Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

26 Ianuarie 2009

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la Procuratură

(înregistrat în Parlament cu numărul 3363 din 05 Decembrie 2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Procuratură .



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Procuratura Generală, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Constituţia Republicii Moldova nu prevede expres necesitatea adoptării unei legi organice pentru reglementarea domeniului, dar stipulează în art.124 alin.(2), că organizarea, competenţa şi modul de desfăşurare a activităţii Procuraturii sînt stabilite „prin lege”. Această lege poate fi şi organică, în condiţiile cînd procuratura reprezintă o parte a autorităţii judecătoreşti, iar majoritatea reglementărilor în domeniul dat au caracter organic.


3. Scopul promovării proiectului Scopul modificărilor rezidă în instituirea unui nou cadru juridic pentru funcţionarea procuraturii, în calitate de instituţie publică, parte a aparatului coercitiv al statului.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

În acelaşi timp, considerăm că examinarea şi adoptarea proiectului în procedură de urgenţă, fără argumentarea necesară şi fără ca să existe premise pentru intervenţii legislative forţate, - constituie un mare neajuns şi o încălcare a prevederilor Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă (HP nr.373-XVI din 29.12.2005). Deşi este un proiect amplu şi complex, Parlamentul nu a organizat discuţii publice asupra documentului, nu a aşteptat opiniile independente ci dimpotrivă, a redus termenul de examinare a acestuia, fără a anunţa şi motiva acest lucru conform procedurii stabilite. Situaţii de acest gen pun serioase semne de întrebare referitor la probitatea autorităţii legislative şi voinţa sinceră a acesteia de a coopera cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. În Nota Informativă, promovarea modificărilor este argumentată prin necesitatea ajustării actelor legislative care reglementează activitatea Procuraturii la prevederile Programului de Implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Se mai afirmă că la elaborarea proiectului s-a ţinut cont de specificul naţional, de reglementările relevante ale sistemelor legislative din diferite ţări.
Conform art.47 (44) din Regulamentul Parlamentului, proiectul de act legislativ se depune spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării. Nota Informativă anexată la proiect nu corespunde acestor cerinţe.
Considerăm argumentarea insuficientă şi din cauza că, anterior, Consiliul Europei a recomandat revizuirea împuternicirilor extinse ale Procuraturii Generale (Rezoluţia APCE din 4 octombrie 2005, pct. 13.1.2), iar Parlamentul Republicii Moldova s-a obligat să implementeze respectivele recomandări (pct.12 din Planul calendaristic aprobat prin HP nr.284-XVI din 11.11.2005). Proiectul prezentat păstrează aceleaşi împuterniciri pentru Procurorul General şi sistemul de subordonare strictă în cadrul procuraturii, nu include garanţii suficiente pentru asigurarea independenţei şi imparţialităţii procurorilor. Nota Informativă nu conţine nici detalii sau informaţii suficiente despre modul în care a fost luată în consideraţie Opinia Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege (Opinia nr.473/2008), CDL-AD(2008)19, adoptată la sesiunea din 13-14 iunie 2008).


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Textul propriu-zis al proiectului nu conţine referinţe la legislaţia comunitară şi standarde internaţionale în domeniu. În Nota informativă se menţionează că la elaborarea proiectului au fost luate în consideraţie:
- Recomandarea Rec (2000) 19 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei „Cu privire la rolul Procuraturii în cadrul sistemului de justiţie penală”;
- Recomandarea nr.(1604)2003 a Adunării Parlamentare privind rolul Procuraturii într-o societate democratică;
- Recomandarea REC(87)18 din 17 septembrie 1987 privind simplificarea justiţiei penale.
Conform art.23 al Legii nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă la proiect trebuie să conţină şi rezultatele expertizei compatibilităţii cu legislaţia comunitară, precum şi lista reglementărilor de referinţă ale legislaţiei comunitare.


8. Fundamentarea economico-financiară. Autorii afirmă că asistenţa necesară funcţionării Consiliului Superior al Procurorilor, a Colegiilor de calificare şi disciplinar va fi asigurată de o structură a procuraturii, motiv pentru care implementarea legii nu va atrage cheltuieli suplimentare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Proiectul promovează instituirea unui sistem mai complex de formare şi coordonare în cadrul procuraturii, acordă procurorilor un şir de drepturi şi beneficii ce sînt argumentate prin necesitatea consolidării statutului procurorilor şi a procuraturii în ansamblu. Pot fi constatate anumite beneficii de o necesitate îndoielnică (spre exemplu – legitimaţii procurorilor pensionaţi, a se vedea Analiza detaliată).
Din Nota informativă nu rezultă suficiente argumentări că interesele promovate sînt corelate cu interesul public general al societăţii.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Concepţia proiectului are la bază separarea totală a Procuraturii de sistemul judecătoresc şi de Consiliul Superior al Magistraturii, asigurînd crearea unui conglomerat de organe de coordonare internă a sistemului procuraturii. Este dificil de estimat cît de argumentată este această reformă la moment şi cum este aceasta corelată cu reformele generale din justiţie, dar este cert că se renunţă la ideea ca procurorii să devină magistraţi, iar activitatea acestora să fie întradevăr independentă şi coordonată de către un organ de autoadministrare comun (judecători şi procurori).
Textul legii nu conţine suficiente prevederi ce ar garanta procurorilor libertatea expresiei şi de asociere. În acest sens, ar putea fi utilă preluarea în lege a unor prevederi din pct.8 al Liniilor Directoare privind rolul procurorilor (adoptate la Congresul al VIII-ea al ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor, Havana, Cuba, 27 august – 7 septembrie 1990).


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. În proiect sînt incluse anumite norme ce fac obiectul reglementării altor legi (spre exemplu - statutul judecătorului), atestîndu-se astfel anumite contradicţii cu legislaţia naţională.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În proiect sînt atestate formulări lingvistice ambigui, încălcări ale regulilor limbajului, ortografiei şi punctuaţiei.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Documentul are menirea să asigure reglementarea funcţionării şi atribuţiile procuraturii, ca instituţie publică şi a procurorilor, ca angajaţi şi exponenţi ai acestei instituţii. În acelaşi timp, se atestă o serie de norme care pot fi apreciate drept neconforme şi cu un anumit potenţial de coruptibilitate (a se vedea analiza detaliată).


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.5

Art.5 alin.(1) lit. a) „...apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, atunci cînd încălcarea acestora atrage o sancţiune penală;”

Constituţia stabileşte drept principiu general al funcţionării procuraturii: apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, fără a include derogări legate de existenţa unor sancţiuni penale.

Nici art.1 din proiect nu conţine asemenea derogări.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Excluderea textului ce permite derogări.

2

Art.6

Art.6 alin.(1) lit. c) „precum şi în cazul încălcării ordinii de drept”.

Formula utilizată este prea generală şi vagă.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Detalierea noţiunii „ordinea de drept”

3

Art.8

Art.8 „...iar în caz de necesitate,...”

Formula este generală, permite interpretări abuzive.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Determinarea mai clară a cazurilor de necesitate.

4

Art.9

Textul Art.9

Textul nu conţine prevederi referitoare la obligaţia procurorului de a nu declanşa ori continua urmărirea penală şi de a depune toate eforturile necesare pentru a stopa procedurile penale atunci cînd o cercetare imparţială arată că acuzaţia nu a fost fondată.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Completarea textului cu respectivele norme. A se vedea în acest sens şi pct.14 şi 16 din Liniile Directoare privind rolul procurorilor (Congresul al VIII-ea al ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor, 1990).

5

Art.10

Art.10. Aplicarea măsurilor alternative urmăririi penale „...din motive de oportunitate...”.

Textul articolului prevede eliberarea de răspundere penală, dar nu conţine prevederi despre aplicarea măsurilor alternative, se atestă o necorespundere cu denumirea articolului.

Textul „din motive de oportunitate” permite abuzuri

Coruptibilitate
Lacune de drept
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Introducerea în text a prevederilor despre posibilitatea aplicării măsurilor alternative răspunderii penale.
Substituirea textului „din motive de oportunitate” cu text ce s-ar referi la: „interesele justiţiei”, „protecţia drepturilor omului”, „protecţia intereselor societăţii”.

6

Art.14

Art.14, „...cauzelor civile şi administrative,

Este adoptat noul Cod contravenţional (Legea nr. 218-XVI din 24.10.2008) şi noţiunile necesită a fi corelate.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

A se substitui noţiunea „administrative” prin noţiunea „contravenţionale”.

7

Art.16

Art.16 alin.(2): „...aceasta este eliberată imediat prin ordonanţa procurorului care urmează a fi executată necondiţionat şi imediat.”.

Dreptul respectiv poate fi utilizat pentru a elibera o persoană culpabilă şi textul nu conţine suficiente garanţii împotriva unui eventual abuz sau interes.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Dreptul respectiv al procurorului ar putea fi utilizat în cazul că lipseşte un act juridic ce dovedeşte deţinerea legală (hotărîre judecătorească, ordonanţă de reţinere etc.)
Este oportun a se admite posibilitatea unui control suplimentar (ierarhic) al respectivei acţiuni a procurorului.

8

Art.17

Art.17: „...este în drept...”.

Formula respectivă permite ca procurorul să nu adopte actele respective.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Excluderea formulei „este în drept”.

9

Art.18

Art.18 alin.(1): „...au fost stabilite acte administrative ilegale...”.

Textul permite procurorului să califice actele administrative drept ilegale, deşi această prerogativă aparţine instanţei de judecată. Procurorul poate doar presupune şi argumenta ilegalitatea unor acte.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului

Redactarea textului astfel ca ilegalitatea actelor să fie presupusă şi argumentată de procuror, nu direct „stabilită”.

10

Art.18

Art.18 alin.(3): „...în instanţa judecătorească competentă”.

Nu este precizată instanţa şi procedura contestării, probabil că a fost vizată procedura de contencios administrativ.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ.

11

Art.27

Art.27 alin.(3) „...prezintă anual Parlamentului...” „...este făcut public...”.

Nu este stabilit un termen exact în care trebuie să fie prezentat raportul.
Nu este stabilită modalitatea publicării.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia de interes public

Stabilirea unui termen exact la care trebuie prezentat raportul.
Obligativitatea publicării pe pagina web a procuraturii şi a Parlamentului, în ediţii oficiale (Monitorul Oficial, Buletinul Procuraturii, Buletinul Parlamentului etc.).

12

Art.32

Art.28 alin.(2): „...statutul procurorilor este reglementat prin lege”.

Nu este clar dacă Legea cu privire la Procuratură este unica care reglementează statutul respectiv şi ar putea fi presupusă necesitatea altei legi în domeniu

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului cu formula „prezenta lege”.

13

Art.33

Art.33 alin.(2): „...cînd legea prevede altfel...”.

Legea cu privire la Procuratură este cea care reglementează situaţiile respective.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului cu formula „prezenta lege”.

14

Art.35

Art.35 alin.(2) lit. b): „...sau din formaţiuni politice...”

Legislaţia Republicii Moldova nu mai reglementează alte feluri de formaţiuni politice decît partidele.
Existenţa textului ar putea fi interpretată şi pentru a restrînge dreptul la manifestaţii publice ale procurorilor.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea textului „.sau din formaţiuni politice.”

15

Art.36

Art.36 alin.(1) lit. f) şi art.135 lit. c).„cunoaşte limba de stat”.

Nivelul de cunoaştere nu este determinat, lipsa unor prevederi mai clare poate determina interpretări (neadmitere a unor candidaţi ce cunosc suficient, admiterea altora ce nu cunosc).

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Determinarea mai clară a nivelului de cunoaştere a limbii de stat.

16

Art.36

Art.36 alin.(1) lit.g) şi art.135 lit. d) : „este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor”.

Nu este clară modalitatea stabilirii aptitudinii medicale, dacă acestea sînt unice sau în dependenţă de postul în procuratură.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

A se determina o procedură mai clară pentru verificarea aptitudinii medicale, un tip anume de certificat medical, comisie specializată etc.

17

Art.39

Art.39 alin.(2), lit.f) şi g).
Art.54 lit.c)

Nu este clar stabilită forma certificatului şi a declaraţiei privind veniturile şi proprietatea.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept

Includerea trimiterilor la legislaţie concretă.

18

Art.40

Art.40 alin.(1). Art.40 alin.(3), numirea adjuncţilor.

Anterior legislaţia nu permitea deţinerea de către aceeaşi persoană a mandatului de Procuror General decît pentru 2 termene consecutiv. În proiect respectiva limitare nu mai figurează.
Nu este stabilit termenul pentru care sînt numiţi adjuncţii Procurorului General şi nici numărul maxim de mandate al acestora.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete

Stabilirea unor limitări a numărului de mandate deţinute şi a termenului mandatului adjuncţilor procurorului general.

19

Art.40

Art.40 alin.(7)
Art.53 alin.(3).

Accesul în funcţia de judecător este reglementat de alte acte legislative şi dacă Parlamentul decide să acorde procurorilor asemenea drepturi, ele trebuie să fie prescrise anume în actele respective.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea din art.40 a alin.(7) şi alin.(3) din art.53.

20

Art.52

Art.52 alin.(2): „...poate fi degradat”.

Se utilizează noţiunea „degradat”, în timp ce alte articole din text utilizează noţiunea „retrogradat”.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Unificarea termenilor.

21

Art.57

Art.57 alin.(5).

Nu este acordată posibilitatea desemnării unui procuror independent, la propunerea altor deputaţi decît Preşedintele Parlamentului, care poate fi interesat să numească o persoană ce ar disculpa Procurorul general, care este numit tot la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)

A se acorda posibilitate Consiliului Superior al procurorilor să propună Parlamentului respectivul procuror.
A se acorda posibilitate oricărui deputat să propună o candidatură.
A exclude Preşedintele Parlamentului din acest proces, ca persoană în conflict de interese.

22

Art.61

Art.61 lit.b):

Încălcarea respectivă va fi dificil de apreciat, ar fi posibilă doar în cazul existenţei unei hotărîri judecătoreşti la temă.

Coruptibilitate
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

Revizuirea textului, includerea necesităţii probării prin existenţa unor hotărîri judecătoreşti definitive pe cazuri similare.

23

Art.61

Art.61 lit.m)

Textul contravine art.60 alin.(2), care stabileşte că abaterile disciplinare sînt prevăzute exhaustiv de lege.

Coruptibilitate
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

Excluderea textului de la lit.m) a art.61

24

Art.62

Art.62: „În condiţiile legii

Nu este precizată legea.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”.

25

Art.63

Art.63 alin.(5): „ ... dacă legea nu prevede alte termene

Nu este precizată legea.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lipsa unor termene concrete

A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”.
Stabilirea unor termene concrete.

26

Art.65

Art.65 alin.(2): „...în condiţiile legii

Nu este precizată legea.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”.

27

Art.65

Art.65 alin.(6): „în condiţiile legii”.

Nu este precizată instanţa şi procedura contestării, presupunem că a fost vizată procedura de contencios administrativ.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ.

28

Art.66

Art.66 alin.(4) şi (5): „poate fi eliberat... în cazurile prevăzute în alin.(1) lit. f)”.

Art.66 alin.(1) lit. f) prevede eliberarea din funcţie pe motivul necorespunderii funcţiei deţinute din cauza calificării insuficiente, fapt constatat în urma atestării. Conform art.42 alin.(7), procurorul General şi adjuncţii acestuia nu sînt supuşi atestării pe durata mandatului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Revizuirea dispoziţiilor contradictorii.

29

Art.67

Art.67 alin.(2): „...discreditează Procuratura sau compromit cinstea şi demnitatea de procuror.”
Art.67 alin. (7): „...discreditează imaginea Procuraturii sau compromit titlul de procuror. ”

Formulările nu sînt unificate, permit interpretări contradictorii.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Unificarea formulărilor

30

Art.67

Art.67 alin.(8): „în instanţa de judecată

Nu este precizată procedura contestării, presupunem că a fost vizată procedura de contencios administrativ.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ.

31

Art.68

Art.68 alin.(4): „Procurorul are dreptul la compensarea tuturor cheltuielilor efectuate în interes de serviciu.

Nu este clar ce fel de cheltuieli pot fi compensate. Spre exemplu, în interes de serviciu poate fi cumpărată literatură de specialitate, tehnică birotică, automobile, alte bunuri.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Precizarea modalităţilor de compensare

32

Art.71

Art.71 alin.(2): „...dar care nu depăşeşte salariul de funcţie al procurorului”.

În lege se utilizează noţiuni diferite: salariu de funcţie, plăţi lunare, retribuţia totală, salariul lunar. Interpretările privind cheltuielile financiare ar putea fi astfel abuzive.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Unificarea termenilor

33

Art.74

Art.74 alin.(3)

Nu este argumentată necesitatea eliberării legitimaţiilor procurorilor demisionaţi şi pensionaţi, deoarece legitimaţia confirmă funcţia, iar cei demisionaţi sau pensionaţi nu au funcţii şi trebuie să deţină acte generale care le confirmă identitatea. Legitimaţiile astfel deţinute pot fi utilizate abuziv, cu scop de protecţie ş.a.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public

Excluderea textului alin.(3) de la art.74

34

Art.76

Art.76 alin.(1).

Formarea colegiului procuraturii doar din procurori nu este suficient de argumentată şi creează premise pentru promovarea şi conservarea intereselor de grup, limitează transparenţa şi controlul public. În majoritatea organelor colegiale ale autorităţilor publice sînt incluse şi persoane din afara acestor autorităţi şi această măsură este apreciată pozitiv, atît la nivel local, cît şi internaţional.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa transparenţei funcţionării autorităţilor publice

Revizuirea textului pentru a include şi alte persoane în Colegiu, din afara sistemului (judecători, avocaţi, ONG-uri)

35

Art.81

Art.81 alin.(3) lit.b).
Art.116 alin.(1) lit.b).

Nu este determinată proporţia reprezentării dintre procuraturile teritoriale şi cele specializate.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Stabilirea unor proporţii de reprezentare.

36

Art.83

Art.83 alin.(1): „...pot fi respinse de ultimul

Nu sînt stabilite motivele şi termenele de respingere.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete

Introducerea prevederilor despre motivarea respingerii, a termenelor de examinare

37

Art.90

Art.90 alin.(2).

Membrii Consiliului pot fi influenţaţi şi ameninţaţi cu revocarea, deoarece nu este stabilită o majoritate calificată pentru deciderea revocării.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Stabilirea unei majorităţi calificate pentru revocarea membrilor Consiliului.

38

Art.97

Art.97: „în instanţa de judecată

Nu este precizată procedura contestării, probabil că a fost vizată procedura de contencios administrativ.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ.

39

Art.105

Art.105: „Sancţiunea disciplinară se aplică procurorului pe o perioadă de 30 zile, dar nu mai mare de 6 luni de la data constatării abaterii disciplinare, fără a se lua în calcul timpul în care procurorul a fost bolnav sau s-a aflat în concediu, dar nu mai tîrziu de un an de la data comiterii ei.”

Textul este formulat ambiguu şi contradictoriu.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Reformularea textului.

40

Art.114

Art.114 alin.(3): „Pe perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare, persoana sancţionată nu beneficiază de nici un fel de sancţiuni.”

Textul este formulat ambiguu şi contradictoriu. Probabil că autorii au dorit să nu permită aplicarea stimulentelor, nu a sancţiunilor.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Substituirea noţiunii „sancţiuni” prin noţiunea „stimulente”.
A se preciza dacă şi adaosurile salariale sînt vizate, sau numai premiile şi distincţiile.

41

Art.116

Art.116 alin.(3) şi art.118 alin.(1).

Textul se repetă

Coruptibilitate
Deficienţă de redactare

Revizuirea corespunzătoare a textului





Concluzii

1. Proiectul de lege a fost promovat, examinat şi adoptat în procedură urgentă, fără asigurarea transparenţei şi participării publicului la procesul decizional respectiv.
2. Documentul nu este suficient de argumentat, lipseşte expertiza compatibilităţii cu legislaţia comunitară, nu sînt prezentate informaţii despre luarea în consideraţie a recomandărilor experţilor internaţionali calificaţi în domeniu.
3. Prevederile proiectului promovează un sistem închis al organelor procuraturii, fără posibilităţi de control public eficient.
4. Prevederile documentului nu asigură suficiente garanţii pentru independenţa şi imparţialitatea procurorului.
5. O serie de prevederi ale proiectului conţin elemente de coruptibilitate şi pot fi aplicate abuziv, în interes privat sau corporativ neadecvat.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei