabilit".

Din această prevedere nu este clar cine stabileşte cuantumul taxei. Dacă această taxă se stabileşte potrivit art.75 alin.(2) de către Guvern, atunci acesta trebuie să fie prevăzut expres.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Indicarea faptului stabilirii taxei de către Guvern sau, dacă taxa se stabileşte de o altă autoritate - specificarea expresă a acesteia. În caz contrar, excluderea sintagmei "în cuantumul stabilit".





Concluzii

În concluzie, menţionăm că raportul de expertiză a identificat norme cu potenţial sporit de coruptibilitate. Principalele probleme identificate în cadrul acestui raport ţin de statutul neadecvat al AGEPI de întreprindere de stat şi de înzestrarea acestei întreprinderi de stat cu atribuţii extensive de reglementare normativă, absolut străine unui subiect cu un asemenea statut. Pe de altă parte, este evidentă necesitatea existenţei unui organ specializat al statutului într-un domeniu atît de specific cum este protecţia proprietăţii intelectuale şi industriale. Pentru depăşirea acestei dileme este necesară schimbarea statutului AGEPI în autoritate centrală de specialitate. În orice caz, delegarea exagerată a atribuţiilor de reglementare, chiar în cazul unei autorităţi executive, urmează a moderată. Trezeşte îngrijorări referinţele multiple la Regulamentul de aplicare al Legii în cauză, care se adoptă de către AGEPI. Necesitatea unui asemenea Regulament este incontestabilă, însă trebuie să se facă o delimitare strictă a problemelor care se reglementează prin lege şi a celor care se reglementează prin Regulamentul de aplicare. Este inadmisibil stabilirea unor reguli sau proceduri doar "pe jumătate", restul fiind lăsat la discreţia AGEPI. La fel, trezesc îngrijorări şi situaţiile cînd proiectul stabileşte nişte norme, iar derogările de la aceste norme urmează să fie determinate de către AGEPI în Regulamentul de aplicare.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei